3ra-906/24 — anularea actului administrativ

În data de 04 noiembrie 2024, Alexandru Stoianoglo, reprezentat de avocatul Vasile Gafton, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării contestației înregistrate sub nr. CEC-10Apr/12 din 01 noiembrie 2024.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 noiembrie 2024, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație pe marginea acțiunilor concurentului electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune si Solidaritate” (PAS), Maia Sandu, referitor la încălcările normelor Codului electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise prin lege, care conțin informație înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo. Contestația a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-10Apr/12.

Reclamantul a relevat că, în data de 01 noiembrie 2024, în incinta mai multor blocuri de locuit din mun. Bălți au fost depistate pliante comandate de PAS, cu informație ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo.

În pliant se susține că „pe banii lui Șor, Stoianoglo a furat voturile lui Renato Usatîi. Astăzi Usatîi putea fi în al doilea tur. Simpatizanții lui Usatîi au fost furați! Stoianoglo nu va conduce cu tara – după el vor sta Dodon, Platon, Șor, Filat, Caramalac. Dacă Stoianoglo va fi Președinte, Dodon va încerca să scape de Usatîi. Renato Usatîi – oponentul principal al lui Dodon. În 2014, Plahotniuc și Dodon au convenit și nu au admis Partidul Nostru la alegeri parlamentare, iar în 2016 au schimbat Constituția în așa fel ca să încurce lui Usatîi să participe la alegeri prezidențiale. În 2024, bandiții care stau în spatele lui Stoianoglo, l-au amenințat pe Usatîi cu răfuială, cu scopul de al determina să părăsească cursa electorală. Socialiștii l-au atacat murdar pe Usatîi și doresc să distrugă Partidul Nostru.”

Reclamantul a remarcat că, pe pliant au fost înserate specificațiile privind transparența acesteia „Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP „Acțiune și Solidaritate”. Achitat conform contului nr. 32680 din 31 octombrie 2024. Tiraj: 30 000 ex. Tipărit la tipografia SRL SimbolN.P. 1

În opinia reclamantului, conținutul materialului agitațional este fals, instigă la ură și provoacă panică în societate, care sunt interzise conform prevederilor art. 70 alin. (4) din Cod electoral nr. 325/2022 și art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 62/2022.

Reclamantul a invocat că, prin prisma art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are obligația să supravegheze executarea prevederilor codului electoral și ale altor acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor și să examineze cererile și contestațiile în condițiile codului electoral și ale Codului administrativ și să adopte hotărâri executorii pe marginea lor care să protejeze drepturile concurenților electorali. Respectiv, în corespundere cu art. 91, art. 94, art. 100 alin. (1) și art. 101 alin. (1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală trebuia să examineze contestația nr. CEC-10Apr/12 în cadrul ședinței Comisiei și să adopte o hotărâre.

Alexandr Stoianoglo a remarcat că, deși, la 02 noiembrie 2024, ora 13:03, a recepționat prin e-mail invitația Comisiei Electorale Centrale pentru ședința din 02 noiembrie 2024, ora 17:00, în care va fi examinat subiectul „cu privire la contestația nr. 10-Apr/12 din 01 noiembrie 2024”, puțin mai târziu, la ora 15:46, a fost informat prin e-mail că ședința din 02 noiembrie 2024, planificată pentru ora 17:00, nu va avea loc. Iar, ulterior, la 02 noiembrie 2024, ora 17:11, prin intermediul poștei electronice i-a fost notificat răspunsul președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cu numărul de ieșire CEC-8/6564, prin care i s-a comunicat că, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (4) din Codul electoral, examinarea contestației date nu ține de competența Comisiei.

Reclamantul a considerat că, Comisia Electorală Centrală, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) din Codul electoral, nu a examinat contestația în ședință publică. Prin răspunsul dat, președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, contrar prevederilor art. 99 alin. (3) din Codul electoral, în mod unilateral s-a expus asupra contestației, apreciind-o ca fiind inadmisibilă, or, declararea ca fiind inadmisibilă a contestației se face în condițiile art. 93 din Codul electoral, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. Respectiv, președintele Comisiei Electorale Centrale contrar prevederilor pct. 11 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, după înregistrarea contestației nu a desemnat un membru raportor, din rândul membrilor Comisiei, care să verifice circumstanțele menționate în contestație, pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.

Potrivit prevederilor pct. 15 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, membrul raportor verifică dacă contestația întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de 2 art. 93 din Codul electoral. În cazurile prevăzute de art. 93 din Codul electoral, contestația urmează a fi declarată inadmisibilă prin hotărâre a organului electoral.

Iar, conform art. 93 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, contestația poate fi declarată inadmisibilă, în special când contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6).

Astfel, în opinia reclamantului, contestația din 01 noiembrie 2024 este admisibilă, iar Comisia Electorală Centrală era obligată să o examineze și să adopte o soluție pe marginea ei. Or, contestația dată ține de competența Comisiei Electorale Centrale, obiectul acesteia referindu-se la conținutul materialului publicitar difuzat de concurentul electoral Maia Sandu, care este unul instigator la ură și nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 70 alin. (8) din Codul electoral și la art. 9 din Legea nr. 62/2022.

Reclamantul a menționat că, prin inacțiunea sa de a-și exercita atribuțiile prevăzute la art. 27 din Codul electoral, Comisa Electorală Centrală i-a lezat dreptul la examinarea contestației ce ține de acțiunile ilegale ale concurentului electoral, Maia Sandu, care îi încalcă dreptul la o campanie electorală corectă, ce trebuie desfășurată cu respectarea cadrului legal și să nu-i afecteze dreptul de a fi ales.

Cu titlu subsecvent, reclamantul a învederat că, într-o speță similară, ce viza o contestație referitor la difuzarea de către Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a unor materiale promoționale interzise prin lege, care conțin informații înșelătoare și instigă la ură, Comisia Electorală Centrală a examinat contestația la 19 octombrie 2024 în ședință publică și a emis hotărârea nr. 3128, prin care a constat că materialul difuzat contravine prevederilor art. 70 din Codul electoral și concurentului electoral vizat i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de avertizare și sancțiunea complementară privind privarea de alocații de la bugetul de stat pentru un termen de 4 luni.

Instanța de fond și-a întemeiat hotărârea în baza prevederilor art. 25, art. 27, art. 70 alin. (3) și alin. (4), art. 78 alin. (1), art. 93 și art. 98 alin. (4) din Codul Electoral.

În consolidarea soluției, prima instanță a concluzionat că solicitarea de declarare a caracterului fals și defăimător al materialelor electorale depășește 3 competențele Comisiei Electorale Centrale. Or, prin prisma art. 98 alin. (4) din Codul electoral, evaluarea caracterului fals sau defăimător al materialelor publicitare electorale este o chestiune ce ține de protecția onoarei și demnității, sub incidența Legii nr. 64/2010. Iar, atribuțiile Comisiei Electorale Centrale se referă la organizarea și desfășurarea alegerilor, fără a include competența de a evalua conținutul materialelor publicitare electorale în termeni juridici ce implică libertatea de exprimare.

Curtea de Apel Chișinău a precizat că, în accepțiunea art. 98 alin. (4) din Codul electoral, acțiunile ce țin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum și a unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada electorală, se examinează de instanța de drept comun conform Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art. 100.

Corespunzător, având în vedere că la etapa preliminară de examinare a contestației, s-a determinat că solicitarea de declarare a caracterului defăimător și fals al conținutului materialelor de agitație electorală distribuite de concurentul electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, ține de competenta exclusivă a instanței de drept comun, în temeiul art. 98 alin. (4) din Codul electoral și în corespundere cu art. 78 alin. (1) din Codul administrativ, aceasta a fost soluționată prin scrisoarea nr. CEC-8/6564 din 02 noiembrie 2024.

Subsidiar, Curtea de Apel Chișinău a observat că, la caz, contestatarul Alexandr Stoianoglo, prin contestația nr. CEC-10Apr/12 din 01 noiembrie 2024, a solicitat Comisiei Electorale Centrale constatarea materialului de agitație electorală ca fiind fals și contrar cerințelor art. 70 alin. (4) din Codul electoral și art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 62/2022, interzicerea răspândirii în continuare a materialului electoral și sesizarea Ministerului Afacerilor Interne pentru constatarea contravenției prevăzute de art. 52 alin. (3) din Codul contravențional.

La acest aspect, Curtea de Apel Chișinău a notat că, în lipsa constatării de către instanța de judecată a caracterului defăimător al acestuia, Comisia Electorală Centrală este în imposibilitate de a se pronunța cu privire la această cerință.

La fel, recurentul a ridicat problema nerespectării procedurii administrative de către Comisia Electorală Centrală, or, potrivit art. 93 din Codul electoral, declararea inadmisibilității unei contestații se poate face doar printr-o hotărâre a organului electoral, nu printr-o scrisoare administrativă. La caz, însă, Comisia Electorală Centrală nu a adoptat o astfel de hotărâre în ședință publică, încălcând cerințele procedurale.

În acest sens, recurentul a adus, cu titlu de exemplu, cazul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, unde s-a pus în discuție o situație similară, iar Comisia Electorală Centrală a examinat în fond contestația și la 19 octombrie 2024 a emis hotărârea nr. 3128.

Recurentul a indicat că, prin neexaminarea contestației au fost încălcate prevederile art. 27 și art. 101 alin. (1) din Codul electoral, care îi impun obligația de a adopta o hotărâre pe marginea contestațiilor depuse în termen de trei zile. Astfel, inacțiunea Comisei Electorale Centrale îi lezează drepturile electorale, și în special dreptul la o campanie electorală corectă, în care să fie protejat de materiale publicitare instigatoare la ură, contrare art. 9 din Legea nr. 62/2022.

De asemenea, recurentul a considerat ca arbitrară concluzia Curții de Apel Chișinău, precum că materialele publicitare reprezintă declarații și nu fapte juridice, ceea ce le exclude de sub competența Comisiei Electorale Centrale. Or, evaluarea declarațiilor defăimătoare sau false intră sub sfera de reglementare a publicității electorale. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău în mod eronat a interpretat că publicitatea înșelătoare este reglementată exclusiv prin legislația privind libertatea de exprimare (Legea nr. 64/2010), ignorând art. 7 alin. (3) din Legea nr. 62/2022, care interzice publicitatea ce provoacă panică, instigă la ură sau încalcă drepturile altor concurenți.

Finalmente, recurentul a invocat contradicții în motivarea hotărârii Curții de Apel Chișinău, și anume în ceea ce privește competențele Comisiei Electorale Centrale. Deși prima instanță afirmă că textul materialului excedă competențele Comisiei Electorale Centrale, aceasta recunoaște indirect că Comisia Electorală Centrală ar fi avut obligația să ia măsuri pentru respectarea normelor Codului electoral. 5

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 244 din Codul administrativ „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.” 6

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”