2r-414/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- masurile de asigurare a actiunii, temeiurile si limitele aplicarii acestora
2r-414/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E cu privire la admiterea recursului declarat de Ludmila Golub și Societatea Comercială „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2r-414/24 NR. PIGD 2-22116801-01-2r-13102024) Măsurile de asigurare a acțiunii; temeiurile și limitele aplicării acestora.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. T. Balan, Curtea de Apel Chișinău, jud. O. Cojocaru, A. Cașcaval, M. Anton 06 noiembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Ludmila Golub și Societatea Comercială „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Mariana Ursachi, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 05 august 2022, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei în mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma serviciilor comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26 460,17 lei- suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor pentru telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de judecată privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Totodată, a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin punerea sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2. Prin încheierea din 24 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.
Prin hotărârea din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA- GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC APELUL
4. La 02 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d.194), S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia.
La 29 noiembrie 2023, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au declarat apel împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
6. Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău nu s- a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe suport de hârtie în atâtea copii câți participanți la proces sunt, plus câte o copie pentru instanța de apel și a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 606, 67 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele va fi restituită.
La 29 decembrie 2023, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.238), Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au expediat apelul motivat.
La 09 ianuarie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată, prin care a solicitat admiterea integrală a apelului, casarea hotărârii prime instanțe în partea încasării sumei pentru serviciile de reparație în mărime de 26 460, 17 lei și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea cu privire la încasarea sumei de 26 460, 17 lei pentru serviciile de reparație, încasarea acestei sume și a sumei de 1 416, 35 de lei, achitată cu titlu de taxă de stat în prima instanță și a sumei de 606,67 de lei, achitată în apel
Prin încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-au acceptat spre examinare cererile de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 03 septembrie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare, solicitând emiterea unei încheieri prin aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond; emiterea unei încheieri prin aplicarea sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea cauzei. 2
În motivarea cererii s-a invocat că la 02 ianuarie 2024 Ludmilei Golub i-a fost expediată notificarea, recepționată de ultima la 04 ianuarie 2024, privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială. Obiectul contractului nominalizat constituie bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. Decebal, nr. 23/1, et.3, but.xxxxx.
La 21 august 2024, la Judecătoria Chișinău, sediul Centrau, a fost depusă cererea de chemare în judecată cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială, dar și încasarea datoriei în baza contractului de prestări servicii nr.346 din 01 decembrie 2015.
Totodată, la 21 august 2024 a primit de la Ludmila Golub notificarea, prin care a indicat că la 13 august 2024 a fost înregistrată tranzacția de înstrăinare a bunului imobil menționat către o altă persoană. Deși Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cunoscând că bunul imobil este litigios, l-au înstrăinat ca să nu poată executa, dar care și face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. Neaplicarea măsurilor de asigurare pot duce la înstrăinarea bunului imobil unei alte persoane. Bunul menționat a fost donat fiului Dan Golub.
Prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei.
La 08 octombrie 2024, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare neîntemeiată.
În susținerea recursului au invocat că despre cererea de asigurare vădit abuzivă și care depășește limită legală, prin atentarea la dreptul de proprietate a unei altei persoane decât părțile din litigiu și care excede vădit obiectul litigiului de încasare a datoriei pentru servicii pretins prestate, au aflat la 09 septembrie 20204, fiind expediată prin intermediul poștei electronice de către Curtea de Apel Chișinău și au depus referință la aceasta, deși nu li s-a comunicata data examinării acesteia. În referință au indicat despre tentativa S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, prin intermediul instanței de judecată de ingerință ilegală și abuzivă asupra dreptului de proprietate a unei persoane terțe care nu este parte a litigiului de încasarea datoriei, iar bunul imobil asupra căruia s-a solicitat aplicarea sechestrului, nu formează obiectul litigiului de încasarea datoriei pecuniare. La soluționarea cererii de asigurare 3 a acțiunii, instanța de apel a cunoscut că bunul imobil nu constituie obiectul litigiului și că proprietarul acestui bun, fiind anexat extrasul din registrul bunurilor imobile, nu este parte procesuală a acestui litigiu. Însă Curtea de Apel Chișinău, contrar dispozițiilor art. 174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a emis la 16 septembrie 2024 încheierea recurată, fiindu-le comunicată la 26 septembrie 2024 prin email.
Cu referire la prevederile art.174, art.175 alin.(1) lit.a),c), alin.(2), art.176 alin.(1) lit.a),b), c), d), alin.(2), art.181 alin.(1),(2), art. 424 alin.(2), art.425, art.427 lit.c), art. 430 lit.a), b), art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, art. 4 alin.(1), art.9 alin.(2), art.18 alin.(1), art.20 alin.(1), (2), art.46 alin.(1), art.54 alin. (1), (2), (3), (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, art. 6 din CEDO, recurenții au afirmat că cererea de asigurarea acțiunii trebuie în mod obligatoriu să fie bazată pe temei justificat și probat, care să fie motivat de către partea solicitantă, conform art. 174 din Codul de procedură civilă și să nu aibă loc ingerință inadmisibilă și ilegală în dreptul de proprietate a altei persoane, decât debitorii, sub forma unor limitări și restricții impuse arbitrar acestui drept de proprietate de care dispune altă persoană decât cea vizată în proces civil, iar bunul imobil nu formează obiectul de examinare a litigiului de încasarea datoriei pentru pretinsele servicii comunale.
Instanța de apel a admis abuziv cererea de asigurare a acțiunii prin aplicarea măsurii de asigurare de sechestru pe un bun imobil care nu face parte din obiectul acestui litigiu (nu este bun litigios), astfel depășind excesiv scopul menit pentru asigurarea acțiunii, conform art. 174 din Codul de procedură civilă și dispunând o restricție neproporțională cu situația litigiului examinat, admițând ingerința ilegală și abuzivă în dreptului de proprietate a unui terț neatras în proces și care nu este parte a litigiului pecuniar. Instanța de apel nefondat a ajuns la concluzia că este întemeiată necesitatea asigurării acțiunii prin aplicarea sechestrului în afara limitei valorii acțiunii, în afara obiectului litigios, în afara bunurilor părților pârâte, fără o anumită corelație cu obiectul acțiunii examinate. Instanța de apel nu a ținut cont că ingerința poate avea loc prin măsura de asigurare dispusă legal conform procedurii stabilite, care să corespundă scopului legitim și să fie proporțională, adică ingerințele în drepturile pârâților trebuie să fie echitabile în măsură rezonabilă de protecție anticipată a drepturilor reclamantului. Deși instanța de apel a avut posibilitatea să aleagă și să asigure acțiunea conform primei cerințe formulate în cererea din 03 septembrie 2024, adică aplicarea sechestrului pe bunurile mobile, bani, bunuri imobile în limita valorii acțiunii civile ale pârâților, însă în mod arbitrar a ales cea de-a două solicitare, aplicând sechestrul pe un bun imobil ce nu aparține pîrîților, nu este în corelație cu acțiunea examinată, aparține cu drept de proprietate unei terțe persoane, fără să o atragă în acest proces, fără să-i acorde un statut procesual, fără ca acest bun imobil să fie cu adevărat un bun imobil litigios sau obiect 4 al litigiului. În opinia recurenților, nu este justificat niciun argument al instanței de apel, care a depășit ilegal scopul legitim în sensul art. 174 din Codul de procedură civilă al asigurării acțiunii. Instanța de apel neîntemeiat menționează că „probabilitatea de executare a hotărârii în cazul eventualei admiterii acțiunii este una probabilă”. Dacă va fi o eventuală hotărâre de admitere a acțiunii, totuși sechestrul este aplicat pe bunul imobil care nu aparține cu drept de proprietate nici unui dintre pârâți. Instanța de apel a omis nefondat că pretențiile intimatului /reclamant se rezumă la încasarea datoriei pecuniare, iar ca măsură de asigurare a acțiunii civile poate fi dispus sechestrul pe bunurile mobile și imobile ale pîrîților în limita valorii acțiunii și pretențiilor formulate. Instanța de apel fără a ține cont de prevederile art. 175 alin.(2) din Codul de procedură civilă a dispus de altă măsură de asigurare decât cele prevăzute la alineatul (1) care trebuie să corespundă scopurilor specificate la art. 174 din Codul de procedură civilă. În speță, nu este justificat scopul aplicării sechestrului pe bun imobil care nu este obiectul litigiului dat, nu este proprietatea pîrîților, nu este în corelație cu obiectul litigiului examinat. Instanța de apel în mod neîntemeiat s-a condus unilateral de declarațiile contradictorii ale reprezentantului reclamantului asupra obiectului adevărat al litigiului respectiv, care conduc la o percepție eronată asupra părților litigante și nu a luat în considerare argumentele și obiecțiilor din referință. În partea motivantă nici nu a inserat prescurtat contraargumentele de bază și în același timp nu a motivat examinarea acestora, care sunt de natură să răstoarne temeinicia cererii de asigurare a acțiunii la capitolul aplicării sechestrului pe bun imobil care nu face parte din obiectul litigiului și este proprietatea unui terț neatras în acest proces. În context a considerat relevantă cauza Fomin vs. Republica Moldova, în care Curtea a statuat că faptul lipsei descrierii argumentelor părții în hotărâre semnifică încălcarea art.6 CEDO, or argumentele reclamantului nu erau în mod evident inadmisibile sau irelevante, astfel încât instanța era obligată de- a le examina prin expunerea asupra acestor argumente.
Recurenții au precizat că obiectul litigiului constituie o datorie pecuniară în suma pretinsă de reclamant de 99 940,41 de lei, din care instanța de fond admis parțial, doar suma de 72 977,24 de lei. Bunul imobil, asupra căruia s-a aplicat sechestrul în mod arbitrar, a aparținut în trecut cu drept de proprietate Ludmilei Golub, în baza contractului din anul 2005. Acest bun pe lângă faptul că nici pe departe nu valorează o sumă atât de mică (suma litigiului dat), dar și niciodată nu a fost obiectul litigiului examinat de Curtea de Apel Chișinău. Bunul imobil fără a fi obiect al acestui litigiu, fără a fi gajat, etc., a fost donat în mod legal liber și în prezent aparține cu drept de proprietate altei persoane terțe, decît părțile procesului. Bunul imobil asupra căruia s-a aplicat sechestru arbitrar, nu face parte din obiectul litigiului dat examinat de Curtea de Apel Chișinău, iar în alt litigiu pendinte pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr. 2-11322/2024, a fost înregistrat la 22 august 2024 (adică după donarea bunului imobil respectiv). Instanța a 5 respins cerința de aplicarea sechestrului pe acest bun imobil care aparține terței Dan Golub.
Cu referire la riscurile invocate de reclamant și preluate neîntemeiat de instanța de apel în acest litigiu, au menționat că la data donării acestui bun imobil, pe rolul instanțelor de judecată nu se afla pe rol vreo cauză în care acest bun imobil să fi fost obiectul litigiului. Ce ține de notificarea adresată Ludmilei Golub, cu conținut abuziv din partea reclamantului, la care a răspuns detaliat în drept și în fapt, tăinuit și mușamalizat timp de peste jumătate de an de către reclamant, care nu a prezentat obiecții la acest răspuns și nu a întreprins acțiuni. Notificarea cu intenția de a rezoluționa un act juridic istoric pe motive formale și abuzive, nu putea constitui temei de nevalorificare a dreptului legal (cu soțul, bun imobil în proprietate devălmașă) de a dona fiului bunul imobil care nu era în litigiu, nu era gajat și nu erau instituite restricții.
Recurenții au mai afirmat că societatea deține o afacere activă, nu este în proces de lichidare, dizolvare, insolvabilitate, la fel, Ludmila Golub are în proprietate bunuri imobile, conturi bancare, respectiv nu este rezonabil și nu corespunde ingerința în dreptul de proprietate a unei terțe, în situația în care instanța de apel a avut posibilitate să aplice măsuri de asigurare în sensul art.175 alin.(1) din Codul de procedură civilă, fără să recurgă abuziv la sechestrul bunului imobil care nu face parte din obiectul litigiului, aparține unui terț și nu este în corelație cu obiectul acțiunii respective. Din conținutul actului recurat, rezultă că instanța de apel nefondat s-a bazat pe temeiuri care nu sunt reale și în limita asigurării acțiunii. La caz, lipsesc argumentele și probatoriul care ar justifica și ar confirma impedimentele reale în executarea unei eventuale hotărâri de admitere a acțiunii de încasarea unei datorii nesemnificative. Instanța de apel a depășit scopului asigurării acțiunii și nejustificat, ilegal a făcut imixtiune în dreptul de proprietate a unei terțe persoane, asupra proprietății acesteia, deși bunul imobil nu formează obiectul litigiului dat, nu este litigios - fapt care echivalează cu încălcarea gravă a drepturilor părții adverse si a persoanei neimplicate în proces. Măsurile solicitate nu țin de obiectul acțiunii și astfel este critic argumentul privind pretinsul risc a imposibilității executării eventualei hotărâri. Aplicarea măsurii de asigurare trebuie să corespundă cadrului legal aplicabil speței respective și să asigure executarea eventualei hotărâri de admitere a acțiunii, cu condiția esențială că alegațiile reclamantului urmau obligatoriu să fie temeinice din start și să fie justificate cu suport probatoriu definitiv, să provoace un dubiu rezonabil de la început că ar fi pericol privind crearea dificultăților la executarea pe viitor a hotărârii și imposibilitatea executării hotărârii. Instanța de apel a ignorat că caracterul patrimonial al acțiunii nu este un factor determinant pentru asigurarea acțiunii, în cazul lipsei justificării scopului prevăzut de art. 174 din Codul de procedură civilă. 6
De asemenea, au precizat că societatea recurentă este o companie activă, fără datorii la bugetul de stat, înființată în anul 2006, având o afacere continuă prosperă în domeniul preponderent al comercializării cu amănuntul a hainelor de dame, care pe parcursul acestei perioade nu a suferit modificări la capitolul genurilor de activitate, a fondatorului și a administratorului, nu se atestă situații care să genereze temeri pentru dizolvarea, lichidarea, insolvabilitatea acesteia. Aceste circumstanțe sunt suficiente ca să fie constată buna-credință, or compania a fost îndreptată spre majorarea profitului, nefiind înstrăinată cota socială deținută de 100 % , fiind un singur asociat și administrator de la înființare, motive pentru care au constatat lipsa riscurilor de neexecutarea eventualei hotărâri în cazul admiterii acțiunii. Ludmila Golub fiind unicul asociat al companiei, nu a plecat peste hotare, nu s-a eschivat de la examinarea cauzei, este administrator.
Copia recursului declarat a fost expediat intimatului la 13 octombrie 2024, conform scrisorii (Vol.II, f.d.160).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
24. Art. 423 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărîre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.”
Art. 429 din Codul de procedură civilă: „(2) Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și cînd încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.”
Art. 181 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs.”
Art. 424 din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: 7 c) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema respectivă.”
Art. 174 din Codul de procedură civilă: „(1) La cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.”
Art. 175 din Codul de procedură civilă: „(1) În vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept: a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane; a1) să noteze acțiunea, în registrele de publicitate prevăzute de lege, în raport cu drepturile pârâtului; b) să interzică pîrîtului săvârșirea unor anumite acte; c) să interzică altor persoane săvârșirea unor anumite acte în privința obiectului în litigiu, inclusiv transmiterea de bunuri către pârât sau îndeplinirea unor alte obligații față de el; d) să suspende vânzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acțiuni de ridicare a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar); e) să suspende urmărirea, întemeiată pe un document executoriu, contestat de către debitor pe cale judiciară. (2) Judecătorul sau instanța dispune, la cererea participanților la proces, aplicarea și a altor măsuri de asigurare a acțiunii care să corespundă scopurilor specificate la art.174. Pot fi admise concomitent mai multe măsuri de asigurare a acțiunii dacă valoarea bunurilor sechestrate nu depășește valoarea acțiunii.”
Art. 176 din Codul de procedură civilă: „(1) Aplicarea sechestrului pe bunurile organizației sau ale persoanei fizice cu statut de întreprinzător, în cazul asigurării acțiunii, se efectuează în următoarea ordine: a) în primul rînd, pe bunurile care nu participă nemijlocit în producție: valori mobiliare, mijloace bănești (în monedă națională și în valută străină, inclusiv în numerar), autoturisme, obiecte de design din oficii și alte bunuri; b) în al doilea rînd, pe produsele finite (mărfuri), precum și pe alte bunuri materiale care nu participă nemijlocit în procesul de producție și care nu sînt destinate utilizării nemijlocite în producție; c) în al treilea rînd, pe bunurile imobiliare, precum și pe materia primă, materiale, mașini, unelte, utilaje, instalații, echipamente și alte mijloace fixe, destinate utilizării nemijlocite în producție; d) în al patrulea rînd, pe bunurile predate unor alte persoane. (2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune. (3) În funcție de măsura asiguratorie întreprinsă, judecătorul sau instanța înștiințează organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.”
Art. 177 din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii. (2) Cererea de asigurare a acțiunii se soluționează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces. Dacă 8 cererea de asigurare a acțiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces. (21) Dacă cererea de asigurare a acțiunii este formulată în timpul ședinței de judecată, aceasta se soluționează de către instanță în ședința respectivă, indiferent de absența unor participanți la proces. (3) Judecătorul pronunță o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
35. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 26 septembrie 2024 a fost expediată în adresa recurenților copia încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.134). Astfel, recursul depus la 08 octombrie 2024 este în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea încheierii și soluționarea problemei în fond prin decizie, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei civile rezultă că la 03 septembrie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus în Curtea de apel Chișinău o cerere cu privire la asigurarea acțiunii, prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond; aplicarea sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.101-104).
Prin încheierea din 16 septembrie 2024 contestată cu prezentul recurs, drept urmare a admiterii cererii S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la asigurarea acțiunii, Curtea de Apel Chișinău a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.130-133).
Aici este de remarcat că prezenta cauză civilă se află pe rolul instanței de apel în vederea examinării cererilor de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și de Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acceptate spre examinare prin încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.4). Prin hotărârea din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria 9 pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (Vol.I, f.d.192, 198-207).
Prin prisma criticilor aduse încheierii contestate, instanța de recurs reține că instanța de apel neîntemeiat a aplicat sechestrul pe bunul imobil enunțat, în situația în care acesta nu face obiectul prezentului litigiu.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin prezenta cerere de chemare în judecată depusă de către S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” s-a solicitat încasarea de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în mod solidar, a datoriei în mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma serviciilor comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26 460,17 lei-suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor pentru telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de judecată privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Reclamantul a înaintat cererea nominalizată, pornind de la faptul că la 01 decembrie 2015 a fost încheiat între S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” (prestator), Ludmila Golub (locator) și SC „OAZA-GOLUB” S.R.L.(locatar) contractul nr. 346 de prestare a serviciilor, prin care reclamantul și-a asumat prestarea locatarului serviciilor specificate în pct.1.2 din contract, în spațiile proprietate a locatorului, situate în mun. Chișinău, bd. xxxxx, nr.xxxxx, iar locatarul-achitarea costului acestora (Vol.I, f.d.5-10).
Totodată, din extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la cererea de asigurare a acțiunii depuse de către S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” la 03 septembrie 2024, rezultă că proprietarul imobilului din mun. Chișinău, bd. xxxxx, nr.xxxxx, nr.xxxx, este Golub Dan Ionel din 18 iulie 2024, în baza contractului de donație nr 1-360 din 18 iulie 2024 (Vol.II, f.d.120).
În această ordine de idei, pornind de la solicitările formulate în cererea de asigurare a acțiunii de către S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și în contextul normelor de drept pertinente speței, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție reține că aplicarea sechestrului pe bunul imobil menționat prin încheierea contestată cu recurs nu justifică scopurile specificate la art.174 din Codul de procedură civilă. De altfel, depășirea scopului asigurării acțiunii poate duce la o eventuală încălcare a drepturilor părții opuse în cadrul procesului civil, în special că, la caz, imobilul asupra căruia a fost aplicat sechestru nu este un bun litigios, adică nu este obiectul prezentului litigiu și cu atât mai mult nu aparține pârâților cu drept de proprietate, însă aparține unei persoane care nu este parte la prezentul proces. Iar faptul că bunul imobil aparține lui Dan Golub, care nu are nicio calitate 10 procesuală în litigiul dat, era cunoscut de solicitant, fiind informată și instanța ierarhic inferioară prin anexarea la cererea de asigurare a acțiunii extrasul din registrul bunurilor imobile. Mai mult, instanța de apel în partea dispozitivă a încheierii din 16 septembrie 2024 menționează expres. „Se admite cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” privind asigurarea acțiunii. Se aplică sechestrul pe bunul imobil [..], deținut în proprietate de Golub Dan Ionel […]”.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că reclamantul a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare inclusiv pe bunul imobil menționat, motivând că la 21 august 2024 a înregistrat cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 02 martie 2005, cu repunerea părților în poziție inițială, dar și încasarea datoriei în baza contractului de prestări de servicii nr.346 din 01 decembrie 2015. Or, însuși reclamantul în cererea de asigurare a acțiunii menționează că bunul imobil este obiectul litigios al contractului de vânzare-cumpărare din 2005 (Vol.II, f.d.102) a cărui rezoluțiune se cere în alt litigiu aflat pe rolul instanței de judecată, însă nu în prezentul litigiu. La caz, litigiul este unul pecuniar, conform cerințelor formulate de reclamant și prin acesta nu se contestă anumite acte juridice ce vizează înstrăinarea bunului imobil nominalizat.
Instanța de recurs apreciază ca fiind nejustificat argumentul instanței ierarhic inferioare precum că neaplicarea măsurilor de asigurare duce la periculum in mora a bunurilor ce apațin pârâtei/apelantei Ludmila Golub și în consecință ar crea dificultăți sau ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. Or, instanța a indicat expres că la 18 iulie 2024, Ludmila Golub a donat fiului în temeiul contractului de donație, bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, însă în final aplică sechestrul pe bunul, care, de jure, îl deține cu drept de proprietate Dan Golub o altă persoană și nu pârâții.
În altă ordine de idei, instanța de recurs relevă că legiuitorul în art. 174 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură civilă prevede dreptul judecătorul sau instanței de judecată în vederea asigurării acțiunii de a aplica sechestrul pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane, prin urmare acestea trebuie să fie proprietatea pârâtului, în caz contrar se atentează la dreptul de proprietate al unei alte persoane, garantat și protejat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art.1 al Protocolului nr. 1 la CEDO.
La acest capitol, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate argumentele recurenților precum că bunul nu este obiectul acestui litigiu și nici nu le aparține.
Mai mult, revenind la scopul măsurilor de asigurare a acțiunii, este relevant ca neaplicarea acestora să facă imposibilă executarea hotărârii 11 judecătorești, însă la caz chiar și o eventuală hotărâre definitivă și executorie de încasare a datoriei, nu justifică aplicarea sechestrului pe bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate unei persoane care nu este nici parte și nici participant la procesul în cauză.
De altfel, reclamantul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” nu este lipsit de dreptul de a cere aplicarea măsurilor de asigurare inclusiv prin sechestrul pe bunul imobil în litigiul ce vizează contestarea tranzacțiilor în privința acestuia. Or, materialele cauzei atestă că acesta s-a realizat acest drept, în situația în care prin încheierea din 04 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anexată în copie la cererea de recurs (Vol.II, f.d.157), emisă în cauza civilă inițiată la 21 august 2024 la cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cu privire la constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare din 02 martie 2005 și încasarea datoriei, la cererea reclamantului, instanța a aplicat sechestrul pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ce apațin pârâților în limita valorii acțiunii, însă în ceea ce vizează punerea sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, a respins-o ca neîntemeiată, deoarece acesta aparține lui Dan Golub (Vol.II, f.d.157).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că necesitatea aplicării măsurilor de asigurare este dictată de posibilitatea executării viitoarei hotărâri și nu poate fi ignorat obiectul și valoarea acțiunii în limita căreia poate fi dispusă aplicarea măsurilor de asigurare.
Drept urmare, instanța de apel eronat a constatat existența dovezilor pertinente care probează riscurile invocate de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și anume că înstrăinarea bunului litigios către o terță persoană ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești de către pârâți, în situația în care imobilul asupra căruia s-a aplicat sechestru nu este obiect al litigiului în cauză și la data punerii sechestrului pe acesta prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, deja era în proprietatea altei persoane decât pârâții din 18 iulie 2024.
În atare circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiată cererea de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului pe bunul imobil menționat, în condițiile în care nu este nici obiectul prezentului litigiu și nici nu aparține pârâților, prin ce se impune respingerea acesteia, mai mult că aceasta nici nu justifică scopul aplicării măsurilor de asigurare în sensul art. 174 din Codul de procedură civilă, iar valoarea bunului sechestrat depășește valoarea acțiunii.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” nu a contestat încheierea în latura în care nu s-au aplicat măsuri de asigurare prin 12 sechestrarea bunurilor recurenților și prin urmare în latura dată instanța de recurs nu urmează a se expune.
În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție admite recursul declarat cu casarea integrală a încheierii și pronunță o nouă decizie de respingere a cererii cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare.
Ținând cont de cele expuse și conducându-se de art. 427 lit. c), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Ludmila Golub și Societatea Comercială „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată. Casează integral încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată și respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare prin sechestrarea bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 13 Î N C H E I E R E cu privire la restituirea recursului declarat de Dan Golub, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2r-414/24 NR. PIGD 2-22116801-01-2r-13102024) Restituirea recursului împotriva încheierii judecătorești ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare recurs. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. T. Balan, Curtea de Apel Chișinău, jud. O. Cojocaru, A. Cașcaval, M. Anton 06 noiembrie 2024 Textul corespunde originalului 14 Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Dan Golub, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Mariana Ursachi, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT 1. La 05 august 2022, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei în mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma serviciilor comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26 460,17 lei- suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor pentru telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de judecată privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Totodată, a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin sechestrarea mijloacelor bănești, bunurilor mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA- GOLUB” S.R.L. în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2. Prin încheierea din 24 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. 3. Prin hotărârea din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de lei.
S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA- GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC APELUL
4. La 02 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d.194), S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia. 1 5. La 29 noiembrie 2023, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au declarat apel împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
6. Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău nu s- a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe suport de hârtie în atâtea copii câți participanți la proces sunt, plus câte o copie pentru instanța de apel și a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 606, 67 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele va fi restituită.
7. La 29 decembrie 2023, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.238), Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au expediat apelul motivat. 8. La 09 ianuarie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată, prin care a solicitat admiterea integrală a apelului, casarea hotărârii prime instanțe în partea încasării sumei pentru serviciile de reparație în mărime de 26 460, 17 lei și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea cu privire la încasarea sumei de 26 460, 17 lei pentru serviciile de reparație, încasarea acestei sume și a sumei de 1 416, 35 de lei, achitată cu titlu de taxă de stat în prima instanță și a sumei de 606,67 de lei, achitată în apel 9. Prin încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-au acceptat spre examinare cererile de apel depuse de S.R.L.
„CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 10. La 03 septembrie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare, solicitând emiterea unei încheieri de sechestrare a mijloacelor bănești, bunurilor mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond; emiterea unei încheieri de aplicare a sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea cauzei. 11. În motivarea cererii s-a invocat că la 02 ianuarie 2024 Ludmilei Golub i-a fost expediată notificarea, recepționată de ultima la 04 ianuarie 2024, privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 2 martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială.
Obiectul contractului nominalizat constituie bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, et.3, but.xxxxx. 12. La 21 august 2024, la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost depusă cererea de chemare în judecată cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială, dar și încasarea datoriei în baza contractului de prestări servicii nr.346 din 01 decembrie 2015. 13. Totodată, la 21 august 2024 a primit de la Ludmila Golub notificarea, prin care a indicat că la 13 august 2024 a fost înregistrată tranzacția de înstrăinare a bunului imobil menționat către o altă persoană.
Deși Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cunoscând că bunul imobil este litigios, l-au înstrăinat ca să nu poată executa, dar care și face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. Neaplicarea măsurilor de asigurare pot duce la înstrăinarea bunului imobil unei alte persoane. Bunul menționat a fost donat fiului Daniel Golub. 14. Prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei.
15. La 08 octombrie 2024, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare neîntemeiată. 16. La 11 octombrie 2024, Dan Golub a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel ca fiind ilegală și neîntemeiată, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare ca neîntemeiată. 17. În motivarea recursului s-a invocat că, la 03 octombrie 2024 a aflat despre încheierea contestată de la executorul judecătoresc și la aceeași data a primit o copie a acesteia.
Deși instanța de apel a admis ingerința în dreptul său de proprietate prin instituirea anumitor restricții și limitări, fără să fie atras în proces, având în vedere că a cunoscut despre faptul că bunul imobil îi aparține cu drept de proprietate, era obligată să-i comunice încheierea cel târziu în următoarea zi după emiterea acesteia, ca să-și valorifice dreptul. 18. Cu trimitere la prevederile art. 1 din protocolul nr. 1 la CEDO, art. 13 din CEDO, art. 174, art. 175 alin.(1) lit.a),c), alin.(2), art. 176 alin.(1) lit.a),b),c),d) alin.(2) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(2), art.18 3 alin.(1), art.20 alin.(1),(2), art. 46 alin.(1), art. 54 alin.(1), (2), (3) din Constituția Republicii Moldova, recurentul a reiterat că instanța de apel primordial soluționării cererii de aplicare a măsurilor de asigurare, a cunoscut bunul imobil asupra căruia s-a cerut și s-a aplicat sechestru nu este bun litigios și nu formează obiectul litigiului examinat.
La fel, cunoștea că este proprietarul acestui bun imobil și că nu este parte procesuală a acestui litigiu sau a altui litigiu pendinte în contradictoriu cu reclamantul, precum și nu este debitorul anumitor datorii față de creditorul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, deși conform actelor de executare figurează în calitate de debitor și sechestrul este aplicat pe bunul din proprietatea sa privată. Instanța de apel a aplicat sechestru pe bunul menționat fără a fi atras în acest proces în calitate de parte procesuală, anterior admiterii ingerinței în dreptul de proprietate cu instituirea limitărilor și restricțiilor. 19. De asemenea, a remarcat că în textul încheierii s-a menționat că cererea de asigurare a acțiunii a fost depusă de S.R.L.
„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” la 03 septembrie 2024, însă instanța a emis încheierea la 16 septembrie 2024 peste 13 zile, peste termenul expres indicat de legiuitor și constituie o încălcare a art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Instanța de apel deși a avut termen suficient nu doar să-l atragă în acest proces până la emiterea încheierii de admitere a asigurării acțiunii pe bunul său proprietatea privată, dar și să-i comunice cererea de asigurarea acțiunii pentru a-și expune poziția asupra măsurii solicitate, aceste fiind acțiuni pozitive necesare și obligatorii pentru respectarea principiului legalității, care nu au fost îndeplinite de instanța de apel.
Contrar prevederilor art. 175, 176 din Codul de procedură civilă, de aplicarea anumitor măsuri de asigurare, a decis doar asupra celui de al doilea capăt din cererea de asigurare a acțiunii, omițând în același timp primul capăt al cererii, care nu ar fi dus la ingerința în dreptul persoane neatrase în proces și nu ar fi aplicat sechestru pe bunul imobil care nu este obiectul litigiului dat, fiind încălcat scopul și limitele asigurării acțiunii. 20. Recurentul a indicat că instanța de apel a admis abuziv cererea de asigurare, dispunând o restricție neproporțională a dreptului său de proprietate, ingerința fiind ilegală și abuzivă asupra dreptului de proprietate a unei persoane terțe neatrase în proces și care nu este parte a acestui litigiului pecuniar, iar bunul nu este unul litigios sau obiect al acestui litigiu.
Instanța de apel arbitrar a ajuns la concluzia că este întemeiată solicitarea de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului în afara limitei valorii acțiunii, obiectului litigiului, bunurilor părților pârâte, anume prin aplicarea sechestrului pe bunul din proprietatea sa fără să existe și să fie constată o anumită corelație între acesta și obiectul acțiunii examinate. Instanța de apel nu a ținut cont că ingerința poate avea loc doar prin măsură de asigurare dispusă legal conform procedurii stabilite, care să corespundă scopului legitim și să fie proporțională, adică ingerințele în drepturile pârâților trebuie să fie echitabile în măsură rezonabilă de protecție anticipată a drepturilor.
4 Instanța de apel neîntemeiat pe parcursul întregului act judecătoresc notează că executarea hotărârii în cazul eventualei admiterii acțiunii este una probabilă. Chiar dacă eventual se admite acțiunea, totuși sechestrul este aplicat pe bunul imobil care nu aparține pârâților cu drept de proprietate. Bunul imobil menționat fără a fi obiect al acestui litigiu sau unui alt litigiu în instanță, fără a fi gajat, sechestrat, i-a fost donat de către mama sa în mod legal liber și îi aparține cu drept de proprietate, fără să fie parte procesuală într-un anumit conflict/litigiu privind acest bun cu S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, care niciodată nu a fost proprietarul bunului imobil respectiv și nu are niciun temei și drept legal să dea indicații sau să pună sub dubii donația între alte persoane a bunului care nu i-a aparținut niciodată.
Mai mult, pe portalul instanțelor de judecată a stabilit că se află cu statut de examinare o acțiune privind încasarea datoriei S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” vs. S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. și Ludmila Golub, numărul dosarului 2-11322/2024, înregistrat la 22 august 2024. Respectiv, bunul imobil asupra căruia s-a aplicat sechestru arbitrar de instanța de apel, nu face parte din obiectul litigiului examinat de Curtea de Apel Chișinău, iar în alt litigiu pendinte pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr. dosarului 2-11322/2024 acțiunea a fost înregistrat la 22 august 2024, ulterior donării bunului imobil, în care instanța de judecată a respins cerința S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” de aplicarea sechestrului pe acest bun imobil care îi aparține.
Prin urmare, instanța pe rolul cărei se află dosarul nr. 2-11322/2024 a soluționat chestiunea cu privire la asigurarea acțiunii privind bunul său imobil, inclusiv din motivul că S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” are o acțiune de rezoluțiune a contractului de vînzare-cumpărare din 2005 a bunului imobil respectiv, iar în aceste condiții instanța de apel la caz nu avea niciun drept de-a face imixtiune în dreptul de proprietate asupra bunului imobil care nu este obiect al acestui litigiu de încasarea datoriei, atribuție care avea doar instanța pe rolul căreia se afla acțiunea de rezoluțiune a contractului de vânzare- cumpărare din 2005. 21. Deși în sensul art. 177 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cererea de asigurarea acțiunii se invocă motivele solicitării măsurii de asigurare, la caz măsurile solicitate nu țin de obiectul acțiunii.
Astfel, argumentele instanței de apel despre pretinsul risc a imposibilității executării eventualei hotărâri sunt neîntemeiate. Aplicarea măsurii de asigurare trebuie să corespundă cadrului legal aplicabil speței respective și să asigure executarea eventualei hotărâri de admitere a acțiunii, cu condiția esențială că argumentele reclamantului urmau obligatoriu să fie temeinice din start și să fie bine-justificate, cu suport probatoriu definitiv, să provoace un dubiu rezonabil de la început că ar fi pericol privind crearea dificultăților la executarea pe viitor a hotărârii și imposibilitatea executării hotărîrii, fapt impropriu speței date. Instanța de apel a ignorat că caracterul patrimonial al 5 acțiunii nu este un factor determinant pentru asigurarea acțiunii, în cazul lipsei justificării scopului prevăzut de art. 174 din Codul de procedură civilă.
22. Recurentul a afirmat că ingerința asupra dreptului său de proprietate prin actul recurat are forma limitărilor si restricțiilor impuse de instanța de apel asupra bunului din proprietatea sa, fără ca să fie cazul prevăzut de prevederi legale sau să fie în interes public. În asemenea caz, Statul are obligația pozitivă să asigure o despăgubire echitabilă, cel puțin prin casarea actului contestat care atentează la dreptul de proprietate a unei alte persoane decât pârâții, asupra bunului care nu este obiectul litigiului în examinare. Limitarea impusă a avut loc fără nici o justificare rezonabilă, reală și necesară, este o măsură inechitabilă și disproporțională în raport cu circumstanțele cazului.
Înalta Curte europeană a determinat conținutul și limitele formulate destul de imprecis în practica CtEDO, cu scopul de-a preveni producerea unor ingerințe arbitrare ale autorității statale, inclusiv a instanțelor de judecată în exercitarea dreptului pe care le protejează Curtea. Or, orice ingerință ca să fie justificată în dreptul de proprietate trebuie să servească unui obiect legitim în interes public sau general, simultan fiind necesară ca ingerința să fie una proporțională. În speță este un dezechilibru, în calitate de proprietar suportă o „povară disproporțională și excesivă” asupra limitării dreptului de proprietate în privința bunului din proprietatea sa, or limitele protecției dreptului de proprietate sunt ilegal „șterse” prin emiterea încheierii contestate.
Ca titular al dreptului de proprietate asupra bunului sechestrat a fost arbitrar lipsit de posibilitatea exercitării atributelor dreptului de proprietate. Aceasta semnifică că asigurarea respectării dreptului de proprietate asupra bunului său în sensul Convenției impunea, în primul rând obligația negativă a instanței de apel de-a se abține să adopte măsuri de asigurare, oricare le-ar fi natura asupra bunului care nu face parte din obiectul litigiului și nu este proprietatea pârâților. Instanța de apel abuziv a constatat că bunul este obiect litigios, or litigiul între alte părți ține de încasarea unei datorii pecuniare, la care bunul său nu a fost și nu este obiect litigios.
Instanța de apel nu a pus în prim plan „justul echilibru” necesar de- a fi respectat între interesele concurente ale reclamantului și ale societății în ansamblu, în particular interesul persoanei terțe neatrase în proces (cauza Broniwski vs. Polonia; cauza Belane Nagy vs. Ungaria, 10 februarie 2015; cauza Former King og Greece & alții vs. Regatul Unit din 21 februarie 1986; cauza Luordo vs. Italia din 17 iulie 2003; cauza Scollo vs. Italia din 28 septembrie 1995; cauza Sporrong și Lonnroht vs. Suedia din 23 septembrie 1982). Prin acest recurs are așteptarea legitimă activă de care poate beneficia și care poate fi oferită de instanța superioară în raport cu art. 1 protocolul 1 la CEDO (cauza Pressos Compania Naviera SA și alții vs. Belgia p.31; cauza Gratzinger și alții vs. Republica Cehă p. 73). Ca așteptarea să fie „legitimă”, trebuie să aibă natura mai concretă decât speranța sau solicitarea și să se bazeze pe prevederi legale care să aibă legături cu dreptul de proprietate în cauză (cauza Kopecky vs Slovenia p.49-50; cauza Centro Europa 7 SRL vs. 6 Italia p.l 73; cauza Ceni vs. Italia p. 39; cauza Belane Nagy vs. Ungaria p. 75). Astfel, a afirmat că nu există așteptări legitime până la examinarea recursului respectiv, or la caz, absentând prin inacțiunea instanței de apel la examinarea întrebării privind bunul său și cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului intern.
Instanța de apel a respins și susținerile din referința pârâților care au menționat că ar fi o ingerință ilegală și inadmisibilă în dreptul de proprietate dacă se admite aplicarea sechestrului pe un bun care nu este obiectul litigiului dat și care este în proprietatea unei persoane neparticipante în acest litigiu (cauza Anheuser-Bush vs. Portugalia p.65; cauza Centro Europa 7 SRL vs. Ungaria p. 75; cauza Karachalios vs. Grecia p.46; cauza Rodomilja și alții vs. Croația p.149). Ingerința instanței de apel în drept protejat nu îndeplinește cerința de legalitate (principiul legalității fiind încălcat în speță) (cauza Vistins și Perepjolkins vs. Letoniap.95; cauza Belane Nagy vs. Ungaria p. 112) este prima și cea mai importantă cerință a art. 1 din Protocolul 1 la CEDO ignorată de instanța de apel.
Calitatea actului contestat nu corespunde acestei cerințe, or Statul trebuie să ofere garanții împotriva arbitrariului, motivele instanței de apel sunt ilegale și absurde (cauza Spacek s.r.o. vs. Republica Cehă p.54; cauza Vistins și Perepjolkins vs. Letonia p.96; cauza East West Alliance Limited vs. Ungaria p.167; cauza Unsped Paket Serrisi SaN. Ve Tic A.Ș vs. Bulgaria p. 37). 23. Orice ingerință inclusiv prin sechestrul bunului său, trebuie să fie însoțită de garanții procedurale ca să acorde persoanei sau entității posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în fața autorității responsabile cu scop de-a contesta efectiv măsura instituită arbitrar care este nu altceva decât ingerința în dreptul garantat.
Pentru verificarea acestor condiții care nu au fost îndeplinite de instanța de apel, instanța superioară urmează să verifice dacă condițiile au fost îndeplinite și să țină cont de procedura judiciară aplicabilă, (cauza Lekic vs. Slovenia p.96; cauza Jokela vs. Finlanda p. 45; cauza capitol bank AD vs. Bulgaria p.134; cauza Stolyarova vs. Rusia p. 43; cauza AGOSI vs. Regatul Unit (dec); cauza Riela vs. Italia (dec)).Ingerința produsă la caz nu a asigurat echilibru just între cerința reclamantului și cerința generală a comunității și cerința privind protejarea dreptului fundamental de proprietate (cauza Beyeler vs. Italiap.107; cauza Alisic și alții vs. Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia, Slovenia, fosta Republică Iugoslavia a Macedoniei, p.108).
Faptul că instanța de apel nu a efectuat exercitarea de punere în balanță a interesului privat al său implicat direct în cauză și interesul public, inclusiv interesul său neimplicat în cauză direct, poate de asemenea constituie încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO (cauza Megadat com SRL vs. Moldova p. 74). Prin faptul că instanța de apel nu a efectuat o analiză a proporționalității măsurilor, conduce la încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO (cauza Paulet vs. Regatul Unit p.68-69). În mod similar o măsură de protecție „autonomă” generală, inflexibilă cu o durată incertă, cum este în speța respectivă conduce în mod sigur la 7 încălcarea dreptului ocrotit de Convenție (cauza Uzan și alții vs. Turcia p.193).
24. Instanța de apel nu a ales măsura de asigurare echitabilă, or a avut posibilitatea legală să aplice sechestru pe bunurile și banii pârâților, în cazul în care scopul era justificat și probat de reclamant, ceea ce la speță este absolut impropriu. Unul din elementele criteriului justului echilibru este acela dacă există alte măsuri mai puțin invazive care ar fi putut invocate rezonabil de Stat în urmărirea interesului propus de ingerința în dreptul de proprietate prin restrângeri, limitări și dacă autorul actului a examinat posibilitatea asta de-a aplica aceste soluții mai puțin invazive sau altele (cauza OAO Neftyanaya Kompanya Yukos vs. Rusia p. 651-654, cauza Vaskrisic vs. Slovenia p.83).
Instanța de apel trebuia să ia în considerare și să examineze alte măsuri decât ingerința dispusă prin actul contestat (cauza Zelenchuk și Tsytsyura vs. Ucraina p.122). Instanța de apel nu a luat în considerare circumstanța importantă și specială a cazului examinat, inclusiv ingerința admisă care afectează valoarea dreptului său, să faciliteze situații ale reclamantului asupra bunului care nui aparține debitorilor (cauza Azaz vs. Grecia p.51-53; cauza Interoliva ABEI vs. Grecia p.31-33). Nerespectarea acestei obligații de către instanța de apel a dus la încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO. Prin încheierea contestată, Statul nu i-a respectat dreptul fundamental ocrotit de art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, care include obligații pozitive și negative din partea instanței de judecată.
Scopul la caz, urma să fie protejarea persoanei de ingerințe arbitrare asupra respectării „bunului”. Exonerarea de această obligație poate genera obligații pozitive inerente asigurarea exercitării efective a dreptului garantat și pot impune Statului măsuri necesare de protejare a dreptului de proprietate (cauza Broniowski vs. Polonia p.143; cauza Sovtrasavto Holding vs. Ucraina p. 96, Keegan vs. Italia p.49, Kroon și alții vs. Țările de jos p.31). Referitor la măsurile reparatorii, Curtea europeană a hotărât că aceasta include măsuri și mecanisme juridice adecvate care trebuie să permită părții vătămate a dreptului fundamental cum este de proprietate să-și susțină efectiv acest drept încălcat.
La caz, instanța de apel prin lipsa implicării sale, a admis ingerința în dreptul său fundamental și prin asta i-a încălcat acest drept emițând încheierea în sensul imixtiunii grosolane în dreptul de proprietate fără ca să poată să-și susțină poziția anterior emiterii actului recurat (cauza Jokela vs. Finlanda p.45; cauza Zehentner vs. Austria p.73), cât implicarea persoanei private terțe neatrase.
Curtea a statuat că Statele membre au obligația pozitivă de-a asigura proceduri juridice care să ofere garanții procedurilor necesare și să permită instanței locale să se pronunțe în mod efectiv și echitabil privind oricare litigii între persoane private (cauza Kotov vs. Rusia p.114; cauza Freitog vs. Grecia p. 54; cauza Shesti Mai Engineering OOD și alții vs. Bulgaria p.79; cauza Plechonow vs. Polonia p.100; cauza Ukraine-Tyumen vs. Ucraina p. 51). La caz, răspunderea Statului prin intermediul instanței superioare de judecată este una 8 importantă, care pentru asigurarea echilibrului are atribuția și posibilitatea legală de a casa un act judecătoresc care a include ilegal și arbitrar ingerința asupra dreptului ocrotit statuat în art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, care este oferirea măsurii adecvate de repararea ingerinței cauzate (cauza Immobiliare Saffi vs. Italia p. 43-49; cauza Matheus vs. Franța p. 53; cauza Prodan vs. Moldova p. 61). 25. Copia recursului declarat de Dan Golub a fost expediat participanților la proces la 24 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.189-193).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
26. Art. 55 din Codul de procedură civilă: „Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sînt împuternicite să adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură specială.” 27. Art. 56 din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți,
să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă.” 28. Art. 423 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.
Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.” 29. Art. 429 din Codul de procedură civilă: „(2) Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și cînd încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.” 30. Art. 181 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs.” 31. Art. 424 din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.” 32. Art. 426 din Codul de procedură civilă: 9 „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.” 33. Art. 4261 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs; (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.” 34. Art. 180 din Codul de procedură civilă: „(1) Măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
35. Studiind materialele cauzei civile, coroborând circumstanțele speței cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul declarat de Dan Golub, din motivele ce succed. 36. Din materialele cauzei civile rezultă că la 03 septembrie 2024, S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus în Curtea de apel Chișinău o cerere cu privire la asigurarea acțiunii, prin care a solicitat punerea sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond, aplicarea sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.101-104).
37. Prin încheierea din 16 septembrie 2024 contestată cu prezentul recurs, drept urmare a admiterii cererii S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la asigurarea acțiunii, Curtea de Apel Chișinău a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.130-133). 38. Aici este de remarcat că prezenta cauză civilă se află pe rolul instanței de apel în vederea examinării cererilor de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și de Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acceptate spre examinare prin încheierea din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.4).
Prin hotărârea din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria 10 pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (Vol.I, f.d.192, 198-207).
39. Totodată, instanța de recurs reține că încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată cu prezentul de recurs de către Dan Golub, care deși este proprietarul bunului imobil supus sechestrului, nu are statut procesual de pârât, reclamant sau alt participant în procesul dat, în sensul art. 55 din Codul de procedură civilă citat supra. 40. În special că, art. 423 alin.(1) din Codul de procedură civilă acordă dreptul doar părților sau celorlalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte lege de a contesta cu recurs încheierea emisă. Anume aceasta este prevederea legală care indică persoanele în drept să declare recurs secțiunea I, adică recursul împotriva încheierilor judecătorești, conform capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă.
Or speței nu sunt aplicabile prevederile art. 430 lit.b) din Codul de procedură civilă, invocate la caz de Dan Golub în sensul confirmării dreptului său de a contesta cu recurs încheierea emisă la 16 septembrie 2024 de către Curtea de Apel Chișinău, în condițiile în care norma dată este aplicabilă în cazul declarării recursurilor secțiunea 2-a, adică recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel în baza capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă, pe când în speță cauza se examinează în procedura recursului secțiunea 1. 41. În temeiul art. 430 lit.b) din Codul de procedură civilă sunt în drept să declare recurs persoanele care nu au fost atrase în proces, dar sunt lezate în drepturi prin hotărârea judecătorească.
42. De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la caz a fost contestată o încheiere emisă de Curtea de Apel Chișinău cu privire la aplicarea sechestrului pe bunul imobil, care în virtutea prevederilor art.423 alin.(1) coroborate cu art.424 alin.(2), art. 429 alin.(2) din Codul de procedură civilă se contestă separat cu recurs și nu odată cu decizia instanței de apel, or, împotriva ultimei se declară recurs secțiunea 2-a, în cazurile prevăzute de lege. 43. În altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că în temeiul art.180 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la fel, stipulează că măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.
De altfel, din textul acestui postulat legal rezultă că pârâtul poate cere anularea măsurii de asigurare, însă Dan Golub nu are nicio calitate procesuală în această cauză civilă, inclusiv de pârât. În dependență de statutul procesual, legiuitorul determină modalitatea de apărarea a dreptului pretins a fi încălcat, însă la caz 11 nu poate fi realizată apărarea acestuia prin contestarea cu recurs a încheierii de aplicare a măsurilor de asigurare în prezenta cauză. 44. În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui cererea de recurs depusă de Dan Golub, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art.269-270, art. 4261 alin.(1) lit. b), alin.(2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Restituie recursul declarat de Dan Golub împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 12
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.