3r-256/24 — cu privire la obligarea examinării contestației
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea examinării contestaţiei
- Temei legal
- Revendicarea unui drept legitim vătămat prin neexaminarea contestatiei în latura ce vizează competenta CEC
3r-256/24 — cu privire la obligarea examinării contestației (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind obligarea examinării contestației,
împotriva încheierii din 02 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-256/24
NR. PIGD 2-24123028-01-3r-03112024)
Revendicarea unui drept legitim vătămat prin neexaminarea contestației
în latura ce vizează competența Comisiei Electorale Centrale.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
04 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 30 octombrie 2024, ora 13:45, prin intermediul poștei
electronice, Alexandr Stoianoglo a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-10APR/11
din 26 octombrie 2024 (f.d. 2-5).
În susținerea acțiunii, reclamantul a menționat că, la data de 26
octombrie 2024, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală
referitoare la acțiunile concurentului electoral al Partidului Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate” – Maia Sandu. Aceasta vizează încălcări ale
normelor Codului electoral privind difuzarea de materiale promoționale
interzise prin lege, care conțin informații înșelătoare și instigă la ură
împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova,
Alexandr Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia
Electorală Centrală pe 26 octombrie 2024, sub numărul CEC-10Apr/11.
Reclamantul a menționat că, în data de 25 octombrie 2024, în incinta
mai multor blocuri de locuit au fost descoperite pliante distribuite la
comanda Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, conținând
informații ce îl vizau pe candidatul la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, dl Alexandr Stoianoglo și în care erau incluse mesaje
defăimătoare:
pe față:
„Maia Sandu – Președinte care asigură stabilitatea, liniștea și pacea
SALVĂM MOLDOVA!
Cum poți salva Moldova:
- Votează pentru Maia Sandu - unicul președinte care poate duce
Moldova în Uniunea Europeană.
- Ai votat DA la referendum? Mergi în sate și orașe și vorbește cu
cetățenii. Ajută-ne ca votul DA să conteze. Sună-ne la 068436624.
- Sună toți cunoscuții despre care crezi că nu au votat și explică-le că
doar prin vot putem opri un dezastru. Putem pierde tot ce avem.
- Spune-le vecinilor, rudelor din diasporă și tuturor celor indeciși ce
putem pierde dacă Maia Sandu nu rămâne președinte.
1
NU lăsăm țara pradă hoților. Păstrăm liniștea, pacea și construim
bunăstare.
Pe 3 noiembrie votăm cu toții Maia Sandu! Salvăm Moldova!”
pe verso:
„STOIANOGLO - UN OM SLAB, UN OM CONTROLAT
CE PUTEM PIERDE DACĂ BANDIȚII REVIN LA PUTERE:
- Bandiții fugari vor profita de un președinte slab ca să revină, să pună
mâna pe țară, să se răzbune pe toți care le stau în cale și să facă haos.
- Bandiții vor vinde Moldova cui dă mai mult și vor pune țara noastră pe
tavă pentru războiul Rusiei în Ucraina.
- Este în pericol circulația liberă a cetățenilor noștri în țările europene, iar
tinerii o să fugă din țară.
- Riscăm să se închidă piața europeană, pentru produsele noastre și să nu
avem unde exporta.
- Stoianoglo nu va fi respectat nici în Vest, nici în Est.
- Moldova nu va primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene,
adică nu vor fi suficienți bani pentru infrastructură, majorări de pensii și
salarii.
DOAR PRIN VOT PUTEM PREVENI ACEST DEZASTRU!
NU LĂSA BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL!
Pentru a nu pierde ce avem, trebuie să votăm cu toții pe 3 noiembrie!
Salvăm Moldova!”
La fel, pe pliant fiind inserate specificațiile privind transparența
acesteia: „Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP
Acțiune și Solidaritate. Achitat conform contului nr. 32615 din 22.10.2024.
Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P. SRL”.
Reclamantul precizează că, în contestația sa, a menționat faptul că
aceeași informație se regăsește pe pagina oficială a concurentului electoral,
https://maiasandu.pentru.md/. În consecință, a subliniat atenția Comisiei
Electorale Centrale asupra faptului că materialul agitațional aparține
concurentului electoral Maia Sandu și că aceasta nu poate nega
responsabilitatea pentru conținutul respectiv.
A menționat că, materialul agitațional este unul fals, denigrator și
instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, Alexandr Stoianoglo, având scopul de a influența alegătorii să
voteze împotriva acestuia, fapt interzis de Codul electoral în utilizarea
materialelor electorale.
În opinia reclamantul cele menționate în materialul agitațional
reprezintă falsuri care instigă la ură față de Stoianoglo Alexandr candidatul
la funcția de Președinte al Republicii Moldova și atentează și la onoarea,
demnitate și reputația lui profesională.
Menționează reclamantul că, potrivit prevederilor normei art. 100
alin.(1) din Codul electoral, în perioada electorală, autoritățile competente
2
examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu
de ziua alegerilor. Iar, conform prevederilor normei art.101, alin.(1) din
Codul electoral, hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul
majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu
procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ.
La caz însă, Comisia Electorală Centrală, contrar normelor
imperative ale normelor Codului electoral precitate, nu a examinat
contestația dată în ședință publică. Iar la data de 29 octombrie 2024, prin
intermediul poștei electronice a recepționat un răspuns semnat de
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman înregistrat cu
numărul de ieșire CEC-8/6486 din 29 octombrie 2024, prin care a fost
informat că în conformitate cu prevederile art.98, alin.(4) din Codul
electoral, examinarea contestației date nu ține de competența Comisiei.
În astfel de circumstanțe constată reclamantul că, președintele
Comisiei Electorale Centrale, contrar prevederilor pct. 11 al Regulamentului
privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală
aprobat Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie
2023, după înregistrarea contestației la 26 octombrie 2024, nu a desemnat,
din rândul membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice
circumstanțele menționate în contestație pentru a prezenta un proiect de
hotărâre care să fie dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei
Electorale Centrale.
Drept urmare, făcând trimitere la prevederile art.3, 5, 17, art.20,
art.39 din Codul administrativ, art.93, alin.(2), lit. e) din Codul electoral,
reclamantul subliniază că, contestația sa din 26 octombrie 2024 este una
admisibilă și Comisia Electorala Centrală era obligată să o examineze și să
adopte o soluție pe marginea ei.
Iar, prin neexaminarea contestației (sesizării) din 26 octombrie 2024,
i-a fost adus atingere dreptului lui Alexandr Stoianoglo de a fi examinată de
către Comisia Electorală Centrală contestația (sesizarea) referitor a
încălcările concurentului electoral PAS legate de încălcările normelor
Codului electoral ce ține de folosirea și plasarea publicității electorale în
favoarea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova
desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate - Maia Sandu, care incită la ură
alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva contracandidatului său
Alexandr Stoianoglo.
Reieșind din circumstanțele menționate solicită reclamantul
obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-
10APR/11 din 26 octombrie 2024.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în
temeiul prevederilor art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, s-a
declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de
Stoianoglo Alexandr împotriva Comisiei Electorale Centrale privind
3
obligarea examinării contestației, pe motiv că la caz, reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă a autorității publice
pârâte – Comisiei Electorale Centrale, a unui drept în sensul art. 17 (f.d. 51-
63).
La 3 noiembrie 2024, ora 15:19, prin intermediul poștei electronice,
Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus recurs împotriva
încheierii din 02 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, anularea încheierii din 02 noiembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău cu adoptarea unei noi încheieri prin care să fie declarată
admisibilă acțiunea în contencios administrativ privind obligarea Comisiei
Electorale Centrale să examineze contestația nr.CEC-10Apr/1 din 26
octombrie 2024. (f.d. 66-68,81-85)
În susținerea recursului a menționat că, la 26 octombrie 2024 a depus
la Comisia Electorală Centrală o contestație pe marginea acțiunilor
concurentului electoral PAS-Maia Sandu, referitor la încălcarea normelor
Codului electoral ce țin de difuzarea unor materiale promoționale interzise
prin lege care conțin informație înșelătoare și instigă la ură împotriva
candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova Alexandr
Stoianoglo. Contestația în cauză a fost înregistrată la Comisia Electorală
Centrală la 26 octombrie 2024 sub nr. CEC-10Apr/11.
Rezultând din prevederile art.91, alin.(8) din Codul electoral,
contestația nr.CEC-10Apr/11 din 26 octombrie 2024 ține de competența
Comisiei Electorale Centrale, ori obiectul acesteia se referă la conținutul
materialului publicitar difuzat de concurentul electoral Maia Sandu, care este
unul instigator la ură și nu corespunde cerințelor art.70, alin.(8) din Codul
electoral și cernitelor art.9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
În contextul normei enunțate, contestația din 26 octombrie 2024 este
una admisibilă și Comisia Electorală Centrală era obligată să o examineze și
să adopte o soluție pe marginea acesteia, învederând în context prevederile
art.91, alin.(8), art. 100, alin.(1) din Codul electoral, iar în corespundere cu
aceste postulate legale, contestația (sesizarea) concurentului electoral
Alexandr Stoianoglo, urma în termen de 3 zile de la depunere să fie
examinată de membrii Comisiei Electorale Centrale în cadrul ședinței
Comisiei cu adoptarea unei hotărâri. Însă, Comisia Electorală Centrală
contrar normelor imperative ale normelor codului electoral nu a examinat
contestația în ședință publică conform prevederilor art. 101, alin.(1) din
Codul electoral.
Totodată, a precizat că la 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei
electronice, a recepționat un răspuns semnat de Președintele Comisiei
Electorale Centrale, Angelica Caraman, înregistrat cu numărul de ieșire
CEC-8/6486 din 29 octombrie 2024, prin care a fost informat că în
conformitate cu prevederile art.98, alin.(4) din Codul electoral, examinarea
contestației date nu ține de competența Comisiei. Prin acest răspuns,
4
Președintele Comisiei Electorale Centrale contrar prevederilor art.99,
alin.(3) din Codul electoral în mod unilateral s-a expus că, contestația ar fi
inadmisibilă, or, potrivit acestei norme declararea ca fiind inadmisibilă a
contestației se face în condițiile art.93 din Codul electoral, prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale.
Potrivit pct.15 din Regulamentul privind procedura de examinare a
contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.1128 din 18 iulie 2023, „Membrul raportor verifică
dacă contestația întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art.93 din
Codul electoral. În cazurile prevăzute de art.93 din Codul electoral
contestația urmează a fi declarată inadmisibilă prin hotărâre a organului
electoral”.
În astfel de circumstanțe, președintele Comisiei Electorale Centrale
contrar prevederilor pct. 11 din Regulamentul enunțat, după înregistrarea
contestației la 26 octombrie 2024, nu a desemnat din rândul membrilor
Comisiei un membru raportor, care să verifice circumstanțele redate în
contestație pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie dezbătut și
aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale. Prin
neexaminarea contestației din 26 octombrie 2024 i-a fost adusă atingere
dreptului de a fi examinata de către Comisia Electoralii Centrală contestația
referitor a încălcările concurentului electoral Maia Sandu ce țin de încălcarea
normelor Codului electoral privind folosirea și plasarea publicității
electorale, care incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze
împotrivă.
Recurentul a susținut că prevederile Codului electoral și Codului
administrativ denotă că acțiunea concurentului electoral Alexandr
Stoianoglo în procedura contenciosului administrativ este una admisibilă,
care urmează a fi examinată de către instanța de judecată.
De asemenea, a afirmat că în obiecțiile la referința Comisiei
Electorale Centrale a atenționat instanța de contencios administrativ precum
că materialele dosarului administrativ arată că Comisia Electorală Centrală
începuse procedura de examinare a contestației, or la materialele dosarului
administrativ este prezentă referința reprezentantului candidatului Maia
Sandu, care a solicitat fie declararea contestației ca fiind inadmisibilă în
temeiul art.93 și art.98, alin.(4) din Codul electoral, fie respingerea
contestației ca fiind neîntemeiată. Însă prima instanță a făcut abstracție de
aceste circumstanțe care indică la încălcările admise de Comisia Electorală
Centrală la examinarea contestației din 26 octombrie 2024.
Recurentul a reiterat că în corespundere cu prevederile art.93, alin.(2)
lit. e) din Codul electoral, contestația este una admisibilă și Comisia
Electorală Centrală era obligata să o examineze și să adopte o soluție pe
marginea acesteia. Comisa Electorală Centrală prin inacțiunea de a-și
exercita atribuțiile prevăzute la art.27 din Codul electoral, i-a lezat dreptul la
5
examinarea contestației, or prin materialele menționate supra, i-a fost
încălcat dreptul la o campanie electorală corectă care trebuie să se desfășoare
cu respectarea cadrului legal și să nu-i afecteze dreptul de a fi ales.
Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, a susținut ca fiind
arbitrară concluzia instanței precum că, Comisia Electorală Centrală își
desfășoară activitatea în conformitate cu principiile statului de drept, având
ca scop asigurarea aplicării corecte și imparțiale a normelor legale. În acest
sens, Comisia nu poate să-și depășească atribuțiile și să examineze
contestații care nu intră în competența sa directă sau alte aspecte ce țin de
competența altor autorități. Or, în conformitate cu prevederile art.91, alin.(8)
din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală este autoritatea publică
competentă să examineze în limitele competenței contestația înaintă, din
motiv că, obiectul acesteia se referă la conținutul materialelor publicitare
electorale difuzate de concurentul electoral Maia Sandu.
Copia recursului declarat de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat
de Vasile Gafton, a fost expediat Comisiei Electorale Centrale la 03
noiembrie 2024, ora 16:38, prin intermediul poștei electronice.(f.d.73)
Comisia Electorală Centrală la data de 03 noiembrie 2024,ora 18:01
a depus referință asupra recursului înaintat de către Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton, prin care a solicitat declararea recursului
inadmisibil, iar în cazul trecerii testului de admisibilitate respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat.
În acest sens Comisia Electorală Centrală a menționat că instanța de
fond just a concluzionat că autoritatea electorală nu este investită cu atribuții
legale de a soluționa cererea lui Alexandr Stoianoglo, care nu poate pretinde
un drept încălcat în sensul art. 17 din Codul administrativ prin activitatea
Comisei Electorale Centrale.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 5 din Codul administrativ stabilește că:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică.”
Art. 10, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
6
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 17 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ relevă că:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 din Codul administrativ stabilește că:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art.207, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
7
Art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ statuează
următoarele:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”
Art. 70, alin. (4) și alin. (8) din Codul electoral prevede că:
„În programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de
agitație electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile
de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini
ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine,
instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum
și atributele partidelor politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de
culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar
personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații
internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea
și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,
rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică,
precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare,
prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de
Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.
Fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară pe propria
răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate și nu au deschis
contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină următoarele informații:
numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea
„Tipărit la echipament tehnic propriu”.
Art. 93 din Codul electoral reglementează următoarele:
„Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin
hotărâre a organului electoral.
Contestația se declară inadmisibilă, în special, când:
a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o
persoană fără împuterniciri în acest sens;
b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile;
c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod;
d) nu corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat
neajunsurile în termenul stabilit de organul electoral;
e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu
excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91 alin.(1) lit.d) și alin.(6);
f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu același
obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
g) a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă
sau în instanța de judecată, în condițiile art.99.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral prevede că:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral reglementează că:
8
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 98, alin. (4) din Codul electoral relevă că:
„Acțiunile ce țin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum și a
unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și
demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada
electorală se examinează de instanța de drept comun conform Legii nr.64/2010 cu privire
la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art.100.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral prevede că:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 02 noiembrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 02 noiembrie 2024, ora 15:51, prin
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă
electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei. Astfel,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, s-a conformat prevederilor legale
și a respectat termenul instituit de legiuitor, pentru demararea căii de atac în
ordine de recurs.
Din documentele aflate la dosar reiese clar că, la data de 26 octombrie
2024, Alexandr Stoianoglo a depus la Comisia Electorală Centrală
contestația, înregistrată cu nr. CEC-10APR/11, prin care a solicitat:
- a examina în ședință publică prezenta contestație și a o declara ca fiind
admisibilă;
- a constata ca fiind fals și defăimător conținutul materialul tipărit
(pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr. 32615
din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P.” SRL în
partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
Alexandr Stoianoglo;
- a identifica faptul unor altor tiraje ale materialului similar tipărit;
- a constata ca fiind falsă și defăimătoare informația plasată de
concurentul electoral PAS pe pagina https://maiasandu.pentru.md/ în partea
ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
Alexandr Stoianoglo;
- a interzice concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a
materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform
contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipogralia
9
Simbol N.P.” SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei
comenzi;
- a obliga concurentul electoral PAS să elimine informația vizată în
prezenta contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce
vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo;
- a remite către Ministerul Afacerilor Interne materialele acumulate și
constatările în vederea examinării sub aspectul existenței componenței
contravenției stabilite de Codul contravențional la art. 52 alin. (3).
Din conținutul contestației rezultă că Stoianoglo Alexandr și-a
întemeiat contestația, atât în baza Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire
la libertatea de exprimare, cât și în baza art. 70 din Codul electoral.
Prin răspunsul din 29 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală,
în temeiul art. 14, alin. (1) și art. 15, alin. (1) din Legea nr. 64/2010 cu privire
la libertatea de exprimare și art. 98, alin. (4) din Codul electoral, a comunicat
lui Alexandr Stoianoglo că, solicitarea privind constatarea defăimării
depășește competențele Comisiei Electorale Centrale, aceasta urmând a fi
soluționată conform procedurii stabilite de legislația relevantă. De asemenea,
a menționat că referitor la examinarea aspectelor privind existența
elementelor contravenționale, conform art. 52, alin. (2) din Codul
contravențional a decis transmiterea contestației către Inspectoratul General
al Poliției pentru a fi examinată în limitele competenței. (f.d.9, verso)
La data de 30 octombrie 2024, Alexandr Stoianoglo a depus prezenta
acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-10APR/11
din 26 octombrie 2024. (f.d. 2-5)
Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din
Codul administrativ, prin încheierea din data de 02 noiembrie 2024 a declarat
inadmisibilă acțiunea depusă de către Alexandr Stoianoglo împotriva
Comisiei Electorale Centrale privind obligarea examinării contestației, din
motiv că, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea
administrativă a Comisiei Electorale Centrale, a unui drept în sensul art.17.
Recurentul a criticat această concluzie a instanței de fond,
menționând că, dreptul i s-a vătămat prin faptul că activitatea administrativă
nu a fost demarată de către Comisia Electorală Centrală în condițiile art. 27
din Codul electoral, pe când materialele de publicitate electorală au fost
utilizate în campania electorală a concurentului electoral Maia Sandu și
trebuia să se regăsească în cadrul legal pertinent.
Instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiate criticele recurentului,
or, din analiza încheierii contestate rezultă că instanța de fond a reținut faptul
că, constatarea ca fiind falsă și defăimătoare informația plasată de
concurentul electoral PAS pe pagina https://maiasandu.pentru.md/ în partea
ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
10
Alexandr Stoianoglo și examinarea aspectelor ce sunt reglementate de către
Codul contravențional, nu se circumscrie sferei de competență a Comisiei
Electorale Centrale, deci, Alexandr Stoianoglo nu poate pretinde un drept
încălcat în sensul art. 17 din Codul administrativ prin activitatea
administrativă a Comisiei Electorale Centrale.
Astfel, rezultă că instanța de fond a omis să se expună asupra
solicitărilor lui Alexandr Stoianoglo ce țin de materie electorală și a
concluzionat că Comisia Electorală Centrală nu este competentă să se expună
asupra solicitărilor înaintate în temeiul Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu
privire la libertatea de exprimare, deși unele solicitări urmau a fi examinare
de către organul electoral în temeiul Codului electoral.
În aceste circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază ca fiind prematură concluzia instanței de fond, precum că
Alexandr Stoianoglo, nu poate pretinde un drept încălcat în sensul art. 17 din
Codul administrativ prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale
Centrale.
Or, materialele dosarului atestă cert că, Comisia Electorală Centrală
nu s-a expus asupra solicitării lui Stoianoglo Alexandr privind interzicerea
concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a materialului
tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr.
32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipogralia Simbol N.P.”
SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei comenzi și obligarea
concurentul electoral PAS să elimine informația vizată în prezenta
contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce vizează
candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo.
Instanța de recurs reține că, Comisia Electorală Centrală nu a
soluționat cererea/contestația în materie electorală, odată ce aceasta a fost
înaintată nu numai în baza Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la
libertatea de exprimare, dar și în baza art. 70 din Codul electoral, cu cerințe
inclusiv din domeniul materiei electorale și anume interzicerea
concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a materialului
tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr.
32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipogralia Simbol N.P.”
SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei comenzi și obligarea
concurentul electoral PAS să elimine informația vizată în prezenta
contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce vizează
candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Stoianoglo
Alexandr.
Prin urmare, reieșind din cele menționate și ținând cont de faptul că,
încheierea instanței de apel afectează dreptul recurentului la un proces
echitabil, aceasta urmează a fi casată or, menținerea încheierii contestate în
condițiile enunțate, ar constitui о încălcare a dreptului lui Alexandr
11
Stoianoglo de a dispune de drepturile sale procedurale, care sunt garantate și
de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, precum și
îngrădirea accesului la justiție.
Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția
emisă prin încheierea din data de 02 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău este pripită, instanța de recurs consideră necesar de a admite
recursul depus de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,
de a anula încheierea cu remiterea cauzei Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 243, alin. (1), lit.
c) din Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile
Gafton.
Anulează încheierea din 02 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind obligarea examinării contestației, cu restituirea cauzei la
Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea contestației depuse de către
Alexandr Stoianoglo.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
12