3r-263/24 — obligarea examinării contestatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea examinării contestatiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii actiunii
3r-263/24 — obligarea examinării contestatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de Vasile Gafton,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-10Apr/11
din 26 octombrie 2024,
împotriva încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de de Alexandr Stoianoglo,
(Dosarul nr. 3r-263/24
NR. PIGD 2-24123028-01-3r-08112024)
Examinarea admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ; Art. 207 din Codul
administrativ.
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Braga)
13 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de către Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Mariana Ursachi, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2024 Alexandr Stoianoglo a depus cerere de chemare
în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-
10Apr/11 din 26 octombrie 2024.
În argumentarea acțiunii a indicat că, la 26 octombrie 2024, a depus o
contestație la Comisia Electorală Centrală referitoare la acțiunile
concurentului electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
– Maia Sandu. Aceasta vizează încălcări ale normelor Codului electoral
privind difuzarea de materiale promoționale interzise prin lege, care conțin
informații înșelătoare și instigă la ură împotriva candidatului la funcția de
președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo. Contestația în cauză
a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală pe 26 octombrie 2024, sub
numărul CEC-10Apr/11.
Reclamantul a menționat că, în data de 25 octombrie 2024, în incinta
mai multor blocuri de locuit au fost descoperite pliante distribuite la
comanda Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, conținând
informații ce îl vizau pe candidatul la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, dl Alexandr Stoianoglo și în care erau incluse mesaje
defăimătoare:
pe față:
„Maia Sandu – Președinte care asigură stabilitatea, liniștea și pacea
SALVĂM MOLDOVA!
Cum poți salva Moldova:
- Votează pentru Maia Sandu - unicul președinte care poate duce Moldova
în Uniunea Europeană.
- Ai votat DA la referendum? Mergi în sate și orașe și vorbește cu
cetățenii. Ajută-ne ca votul DA să conteze. Sună-ne la 068436624.
- Sună toți cunoscuții despre care crezi că nu au votat și explică-le că doar
prin vot putem opri un dezastru. Putem pierde tot ce avem.
- Spune-le vecinilor, rudelor din diasporă și tuturor celor indeciși ce putem
pierde dacă Maia Sandu nu rămâne președinte.
1
NU lăsăm țara pradă hoților. Păstrăm liniștea, pacea și construim
bunăstare.
Pe 3 noiembrie votăm cu toții Maia Sandu! Salvăm Moldova!”
pe verso:
„STOIANOGLO - UN OM SLAB, UN OM CONTROLAT CE PUTEM
PIERDE DACĂ BANDIȚII REVIN LA PUTERE:
- Bandiții fugari vor profita de un președinte slab ca să revină, să pună
mâna pe țară, să se răzbune pe toți care le stau în cale și să facă haos.
- Bandiții vor vinde Moldova cui dă mai mult și vor pune țara noastră pe
tavă pentru războiul Rusiei în Ucraina.
- Este în pericol circulația liberă a cetățenilor noștri în țările europene, iar
tinerii o să fugă din țară.
- Riscăm să se închidă piața europeană, pentru produsele noastre și să nu
avem unde exporta.
- Stoianoglo nu va fi respectat nici în Vest, nici în Est.
- Moldova nu va primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene, adică
nu vor fi suficienți bani pentru infrastructură, majorări de pensii și salarii.
DOAR PRIN VOT PUTEM PREVENI ACEST DEZASTRU!
NU LĂSA BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL!
Pentru a nu pierde ce avem, trebuie să votăm cu toții pe 3 noiembrie!
Salvăm Moldova!”
La fel, pe pliant fiind inserate specificațiile privind transparența acesteia:
„Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP Acțiune
și Solidaritate. Achitat conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj:
140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P. SRL”.
Reclamantul a precizat că, în contestația sa, a menționat faptul că
aceeași informație se regăsește pe pagina oficială a concurentului electoral,
https://maiasandu.pentru.md/. În consecință, a subliniat atenția Comisiei
Electorale Centrale asupra faptului că materialul agitațional aparține
concurentului electoral Maia Sandu și că aceasta nu poate nega
responsabilitatea pentru conținutul respectiv.
A menționat că, materialul agitațional este unul fals, denigrator și
instigă la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, Alexandr Stoianoglo, având scopul de a influența alegătorii să
voteze împotriva acestuia, fapt interzis de Codul electoral în utilizarea
materialelor electorale.
În opinia reclamantului cele menționate în materialul agitațional
reprezintă falsuri care instigă la ură față de Alexandr Stoianoglo candidatul
la funcția de Președinte al Republicii Moldova și atentează la onoarea,
demnitatea și reputația lui profesională.
A specificat că, potrivit prevederilor normei art. 100 alin. (1) din Codul
electoral, în perioada electorală, autoritățile competente examinează
2
contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua
alegerilor. Iar, conform prevederilor art. 101 alin. (1) din Codul electoral,
hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității absolute a
membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în
regulamentul de activitate al acestui organ.
La caz însă, Comisia Electorală Centrală, contrar normelor imperative
ale normelor Codului electoral precitate, nu a examinat contestația dată în
ședință publică. Iar, la 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice
i s-a expediat un răspuns semnat de Președintele Comisiei Electorale
Centrale, Angelica Caraman înregistrat cu numărul de ieșire CEC-8/6486 din
29 octombrie 2024, prin care a fost informat că în conformitate cu
prevederile art. 98 alin.(4) din Codul electoral, examinarea contestației date
nu ține de competența Comisiei.
În astfel de circumstanțe reclamantul a opinat că, președintele Comisiei
Electorale Centrale, contrar prevederilor pct. 11 din Regulamentul privind
procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023, după
înregistrarea contestației la 26 octombrie 2024, nu a desemnat, din rândul
membrilor Comisiei un membru raportor, care să verifice circumstanțele
menționate în contestație pentru a prezenta un proiect de hotărâre care să fie
dezbătut și aprobat în cadrul ședinței publice a Comisiei Electorale Centrale.
În rezultat, făcând trimitere la prevederile art. 3, 5, 17, art.20, art. 39
din Codul administrativ, art. 93 alin. (2) lit. e) din Codul electoral,
reclamantul a subliniat că, contestația sa din 26 octombrie 2024 este una
admisibilă și Comisia Electorala Centrală era obligată să o examineze și să
adopte o soluție pe marginea ei. Iar, prin neexaminarea contestației (sesizării)
din 26 octombrie 2024, i-a fost adus atingere dreptului lui Alexandr
Stoianoglo de a fi examinată de către Comisia Electorală Centrală contestația
(sesizarea) referitor a încălcările concurentului electoral PAS legate de
încălcările normelor Codului electoral ce ține de folosirea și plasarea
publicității electorale în favoarea candidatului la funcția de președinte al
Republicii Moldova desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate - Maia
Sandu, care incită la ură alegătorii pentru a-i determina să voteze împotriva
contracandidatului său Alexandr Stoianoglo.
Astfel, Alexandr Stoianoglo a solicitat obligarea Comisiei Electorale
Centrale să examineze contestația nr. CEC10APR/11 din 26 octombrie
2024.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul
prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La 3 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus recurs împotriva încheierii
3
din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi încheieri prin
care să fie declarată admisibilă acțiunea sa.
Prin decizia din 4 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost
admis recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton,
s-a anulat încheierea din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și s-a
restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea contestației
depuse de Alexandr Stoianoglo.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Alexandr Stoianoglo, în temeiul
prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La 8 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd
admiterea acesteia, anularea încheierii instanței ierarhic inferioare cu
adoptarea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie declarată admisibilă.
În susținerea recursului a invocat că în motivarea soluției sale din 7
noiembrie 2024, instanța inferioară a indicat același motiv ca și în
argumentarea soluției din încheierea din 2 noiembrie 2024, care a fost
anulată de către instanța de recurs, și nu a luat în considerare constatările
instanței de recurs de la pct.55- 58 din decizia din 4 noiembrie 2024.
Recurentul a menționat că în cadrul reexaminării acțiunii în contencios
administrativ, instanța inferioară neîntemeiat a declarat inadmisibilă
acțiunea lui Alexandr Stoianoglo, or, Curtea de Apel Chișinău nu a soluționat
circumstanțele constatate de instanța de recurs care a indicat în motivarea
soluției sale că anume Comisia Electorală Centrală urma să soluționeze
contestația lui Alexandr Stoianoglo și să se expună asupra solicitării sale
privind interzicerea concurentului electoral PAS la răspândirea în
continuarea a materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral
PAS conform contului nr. 32615 din 22 octombrie 2024. Tiraj: 140.000 ex.
Tipărit la tipografia Simbol N.P.” SRL precum și unui material similar tipărit
în baza altei comenzi și obligarea concurentul electoral PAS să elimine
informația vizată în prezenta contestație de pe pagina
https://maiasandu.pentru.md în partea ce vizează candidatul la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo.
A precizat că reieșind din prevederile normei art. 91alin. (8) din Codul
electoral, în speța dată Comisia Electorală Centrală este autoritatea publică
competentă să examineze în limitele competenței sale contestația nr.CEC-
10Apr/11 din 26 octombrie 2024, or, obiectul contestației se referă la
conținutul materialelor publicitare electorale difuzate de concurentul
electoral Maia Sandu. Astfel, concluziile primei instanțe invocate în
4
motivarea soluției sale sunt arbitrare și contrare prevederilor art. 91alin. (8)
din Codul electoral.
Mai mult, a specificat că soluția adoptată prin încheierea din 7
noiembrie 2024 este contrară și jurisprudenței Curții Supreme de Justiție
stabilite în încheierea din 4 noiembrie 2024, dosar nr. 3r-256/24.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și
normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6 alin. (1) din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit.
Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul
art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de
judecată competente.”
Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ:
5
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art.207 alin. (1) alin. (2), lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”
Art. 70 alin. (4) și alin. (8) din Codul electoral:
„În programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație
electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de
inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini
ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine,
instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum
și atributele partidelor politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de
culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar
personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații
internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea
și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,
rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică,
precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare,
prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de
Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.
Fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară pe propria
răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate și nu au deschis
contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină următoarele informații:
numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea
„Tipărit la echipament tehnic propriu”.
Art. 93 din Codul electoral:
„Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin
hotărâre a organului electoral. Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a
6
fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o persoană
fără împuterniciri în acest sens; b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii
prealabile; c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; d) nu
corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de organul electoral; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea
drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91 alin.(1)
lit.d) și alin.(6); f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu
același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; g) a fost depusă concomitent la un alt organ
electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile art.99.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac
împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de
3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 7 noiembrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 7 noiembrie 2024, ora 15:22, prin
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă
electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d.141).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
Alexandr Stoianoglo, reprezentat de Vasile Gafton, s-a conformat
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
În continuare, actele cauzei denotă că la 26 octombrie 2024, Alexandr
Stoianoglo a depus la Comisia Electorală Centrală contestația, înregistrată
cu nr. CEC-10APR/11, prin care a solicitat:
- a examina în ședință publică prezenta contestație și a o declara ca fiind
admisibilă;
- a constata ca fiind fals și defăimător conținutul materialul tipărit (pliant)
comandat de concurentul electoral PAS conform contului nr. 32615 din
22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P.” SRL în
partea ce vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
Alexandr Stoianoglo;
- a identifica faptul unor altor tiraje ale materialului similar tipărit;
7
- a constata ca fiind falsă și defăimătoare informația plasată de concurentul
electoral PAS pe pagina https://maiasandu.pentru.md/ în partea ce vizează
candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo;
- a interzice concurentului electoral PAS la răspândirea în continuare a
materialului tipărit (pliant) comandat de concurentul electoral PAS conform
contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la tipografia 9
Simbol N.P.” SRL precum și unui material similar tipărit în baza altei
comenzi;
- a obliga concurentul electoral PAS să elimine informația vizată în
prezenta contestație de pe pagina https://maiasandu.pentru.md în partea ce
vizează candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Alexandr
Stoianoglo;
- a remite către Ministerul Afacerilor Interne materialele acumulate și
constatările în vederea examinării sub aspectul existenței componenței
contravenției stabilite de Codul contravențional la art. 52 alin. (3).
Prin răspunsul din 29 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală, în
temeiul prevederilor art. 14, alin. (1) și art. 15, alin. (1) din Legea nr. 64/2010
cu privire la libertatea de exprimare și art. 98 alin. (4) din Codul electoral, a
comunicat lui Alexandr Stoianoglo că, solicitarea privind constatarea
defăimării depășește competențele Comisiei Electorale Centrale, aceasta
urmând a fi soluționată conform procedurii stabilite de legislația relevantă.
De asemenea, i s-a comunicat că referitor la examinarea aspectelor privind
existența elementelor contravenționale, conform art. 52 alin. (2) din Codul
contravențional s-a decis transmiterea contestației către Inspectoratul
General al Poliției pentru a fi examinată în limitele competenței.
La 30 octombrie 2024, Alexandr Stoianoglo a depus la Curtea de Apel
Chișinău prezenta acțiune în procedura contenciosului administrativ
împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-10APR/11
din 26 octombrie 2024.
Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, prin încheierea din 7 noiembrie 2024 a declarat inadmisibilă
acțiunea depusă de către Alexandr Stoianoglo, din motiv că, reclamantul nu
poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă a Comisiei
Electorale Centrale, a unui drept în sensul art. 17.
În speță Completul de judecată notează că prevederile legale
menționate anterior necesită o analiză sistematică și conceptuală pentru a
asigura o protecție juridică subiectivă eficientă. Aceasta este considerată o
funcție centrală a jurisdicției administrative și implică existența unor drepturi
subiective corespunzătoare.
8
Prin acțiunea în contencios administrativ, Alexandr Stoianoglo solicită
obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația nr. CEC-
10APR/11 depusă la 26 octombrie 2024.
La caz, Alexandr Stoianoglo revendică încălcarea drepturilor sale prin
activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, invocând că prin
inacțiunile (neexaminarea contestației) Comisiei i s-a adus atingere dreptului
său acordat de normele în materie electorală privind examinarea contestației
depusă în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din Codul electoral, pe
marginea acțiunilor concurentului electoral PAS –Maia Sandu referitor la
încălcările normelor Codului electoral ce țin de difuzarea unor materiale
promoționale interzise prin lege, care conține informație înșelătoare și instigă
la ură împotriva candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova
Alexandr Stoianoglo.
Completul de judecată constată că existența dreptului de a înainta o
acțiune în contencios administrativ este o condiție esențială pentru judecarea
pe fond a cauzei. Acest drept de a introduce o acțiune se bazează pe teoria
juridică a posibilității, conform căreia o persoană poate avea calitatea de
reclamant dacă există posibilitatea ca drepturile sale subiective să fi fost
încălcate printr-un act administrativ individual. Astfel, este necesar ca
persoana să demonstreze că actul administrativ contestat ar putea să fi afectat
negativ drepturile sale subiective, pentru a justifica admisibilitatea cererii în
contencios administrativ.
La fel, Completul de judecată relevă că, expresia „revendică
încălcarea” conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ sugerează că,
pentru a introduce o acțiune în contencios administrativ, nu este necesar ca
reclamantul să demonstreze cu certitudine că drepturile sale au fost vătămate.
Este suficient să existe o anumită posibilitate ca drepturile sale subiective să
fi fost afectate negativ de o activitatea administrativă. Această prevedere
legală permite persoanelor să solicite protecție juridică și să conteste acte
administrative care, chiar dacă nu au cauzat încă o vătămare concretă, au
potențialul de a produce o astfel de vătămare. Prin urmare, cerința este mai
degrabă de a arăta o probabilitate sau o posibilitate rezonabilă a încălcării
drepturilor, decât de a dovedi efectiv această încălcare. Astfel, sistemul de
contencios administrativ se deschide pentru o protecție preventivă a
drepturilor subiective, permițând intervenția juridică înainte ca vătămarea să
devină ireparabilă.
Conform teoriei posibilităților, un reclamant are dreptul să inițieze o
acțiune în judecată dacă, pe baza unei prezentări temeinice a faptelor, există
cel puțin posibilitatea ca drepturile sale subiective publice să fi fost încălcate.
Aceasta înseamnă că, pentru a avea calitatea de reclamant și pentru ca
acțiunea sa să fie admisibilă, nu este necesar doar să demonstreze cu
9
certitudine că a avut loc o încălcare a drepturilor sale, ci mai este necesar să
existe o probabilitate rezonabilă a unei astfel de încălcări.
Aceeași concluzie este susținută de prevederile art. 17, 20 și 39 din
Codul administrativ, care stabilesc cadrul legal pentru protecția drepturilor
subiective publice.
Prin urmare, teoria posibilităților, coroborată cu aceste articole din
Codul administrativ, creează un mecanism juridic prin care persoanele pot
acționa preventiv pentru a-și proteja drepturile. Acest mecanism permite
intervenția judiciară înainte ca încălcarea drepturilor să devină certă și
inevitabilă, oferind astfel o protecție mai largă și mai eficientă a drepturilor
subiective publice.
Dacă drepturile unei persoane sunt efectiv încălcate este o chestiune
de fond care se analizează în cadrul judecării pe fond a cauzei. În cazul
acțiunii în obligare conform art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ
este o condiție cumulativă de admitere a acțiunii alături de obligarea emiterii
actului administrativ. Calitatea juridică servește în special pentru a evita
procesele populare.
Pentru a trece testul de admisibilitate al acțiunii în contencios
administrativ, este necesar să fie menționate drepturile care ar putea fi
încălcate. Astfel de drepturi pot decurge din legea fundamentală, din legile
organice sau ordinare, din actele administrative normative sau din raporturile
juridice speciale.
Completul de judecată menționează că, pentru această etapă a
examinării acțiunii nu se pune problema legalității actului
administrativ/temeinicei solicitării cu privire la obligarea Comisiei
Electorale Centrală să examineze contestația nr. CEC-10APR/11 depusă la
26 octombrie 2024, cu toate că instanța de fond a invocat mai multe aspecte
legale care nu vizează inadmisibilitatea acțiunii, dar, fondul cauzei judiciare.
Prin urmare, instanța de fond eronat a interpretat și aplicat prevederile
art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, îngrădind accesul liber la
justiție al recurentului/reclamantului, printr-un argument formal și
contradictoriu a stabilit că prin expunerea Comisiei Electorale Centrale
asupra sesizării depuse de Alexandr Stoianoglo, Comisia și-ar atribui
competența instanței de drept comun, contrar prevederilor art. 57 alin. (1)
din Codul administrativ, care reglementează expres că activitatea
administrativă se realizează numai de autoritatea publică competentă și în
limitele competenței legale.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat
că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor
judecătorești constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate
institui, în situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect,
10
principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a
celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea
de Apel Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Alexandr
Stoianoglo, nu trece testul admisibilității acțiunii din considerentul că
reclamantul nu a demonstrat propriul drept vătămat în sensul art. 17 din
Codul administrativ.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ urmează
a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20, 39 și 189 din
Codul administrativ.
Din coroborarea normelor enunțate rezultă că revendicarea dreptului
propriu este una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în
contencios administrativ să treacă testul admisibilității.
Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate
prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi
invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul
articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de
„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în
cazul în care, o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele
activității administrative, sau a procedurii administrative, aceasta este în
drept să-și apere drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în contencios
administrativ.
Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție deduce că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara
inadmisibilă acțiunea pe motivul lipsei dreptului la acțiune în contencios
administrativ, or, această concluzie aduce după sine conform art. 207 alin.
(3) din Codul administrativ imposibilitatea depunerii unei noi acțiuni, astfel
fiind limitat „dreptul de acces la un tribunal” consfințit prin art. 6 (1) CEDO.
În speța Dulimi și Montana Management Inc. vs Elveția, 2016, cererea nr.
5809/08, examinată de Marea Cameră, Curtea a constatat că refuzul unei
instanțe de a examina acuzațiile justițiabililor privind compatibilitatea unei
proceduri cu garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil le limitează
acestora dreptul de acces la o instanță (parag. 131 din Hotărâre). Există
jurisprudență consacrată care a stabilit că atunci cînd există, încălcare reală
și serioasă referitoare fie la existența, fie la întinderea dreptului invocat,
justițiabilul, are dreptul, în temeiul art. 6 (1) CEDO, ca „o instanță să
soluționeze această chestiune de drept intern” –cauza Z și alții vs regatul
Unit, 2001, cererea nr. 29392/95, parag.92 și cauza Markovic și alții vs
Italia, 2006, cererea nr. 1398/03, parag. 98, ambele examinate de Marea
Cameră.
11
Prin urmare, având în vedere cele menționate, Completul de judecată
al Curții Supreme de justiție concluzionează de a admite recursul depus de
Alexandr Stoianoglo cu anularea încheierii primei instanțe și remiterea
cauzei la Curtea de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 243 alin. (1) lit. c)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul depus de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat de
Vasile Gafton.
Anulează încheierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la obligarea examinării contestației nr. CEC-10Apr/11
din 26 octombrie 2024, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
12