3r-264/24 — obligarea examinării contestatiei

3r-264/24 — obligarea examinării contestatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Alexandr Stoianoglo,

reprezentat de Vasile Gafton,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale

Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-10Apr/12

din 1 noiembrie 2024,

împotriva încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de de Alexandr Stoianoglo,

(Dosarul nr. 3r-264/24

NR. PIGD 2-24124788-01-3r-08112024)

Examinarea admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ; Art. 207 din Codul

administrativ.

Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga)

13 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de către Alexandr

Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Mariana Ursachi, judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-

10Apr/12 din 1 noiembrie 2024.

Comisia Electorală Centrală contestație pe marginea acțiunilor concurentului

electoral PAS, Maia Sandu, referitor la încălcările normelor Codului

electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise prin lege,

care conține informație înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la

funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo.

Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală la data

de 1 noiembrie 2024 sub nr. CEC-10Apr/12.

multor blocuri de locuit din mun. Bălți au fost depistate pliante, copia cărora

se anexează, comandate de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

cu informație ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii

Moldova, dl Alexandr Stoianoglo. În pliant se susține că: „Pe banii lui Șor,

Stoianoglo a furat voturile lui Renato Usatîi. Astăzi Usatîi putea fi în al

doilea tur. Simpatizanții lui Usatîi au fost furați! Stoianoglo nu va conduce

cu țara - după el vor sta Dodon, Platon, Șor, Filat, Caramalac. Dacă

Stoianoglo va fi președinte, Dodon va încerca să scape de Usatîi. Renato

Usatîi - oponentul principal a lui Dodon. În 2014, Plahotniuc și Dodon au

convenit și nu au admis Partidul Nostru la alegeri parlamentare, iar în 2016

au schimbat Constituția în așa fel ca să încurce lui Usatîi să participe la

alegeri prezidențiale. În 2024, bandiții care stau în spatele lui Stoianoglo, au

amenințat pe Usatîi cu răfuială, cu scopul de a-l determina să părăsească

cursa electorală. Socialiștii au atacat murdar pe Usatîi și doresc să distrugă

Partidul Nostru”.

privind transparența acesteia: „Publicitate electorală. Scrutin electoral:

Alegeri prezidențiale. PP Acțiune și Solidaritate. Achitat conform contului

nr. 32680 din 31 octombrie 2024. Tiraj: 30.000 ex. Tipărit la tipografia

1

SimbolN.P. ” SRL”. Astfel, se constată că, aparținerea materialului

agitațional, concurentului electoral - nu poate fi negat.

este unul fals, instigă la ură și provoacă panică în societate, ceea ce potrivit

prevederilor Codului electoral și ale Legii cu privire la publicitate nr.

62/2022, se interzice a fi utilizat în calitate de material electoral, or, potrivit

art. 70 alin. (4) din Codul electoral, în programele electorale, în materialele

de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea

electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă,

concurenții electorali și participanții la referendum, nu pot fi utilizate imagini

ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane

oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare,

organizații internaționale, precum și atributele partidelor politice declarate

neconstituționale. Se interzic combinarea de culori și/sau sunete care evocă

simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități

istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații

internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc

la contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de

agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la

separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce

atentează la regimul constituțional. Prin derogare, prevederile respective nu

se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica

Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.

nr. 62/2022 cu privire la publicitate, potrivit căruia, publicitatea trebuie să

fie identificată fără ca consumatorul de publicitate să dețină cunoștințe

speciale. Publicitatea trebuie să conțină informații ce corespund realității.

Această prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare curente și

legitime, ce constau în formularea unor afirmații exagerate sau care nu

trebuie înțelese în sens literal. Aliniatul (3) al art. 7 din Legea nr. 62/2022 cu

privire la publicitate, interzice publicitatea înșelătoare sau publicitatea care

poate provoca panică, poate instiga la violență sau la acțiuni periculoase, în

măsură să prejudicieze sănătatea ori să amenințe securitatea oamenilor.

contestația depusă la Comisia Electorale Centrale la data de 1 noiembrie

partidele politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere

ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele

programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice,

profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație

electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin

intermediul mass-mediei, prin expunerea de afișe electorale sau prin

intermediul altor forme de comunicare. Exercițiul acestui drept poate fi

2

supus unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege,

care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru

securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea

ordinii și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății sau protecția moralei,

protecția reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica

divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și

imparțialitatea puterii judecătorești. Răspunderea pentru conținutul

materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă grupul de

inițiativă, concurentul electoral sau participantul la referendum. Materialele

publicitare trebuie să corespundă cerințelor stabilite la art. 9 din Legea nr.

62/2022 cu privire la publicitate.

Omului care a statuat că, libertatea de exprimare constituie unul din

fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, iar protecția care

trebuie acordată presei este de o importanță deosebită. Presa are nu doar

sarcina de a comunica astfel de informații și idei: publicul, de asemenea, are

dreptul de a le primi. Altfel, presa ar putea să joace rolul său vital de „câine

de pază public” (a se vedea, printre altele, Observer and Guardian v. the

United Kingdom, hotărâre din 26 noiembrie 1991, Seria A, nr. 216, pp. 29-

30, § 59).Totuși, art. 10 al Convenției, nu garantează o libertate de exprimare

totalmente nelimitată, chiar și în ceea ce privește relatarea de către presă a

chestiunilor de interes public deosebit. Acolo unde, așa cum este în această

cauză, este vorba despre atacarea reputației persoanelor și, astfel, de

subminarea drepturilor lor garantate de art. 8 al Convenției (a se vedea, inter

alia, Pfeifer v. Austria, nr. 12556/03, § 35, ECHR 2007-...), trebuie de atras

atenția la echilibrul just care trebuie asigurat între interesele opuse în cauză.

Sub aspect de limitări, Curtea Europeană a reținut că, libertatea de exprimare,

deși este deosebit de prețioasă într-o democrație, nu permite ținerea unui

discurs care promovează discriminare și ura de rasă, indiferent care este

suportul utilizat. Sloganurile publicate pe pliante sau pe internet al unui

partid politic în cursul unei companii electorale intră sub incidența aceluiași

art. 10 pararaf 2. (Geret contra Belgiei). Astfel, Curtea a constatat că, apelul

unui ales la discriminare, reiterat pe site-ul oficial al municipalității, nu

participă la discuțiile libere despre chestiuni de interes general. Un mesaj

politic are caracterul discriminatoriu și prin urmare, condamnabil agravant

de faptul că este publicat pe internet (Willem împotriva Franței). Postarea

on-line a atacurilor persoanelor care depășesc ceea ce ține în mod legitim de

o dezbatere de idei, nu este protejat de convenție (Tierbefreier contra

Germaniei).

cadrul legal aplicabil, care justifică depunerea contestației la Comisia

Electorală Centrală ca organ electoral competent să o examineze, care

potrivit prevederilor art. 27 din Codul electoral, are obligația să

3

supravegheze executarea prevederilor codului electoral și ale altor acte

normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor și să

examineze cererile și contestațiile în condițiile codului electoral și ale

Codului administrativ și să adopte hotărâri executorii pe marginea lor care

să protejeze drepturile concurenților electorali.

101 alin. (1) din Codul electoral. Reieșind din prevederile normelor supra

enunțate, contestația nr. CEC- 10Apr/12 urma să fie examinată de membrii

Comisiei Electorale Centrale în cadrul ședinței Comisiei, cu adoptarea unei

hotărâri.

13.03 min., a recepționat de la Comisia Electorală Centrală, prin intermediul

poștei electronice o invitație, prin care i s-a adus la cunoștință că pe data de

2 noiembrie 2024, ora 17.00, va avea loc ședința Comisiei în cadrul căreia

va fi examinat subiectul „Cu privire la contestația nr.10-Apr/12 din 1

noiembrie 2024. Ulterior la ora 15.46 min., a zilei de 2 noiembrie 2024, a

fost informat prin intermediul poștei electronice, că ședința planificată pentru

ora 17.00, nu va avea loc.

normelor imperative ale normelor Codului electoral, nu a examinat

contestația în ședință publică, conform prevederilor normei art. 101 alin.(1)

din Codul electoral, iar la 2 noiembrie 2024 ora 17.11 min., prin intermediul

poștei electronice, a recepționat răspunsul semnat de Președintele Comisiei

Electorale Centrale, Angelica Caraman, înregistrat cu numărul de ieșire

CEC-8/6564 din 2 noiembrie 2024, prin care i s-a comunicat că, în

conformitate cu prevederile art. 98 alin. (4) din Codul electoral, examinarea

contestației date nu ține de competența Comisiei.

Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, contrar prevederilor art. 99

alin. (3) din Codul electoral, în mod unilateral s-a expus asupra contestației,

apreciind-o ca fiind inadmisibilă, or, potrivit prevederilor acestei norme,

declararea ca fiind inadmisibilă a contestației se face în condițiile art.93 din

Codul electoral, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

președintele Comisiei Electorale Centrale, contrar prevederilor pct. 11 din

Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada

electorală, aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din

18 iulie 2023, după înregistrarea contestației nu a desemnat din rândul

membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice circumstanțele

menționate în contestație, pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie

dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.

4

procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, conform

cărora membrul raportor verifică dacă contestația întrunește condițiile de

admisibilitate prevăzute de art. 93 din Codul electoral. În cazurile prevăzute

de art. 93 din Codul electoral, contestația urmează a fi declarată inadmisibilă

prin hotărâre a organului electoral. A mai invocat dispozițiile art. 3, 17, 20,

39 din Codul administrativ, precum și prevederile art. 93 alin. (2) lit. e) din

Codul electoral și a apreciat că, reieșind din normele menționate, contestația

din 1 noiembrie 2024 este una admisibilă și Comisia Electorală Centrală era

obligată să o examineze și să adopte o soluție pe marginea ei, or, cum s-a

indicat în motivarea contestației, în temeiul art. 91 alin. (8) din Codul

electoral, contestațiile privind modalitatea de pregătire și/sau plasare a

publicității electorale, inclusiv privind conținutul acestor materiale

publicitare, se examinează de către organele electorale în partea ce vizează

acțiunile/inacțiunile subiecților electorali înregistrați/confirmați sau care

urmează a fi înregistrați/confirmați de organele electorale.

2024, ține de competența Comisiei Electorale Centrale, obiectul acesteia

referindu-se la conținutul materialului publicitar difuzat de concurentul

electoral Maia Sandu, care este unul instigator la ură și nu corespunde

cerințelor art.7 0 alin. (8) din Codul electoral și cerințelor art. 9 din Legea nr.

62/2022 cu privire la publicitate. În astfel de circumstanțe, Comisa Electorală

Centrală, prin inacțiunea sa de a-și exercita atribuțiile prevăzute de art. 27

din Codul electoral, i-a lezat dreptul concurentului electoral Alexandr

Stoianoglo, de a-i fi examinată contestația referitor la acțiunile ilegale ale

concurentului electoral, Maia Sandu, care a difuzat un material electoral

publicitar instigator la ură, contrar cerințelor art.9 din Legea nr. 62/2022 cu

privire la publicitate, or, prin materialele difuzate, concurentului electoral

Alexandr Stoianoglo îi este încălcat dreptul la o campanie electorală corectă,

care trebuie să se desfășoare cu respectarea cadrului legal precitat, care să

nu-i afecteze dreptul de a fi ales.

contestație referitor la difuzarea de către Partidul Comuniștilor din Republica

Moldova, a unor materiale promoționale, interzise prin lege care conțin

informații înșelătoare și instigă la ură, Comisia Electorală Centrală a

examinat contestația la 19 octombrie 2024, în ședință publică cu emiterea

hotărârii nr. 3128, prin care a constatat că materialul difuzat contravine

prevederilor art. 70 din Codul electoral și concurentului electoral vizat i-a

fost aplicată sancțiunea sub formă de avertizare și sancțiunea complementară

privind privarea de alocații de la bugetul de stat pentru un termen de 4 luni.

baza prevederilor art. 91 alin.(1) lit. d) și alin. (6), art. 93 alin. (2) lit. e), art.

5

100 alin. (1), art. 101 alin. (1) din Codul electoral; Regulamentul privind

procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat, prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023; art. 3, art.

5, art. 17, art. 20, art. 39, art. 189 alin.(1) și alin. (2), art. 191 alin. (3) din

Codul administrativ

să examineze contestația nr. CEC-10Apr/12 din 1 noiembrie 2024.

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo.

Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus cerere de recurs

împotriva încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitînd admiterea acesteia, anularea încheierii instanței ierarhic inferioare

cu adoptarea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie declarată admisibilă.

a Curții de Apel Chișinău este arbitrară. Or, concluzia instanței de judecată

precum că reieșind din prevederile art. 57 alin. (1) din Codul administrativ.

Comisia Electorală Centrală nu este competentă să examineze contestația nr.

CEC-10Apr/12 din 1 noiembrie 2024, este una arbitrară și contrară

prevederilor art. 91 alin. (8) din Codul electoral.

contrară și jurisprudenței Curții Supreme de Justiție stabilite în încheierea

din 4 noiembrie 2024, dosar nr. 3r-256/24.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică.”

6

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de

judecată competente.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul

nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul

art.17.”

„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat

de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată

care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii

judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”

„În programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație

electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de

inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini

7

ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine,

instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum

și atributele partidelor politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de

culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar

personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații

internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea

și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,

rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică,

precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare,

prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de

Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.

Fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară pe propria

răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate și nu au deschis

contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină următoarele informații:

numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea

„Tipărit la echipament tehnic propriu”.

„Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin

hotărâre a organului electoral. Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a

fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o persoană

fără împuterniciri în acest sens; b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii

prealabile; c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; d) nu

corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de organul electoral; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea

drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91 alin.(1)

lit.d) și alin.(6); f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu

același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; g) a fost depusă concomitent la un alt organ

electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile art.99.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac

împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 7 noiembrie 2024, fiind

notificată recurentului la data de 7 noiembrie 2024, ora 16:34, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă

electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d.46). Astfel,

8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Alexandr

Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, s-a conformat prevederilor legale

și a respectat termenul instituit de legiuitor, pentru demararea căii de atac în

ordine de recurs.

Stoianoglo a depus la Comisia Electorală Centrală contestația, înregistrată

cu nr. CEC-10APR/12, prin care a solicitat:

- a examina în ședință publică prezenta contestație și a o declara ca fiind

admisibilă;

- a constata ca fiind fals și contrar cerințelor art. 70 alin. (4) din Codul

electoral și art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 62/2022 conținutul

materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform

contului nr. 32680 din 31 octombrie 2024. Tiraj: 30 000 ex. Tipărit la

tipografia Simbol N.P.” SRL.

- a interzice concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a

materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform

contului nr. 32680 din 31 octombrie 2024. Tiraj: 30 000 ex. Tipărit la

tipografia Simbol N.P.” SRL, precum și unui material similar tipărit în baza

altei comenzi;

- a remite către Ministerul Afacerilor Interne materialele acumulate și

constatările în vederea examinării sub aspectul existenței componenței

contravenției stabilite de Codul contravențional la art. 52 alin. (3).

comunicat lui Alexandr Stoianoglo că, solicitarea privind constatarea

defăimării depășește competențele Comisiei Electorale Centrale, aceasta

urmând a fi soluționată conform procedurii stabilite de legislația relevantă.

De asemenea, i s-a comunicat că asupra unei contestații asemănătoare cu nr.

CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024 i s-a expediat răspunsul nr. CEC-

8/6486 din 29 octombrie 2024, iar la 2 noiembrie 2024 acțiunea depusă de

Alexandr Stoianoglo a fost declarată inadmisibilă prin încheierea nr. 3-

158/24 din 2 noiembrie 2024.

Chișinău prezenta acțiune în procedura contenciosului administrativ

împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat obligarea

Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-10APR/12

din 1 noiembrie 2024.

administrativ, prin încheierea din 7 noiembrie 2024 a declarat inadmisibilă

acțiunea depusă de către Alexandr Stoianoglo, din motiv că, reclamantul nu

poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă a Comisiei

Electorale Centrale, a unui drept în sensul art. 17.

9

menționate anterior necesită o analiză sistematică și conceptuală pentru a

asigura o protecție juridică subiectivă eficientă. Aceasta este considerată o

funcție centrală a jurisdicției administrative și implică existența unor drepturi

subiective corespunzătoare.

obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-

10APR/12 depusă la 1 noiembrie 2024.

activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, invocând că prin

inacțiunile Comisiei de a-și exercita atribuțiile prevăzute de art. 27 din Codul

electoral i s-a adus atingere dreptului său acordat de normele în materie

electorală privind examinarea contestației depuse pe marginea acțiunilor

concurentului electoral Maia Sandu, referitor la încălcările normelor Codului

Electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise prin lege,

care conține informație înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la

funcția de președinte al Republicii Moldova Alexandr Stoianoglo.

acțiune în contencios administrativ este o condiție esențială pentru judecarea

pe fond a cauzei. Acest drept de a introduce o acțiune se bazează pe teoria

juridică a posibilității, conform căreia o persoană poate avea calitatea de

reclamant dacă există posibilitatea ca drepturile sale subiective să fi fost

încălcate printr-un act administrativ individual. Astfel, este necesar ca

persoana să demonstreze că actul administrativ contestat ar putea să fi afectat

negativ drepturile sale subiective, pentru a justifica admisibilitatea cererii în

contencios administrativ.

încălcarea” conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ sugerează că,

pentru a introduce o acțiune în contencios administrativ, nu este necesar ca

reclamantul să demonstreze cu certitudine că drepturile sale au fost vătămate.

Este suficient să existe o anumită posibilitate ca drepturile sale subiective să

fi fost afectate negativ de o activitatea administrativă. Această prevedere

legală permite persoanelor să solicite protecție juridică și să conteste acte

administrative care, chiar dacă nu au cauzat încă o vătămare concretă, au

potențialul de a produce o astfel de vătămare. Prin urmare, cerința este mai

degrabă de a arăta o probabilitate sau o posibilitate rezonabilă a încălcării

drepturilor, decât de a dovedi efectiv această încălcare. Astfel, sistemul de

contencios administrativ se deschide pentru o protecție preventivă a

drepturilor subiective, permițând intervenția juridică înainte ca vătămarea să

devină ireparabilă.

acțiune în judecată dacă, pe baza unei prezentări temeinice a faptelor, există

10

cel puțin posibilitatea ca drepturile sale subiective publice să fi fost încălcate.

Aceasta înseamnă că, pentru a avea calitatea de reclamant și pentru ca

acțiunea sa să fie admisibilă, nu este necesar doar să demonstreze cu

certitudine că a avut loc o încălcare a drepturilor sale, ci mai este necesar să

existe o probabilitate rezonabilă a unei astfel de încălcări.

Codul administrativ, care stabilesc cadrul legal pentru protecția drepturilor

subiective publice.

Codul administrativ, creează un mecanism juridic prin care persoanele pot

acționa preventiv pentru a-și proteja drepturile. Acest mecanism permite

intervenția judiciară înainte ca încălcarea drepturilor să devină certă și

inevitabilă, oferind astfel o protecție mai largă și mai eficientă a drepturilor

subiective publice.

de fond care se analizează în cadrul judecării pe fond a cauzei. În cazul

acțiunii în obligare conform art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ

este o condiție cumulativă de admitere a acțiunii alături de obligarea emiterii

actului administrativ. Calitatea juridică servește în special pentru a evita

procesele populare.

administrativ, este necesar să fie menționate drepturile care ar putea fi

încălcate. Astfel de drepturi pot decurge din legea fundamentală, din legile

organice sau ordinare, din actele administrative normative sau din raporturile

juridice speciale.

examinării acțiunii nu se pune problema legalității actului

administrativ/temeinicei solicitării cu privire la obligarea Comisiei

Electorale Centrală să examineze contestația nr. CEC-10APR/12 depusă la

1 noiembrie 2024, cu toate că instanța de fond a invocat mai multe aspecte

legale care nu vizează inadmisibilitatea acțiunii, dar, fondul cauzei judiciare.

art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, îngrădind accesul liber la

justiție al recurentului/reclamantului, printr-un argument formal și

contradictoriu a stabilit că Comisia Electorală Centrală nu este investită cu

competențe legale de a soluționa cererile reclamantului Alexandr Stoianoglo.

că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor

judecătorești constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate

institui, în situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect,

11

principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a

celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

de Apel Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Alexandr

Stoianoglo, nu trece testul admisibilității acțiunii din considerentul că

reclamantul nu a demonstrat propriul drept vătămat în sensul art. 17 din

Codul administrativ.

relevă că prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ urmează

a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20, 39 și 189 din

Codul administrativ.

propriu este una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în

contencios administrativ să treacă testul admisibilității.

prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi

invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul

articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de

„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete.

cazul în care, o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele

activității administrative, sau a procedurii administrative, aceasta este în

drept să-și apere drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în contencios

administrativ.

de Justiție deduce că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara

inadmisibilă acțiunea pe motivul lipsei dreptului la acțiune în contencios

administrativ, or, această concluzie aduce după sine conform art. 207 alin.

(3) din Codul administrativ imposibilitatea depunerii unei noi acțiuni, astfel

fiind limitat „dreptul de acces la un tribunal” consfințit prin art. 6 (1) CEDO.

În speța Dulimi și Montana Management Inc. vs Elveția, 2016, cererea nr.

5809/08, examinată de Marea Cameră, Curtea a constatat că refuzul unei

instanțe de a examina acuzațiile justițiabililor privind compatibilitatea unei

proceduri cu garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil le limitează

acestora dreptul de acces la o instanță (parag. 131 din Hotărâre). Există

jurisprudență consacrată care a stabilit că atunci cînd există, încălcare reală

și serioasă referitoare fie la existența, fie la întinderea dreptului invocat,

justițiabilul, are dreptul, în temeiul art. 6 (1) CEDO, ca „o instanță să

soluționeze această chestiune de drept intern” –cauza Z și alții vs regatul

Unit, 2001, cererea nr. 29392/95, parag.92 și cauza Markovic și alții vs

Italia, 2006, cererea nr. 1398/03, parag. 98, ambele examinate de Marea

Cameră.

12

al Curții Supreme de justiție concluzionează de a admite recursul depus de

Alexandr Stoianoglo cu anularea încheierii primei instanțe și remiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite recursul depus de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat de

Vasile Gafton.

Anulează încheierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale

Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-10Apr/12

din 1 noiembrie 2024, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

13