2r-414/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată

2r-414/24 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Ludmila Golub și

Societatea Comercială „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB”

Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2r-414/24

NR. PIGD 2-22116801-01-2r-13102024)

Măsurile de asigurare a acțiunii; temeiurile și limitele aplicării acestora.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. T. Balan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. O. Cojocaru, A. Cașcaval, M. Anton

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Ludmila Golub și Societatea Comercială „OAZA-GOLUB” Societate cu

Răspundere Limitată,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Golub și S.C.

„OAZA-GOLUB” S.R.L., solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei în

mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma serviciilor

comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26 460,17 lei-

suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor pentru

telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de judecată

privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Totodată, a solicitat

aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin punerea sechestrului pe

mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C.

„OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul

de executare, până la examinarea cauzei în fond.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins cererea depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria pentru serviciile comunale în

sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de

6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de

lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-

GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC APELUL

f.d.194), S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acesteia.

S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au declarat apel

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO”. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării prin

intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe

suport de hârtie în atâtea copii câți participanți la proces sunt, plus câte o

copie pentru instanța de apel și a originalului dovezii de plată a taxei de stat

în mărime de 606, 67 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile

din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că în caz dacă

nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele va fi restituită.

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul

avocatului Cristina Sultan, au expediat apelul motivat.

depus dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată, prin care a

solicitat admiterea integrală a apelului, casarea hotărârii prime instanțe în

partea încasării sumei pentru serviciile de reparație în mărime de 26 460, 17

lei și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea cu

privire la încasarea sumei de 26 460, 17 lei pentru serviciile de reparație,

încasarea acestei sume și a sumei de 1 416, 35 de lei, achitată cu titlu de taxă

de stat în prima instanță și a sumei de 606,67 de lei, achitată în apel

acceptat spre examinare cererile de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO”, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L.

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare, solicitând

emiterea unei încheieri prin aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești,

bunurile mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB”

S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până

la examinarea cauzei în fond; emiterea unei încheieri prin aplicarea

sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea

cauzei.

2

i-a fost expediată notificarea, recepționată de ultima la 04 ianuarie 2024,

privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02

martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială. Obiectul contractului

nominalizat constituie bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, suprafața de

32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. Decebal, nr. 23/1, et.3, but.xxxxx.

depusă cererea de chemare în judecată cu privire la rezoluțiunea contractului

de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 martie 2005 cu repunerea părților în

poziția inițială, dar și încasarea datoriei în baza contractului de prestări

servicii nr.346 din 01 decembrie 2015.

prin care a indicat că la 13 august 2024 a fost înregistrată tranzacția de

înstrăinare a bunului imobil menționat către o altă persoană. Deși Ludmila

Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cunoscând că bunul imobil este

litigios, l-au înstrăinat ca să nu poată executa, dar care și face imposibilă

executarea hotărârii judecătorești. Neaplicarea măsurilor de asigurare pot

duce la înstrăinarea bunului imobil unei alte persoane. Bunul menționat a

fost donat fiului Dan Golub.

admis cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la

asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr

cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de

32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până

la examinarea cauzei.

S.R.L. au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2024

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii

instanței de apel, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare

neîntemeiată.

abuzivă și care depășește limită legală, prin atentarea la dreptul de proprietate

a unei altei persoane decât părțile din litigiu și care excede vădit obiectul

litigiului de încasare a datoriei pentru servicii pretins prestate, au aflat la 09

septembrie 20204, fiind expediată prin intermediul poștei electronice de

către Curtea de Apel Chișinău și au depus referință la aceasta, deși nu li s-a

comunicata data examinării acesteia. În referință au indicat despre tentativa

S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”, prin intermediul instanței de

judecată de ingerință ilegală și abuzivă asupra dreptului de proprietate a unei

persoane terțe care nu este parte a litigiului de încasarea datoriei, iar bunul

imobil asupra căruia s-a solicitat aplicarea sechestrului, nu formează obiectul

litigiului de încasarea datoriei pecuniare. La soluționarea cererii de asigurare

3

a acțiunii, instanța de apel a cunoscut că bunul imobil nu constituie obiectul

litigiului și că proprietarul acestui bun, fiind anexat extrasul din registrul

bunurilor imobile, nu este parte procesuală a acestui litigiu. Însă Curtea de

Apel Chișinău, contrar dispozițiilor art. 174 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, a emis la 16 septembrie 2024 încheierea recurată, fiindu-le

comunicată la 26 septembrie 2024 prin email.

art.176 alin.(1) lit.a),b), c), d), alin.(2), art.181 alin.(1),(2), art. 424 alin.(2),

art.425, art.427 lit.c), art. 430 lit.a), b), art.432 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, art. 4 alin.(1), art.9 alin.(2), art.18 alin.(1), art.20 alin.(1),

(2), art.46 alin.(1), art.54 alin. (1), (2), (3), (4) din Constituția Republicii

Moldova, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, art. 6 din CEDO, recurenții au

afirmat că cererea de asigurarea acțiunii trebuie în mod obligatoriu să fie

bazată pe temei justificat și probat, care să fie motivat de către partea

solicitantă, conform art. 174 din Codul de procedură civilă și să nu aibă loc

ingerință inadmisibilă și ilegală în dreptul de proprietate a altei persoane,

decât debitorii, sub forma unor limitări și restricții impuse arbitrar acestui

drept de proprietate de care dispune altă persoană decât cea vizată în proces

civil, iar bunul imobil nu formează obiectul de examinare a litigiului de

încasarea datoriei pentru pretinsele servicii comunale.

aplicarea măsurii de asigurare de sechestru pe un bun imobil care nu face

parte din obiectul acestui litigiu (nu este bun litigios), astfel depășind excesiv

scopul menit pentru asigurarea acțiunii, conform art. 174 din Codul de

procedură civilă și dispunând o restricție neproporțională cu situația litigiului

examinat, admițând ingerința ilegală și abuzivă în dreptului de proprietate a

unui terț neatras în proces și care nu este parte a litigiului pecuniar. Instanța

de apel nefondat a ajuns la concluzia că este întemeiată necesitatea asigurării

acțiunii prin aplicarea sechestrului în afara limitei valorii acțiunii, în afara

obiectului litigios, în afara bunurilor părților pârâte, fără o anumită corelație

cu obiectul acțiunii examinate. Instanța de apel nu a ținut cont că ingerința

poate avea loc prin măsura de asigurare dispusă legal conform procedurii

stabilite, care să corespundă scopului legitim și să fie proporțională, adică

ingerințele în drepturile pârâților trebuie să fie echitabile în măsură

rezonabilă de protecție anticipată a drepturilor reclamantului. Deși instanța

de apel a avut posibilitatea să aleagă și să asigure acțiunea conform primei

cerințe formulate în cererea din 03 septembrie 2024, adică aplicarea

sechestrului pe bunurile mobile, bani, bunuri imobile în limita valorii acțiunii

civile ale pârâților, însă în mod arbitrar a ales cea de-a două solicitare,

aplicând sechestrul pe un bun imobil ce nu aparține pîrîților, nu este în

corelație cu acțiunea examinată, aparține cu drept de proprietate unei terțe

persoane, fără să o atragă în acest proces, fără să-i acorde un statut procesual,

fără ca acest bun imobil să fie cu adevărat un bun imobil litigios sau obiect

4

al litigiului. În opinia recurenților, nu este justificat niciun argument al

instanței de apel, care a depășit ilegal scopul legitim în sensul art. 174 din

Codul de procedură civilă al asigurării acțiunii. Instanța de apel neîntemeiat

menționează că „probabilitatea de executare a hotărârii în cazul eventualei

admiterii acțiunii este una probabilă”. Dacă va fi o eventuală hotărâre de

admitere a acțiunii, totuși sechestrul este aplicat pe bunul imobil care nu

aparține cu drept de proprietate nici unui dintre pârâți. Instanța de apel a omis

nefondat că pretențiile intimatului /reclamant se rezumă la încasarea datoriei

pecuniare, iar ca măsură de asigurare a acțiunii civile poate fi dispus

sechestrul pe bunurile mobile și imobile ale pîrîților în limita valorii acțiunii

și pretențiilor formulate. Instanța de apel fără a ține cont de prevederile art.

175 alin.(2) din Codul de procedură civilă a dispus de altă măsură de

asigurare decât cele prevăzute la alineatul (1) care trebuie să corespundă

scopurilor specificate la art. 174 din Codul de procedură civilă. În speță, nu

este justificat scopul aplicării sechestrului pe bun imobil care nu este obiectul

litigiului dat, nu este proprietatea pîrîților, nu este în corelație cu obiectul

litigiului examinat. Instanța de apel în mod neîntemeiat s-a condus unilateral

de declarațiile contradictorii ale reprezentantului reclamantului asupra

obiectului adevărat al litigiului respectiv, care conduc la o percepție eronată

asupra părților litigante și nu a luat în considerare argumentele și obiecțiilor

din referință. În partea motivantă nici nu a inserat prescurtat

contraargumentele de bază și în același timp nu a motivat examinarea

acestora, care sunt de natură să răstoarne temeinicia cererii de asigurare a

acțiunii la capitolul aplicării sechestrului pe bun imobil care nu face parte

din obiectul litigiului și este proprietatea unui terț neatras în acest proces. În

context a considerat relevantă cauza Fomin vs. Republica Moldova, în care

Curtea a statuat că faptul lipsei descrierii argumentelor părții în hotărâre

semnifică încălcarea art.6 CEDO, or argumentele reclamantului nu erau în

mod evident inadmisibile sau irelevante, astfel încât instanța era obligată de-

a le examina prin expunerea asupra acestor argumente.

pecuniară în suma pretinsă de reclamant de 99 940,41 de lei, din care instanța

de fond admis parțial, doar suma de 72 977,24 de lei. Bunul imobil, asupra

căruia s-a aplicat sechestrul în mod arbitrar, a aparținut în trecut cu drept de

proprietate Ludmilei Golub, în baza contractului din anul 2005. Acest bun

pe lângă faptul că nici pe departe nu valorează o sumă atât de mică (suma

litigiului dat), dar și niciodată nu a fost obiectul litigiului examinat de Curtea

de Apel Chișinău. Bunul imobil fără a fi obiect al acestui litigiu, fără a fi

gajat, etc., a fost donat în mod legal liber și în prezent aparține cu drept de

proprietate altei persoane terțe, decît părțile procesului. Bunul imobil asupra

căruia s-a aplicat sechestru arbitrar, nu face parte din obiectul litigiului dat

examinat de Curtea de Apel Chișinău, iar în alt litigiu pendinte pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr. 2-11322/2024, a fost înregistrat la

22 august 2024 (adică după donarea bunului imobil respectiv). Instanța a

5

respins cerința de aplicarea sechestrului pe acest bun imobil care aparține

terței Dan Golub.

de instanța de apel în acest litigiu, au menționat că la data donării acestui bun

imobil, pe rolul instanțelor de judecată nu se afla pe rol vreo cauză în care

acest bun imobil să fi fost obiectul litigiului. Ce ține de notificarea adresată

Ludmilei Golub, cu conținut abuziv din partea reclamantului, la care a

răspuns detaliat în drept și în fapt, tăinuit și mușamalizat timp de peste

jumătate de an de către reclamant, care nu a prezentat obiecții la acest

răspuns și nu a întreprins acțiuni. Notificarea cu intenția de a rezoluționa un

act juridic istoric pe motive formale și abuzive, nu putea constitui temei de

nevalorificare a dreptului legal (cu soțul, bun imobil în proprietate

devălmașă) de a dona fiului bunul imobil care nu era în litigiu, nu era gajat

și nu erau instituite restricții.

în proces de lichidare, dizolvare, insolvabilitate, la fel, Ludmila Golub are în

proprietate bunuri imobile, conturi bancare, respectiv nu este rezonabil și nu

corespunde ingerința în dreptul de proprietate a unei terțe, în situația în care

instanța de apel a avut posibilitate să aplice măsuri de asigurare în sensul

art.175 alin.(1) din Codul de procedură civilă, fără să recurgă abuziv la

sechestrul bunului imobil care nu face parte din obiectul litigiului, aparține

unui terț și nu este în corelație cu obiectul acțiunii respective. Din conținutul

actului recurat, rezultă că instanța de apel nefondat s-a bazat pe temeiuri care

nu sunt reale și în limita asigurării acțiunii. La caz, lipsesc argumentele și

probatoriul care ar justifica și ar confirma impedimentele reale în executarea

unei eventuale hotărâri de admitere a acțiunii de încasarea unei datorii

nesemnificative. Instanța de apel a depășit scopului asigurării acțiunii și

nejustificat, ilegal a făcut imixtiune în dreptul de proprietate a unei terțe

persoane, asupra proprietății acesteia, deși bunul imobil nu formează

obiectul litigiului dat, nu este litigios - fapt care echivalează cu încălcarea

gravă a drepturilor părții adverse si a persoanei neimplicate în proces.

Măsurile solicitate nu țin de obiectul acțiunii și astfel este critic argumentul

privind pretinsul risc a imposibilității executării eventualei hotărâri.

Aplicarea măsurii de asigurare trebuie să corespundă cadrului legal aplicabil

speței respective și să asigure executarea eventualei hotărâri de admitere a

acțiunii, cu condiția esențială că alegațiile reclamantului urmau obligatoriu

să fie temeinice din start și să fie justificate cu suport probatoriu definitiv, să

provoace un dubiu rezonabil de la început că ar fi pericol privind crearea

dificultăților la executarea pe viitor a hotărârii și imposibilitatea executării

hotărârii. Instanța de apel a ignorat că caracterul patrimonial al acțiunii nu

este un factor determinant pentru asigurarea acțiunii, în cazul lipsei

justificării scopului prevăzut de art. 174 din Codul de procedură civilă.

6

activă, fără datorii la bugetul de stat, înființată în anul 2006, având o afacere

continuă prosperă în domeniul preponderent al comercializării cu amănuntul

a hainelor de dame, care pe parcursul acestei perioade nu a suferit modificări

la capitolul genurilor de activitate, a fondatorului și a administratorului, nu

se atestă situații care să genereze temeri pentru dizolvarea, lichidarea,

insolvabilitatea acesteia. Aceste circumstanțe sunt suficiente ca să fie

constată buna-credință, or compania a fost îndreptată spre majorarea

profitului, nefiind înstrăinată cota socială deținută de 100 % , fiind un singur

asociat și administrator de la înființare, motive pentru care au constatat lipsa

riscurilor de neexecutarea eventualei hotărâri în cazul admiterii acțiunii.

Ludmila Golub fiind unicul asociat al companiei, nu a plecat peste hotare,

nu s-a eschivat de la examinarea cauzei, este administrator.

2024, conform scrisorii (Vol.II, f.d.160).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărîre, de

către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de

alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai

departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul

capitol.”

„(2) Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția

cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și cînd încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.”

„(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs.”

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:

7

c) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin

decizie problema respectivă.”

„(1) La cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi

aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice

fază a procesului pînă la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul

în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea

hotărârii judecătorești.”

„(1) În vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept:

a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele

care se află la alte persoane;

a1) să noteze acțiunea, în registrele de publicitate prevăzute de lege, în raport cu

drepturile pârâtului;

b) să interzică pîrîtului săvârșirea unor anumite acte;

c) să interzică altor persoane săvârșirea unor anumite acte în privința obiectului în

litigiu, inclusiv transmiterea de bunuri către pârât sau îndeplinirea unor alte obligații față

de el;

d) să suspende vânzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acțiuni de ridicare

a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar);

e) să suspende urmărirea, întemeiată pe un document executoriu, contestat de către

debitor pe cale judiciară.

(2) Judecătorul sau instanța dispune, la cererea participanților la proces, aplicarea și a

altor măsuri de asigurare a acțiunii care să corespundă scopurilor specificate la art.174.

Pot fi admise concomitent mai multe măsuri de asigurare a acțiunii dacă valoarea

bunurilor sechestrate nu depășește valoarea acțiunii.”

„(1) Aplicarea sechestrului pe bunurile organizației sau ale persoanei fizice cu statut

de întreprinzător, în cazul asigurării acțiunii, se efectuează în următoarea ordine:

a) în primul rînd, pe bunurile care nu participă nemijlocit în producție: valori

mobiliare, mijloace bănești (în monedă națională și în valută străină, inclusiv în numerar),

autoturisme, obiecte de design din oficii și alte bunuri;

b) în al doilea rînd, pe produsele finite (mărfuri), precum și pe alte bunuri materiale

care nu participă nemijlocit în procesul de producție și care nu sînt destinate utilizării

nemijlocite în producție;

c) în al treilea rînd, pe bunurile imobiliare, precum și pe materia primă, materiale,

mașini, unelte, utilaje, instalații, echipamente și alte mijloace fixe, destinate utilizării

nemijlocite în producție;

d) în al patrulea rînd, pe bunurile predate unor alte persoane.

(2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune.

(3) În funcție de măsura asiguratorie întreprinsă, judecătorul sau instanța înștiințează

organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.”

„(1) În cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care

se solicită asigurarea acțiunii.

(2) Cererea de asigurare a acțiunii se soluționează de către judecătorul care examinează

cauza în ziua depunerii, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces. Dacă

8

cererea de asigurare a acțiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată,

aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare

în judecată, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces.

(21) Dacă cererea de asigurare a acțiunii este formulată în timpul ședinței de judecată,

aceasta se soluționează de către instanță în ședința respectivă, indiferent de absența unor

participanți la proces.

(3) Judecătorul pronunță o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea

acțiunii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 26 septembrie 2024 a fost expediată

în adresa recurenților copia încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de

Apel Chișinău (Vol.II, f.d.134). Astfel, recursul depus la 08 octombrie 2024

este în termen.

raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea

încheierii și soluționarea problemei în fond prin decizie, din motivele ce

succed.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus în Curtea de apel Chișinău o

cerere cu privire la asigurarea acțiunii, prin care a solicitat aplicarea

sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei

Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate

în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond; aplicarea

sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea

cauzei (Vol.II, f.d.101-104).

drept urmare a admiterii cererii S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

cu privire la asigurarea acțiunii, Curtea de Apel Chișinău a aplicat sechestrul

pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub

Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx,

nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.130-133).

de apel în vederea examinării cererilor de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” și de Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB”

S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, acceptate spre examinare prin încheierea din 18 ianuarie 2024

a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.4). Prin hotărârea din 01 noiembrie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB”

S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria

9

pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru

serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile

de telefonie în sumă de 272,84 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de

lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (Vol.I, f.d.192, 198-207).

reține că instanța de apel neîntemeiat a aplicat sechestrul pe bunul imobil

enunțat, în situația în care acesta nu face obiectul prezentului litigiu.

reiterează că prin prezenta cerere de chemare în judecată depusă de către

S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” s-a solicitat încasarea de la

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în mod solidar, a datoriei

în mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma

serviciilor comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26

460,17 lei-suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor

pentru telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Reclamantul a

înaintat cererea nominalizată, pornind de la faptul că la 01 decembrie 2015

a fost încheiat între S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” (prestator),

Ludmila Golub (locator) și SC „OAZA-GOLUB” S.R.L.(locatar) contractul

nr. 346 de prestare a serviciilor, prin care reclamantul și-a asumat prestarea

locatarului serviciilor specificate în pct.1.2 din contract, în spațiile

proprietate a locatorului, situate în mun. Chișinău, bd. xxxxx, nr.xxxxx, iar

locatarul-achitarea costului acestora (Vol.I, f.d.5-10).

cererea de asigurare a acțiunii depuse de către S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” la 03 septembrie 2024, rezultă că proprietarul

imobilului din mun. Chișinău, bd. xxxxx, nr.xxxxx, nr.xxxx, este Golub Dan

Ionel din 18 iulie 2024, în baza contractului de donație nr 1-360 din 18 iulie

2024 (Vol.II, f.d.120).

de asigurare a acțiunii de către S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

și în contextul normelor de drept pertinente speței, Completul de Judecată al

Curții Supreme de Justiție reține că aplicarea sechestrului pe bunul imobil

menționat prin încheierea contestată cu recurs nu justifică scopurile

specificate la art.174 din Codul de procedură civilă. De altfel, depășirea

scopului asigurării acțiunii poate duce la o eventuală încălcare a drepturilor

părții opuse în cadrul procesului civil, în special că, la caz, imobilul asupra

căruia a fost aplicat sechestru nu este un bun litigios, adică nu este obiectul

prezentului litigiu și cu atât mai mult nu aparține pârâților cu drept de

proprietate, însă aparține unei persoane care nu este parte la prezentul proces.

Iar faptul că bunul imobil aparține lui Dan Golub, care nu are nicio calitate

10

procesuală în litigiul dat, era cunoscut de solicitant, fiind informată și

instanța ierarhic inferioară prin anexarea la cererea de asigurare a acțiunii

extrasul din registrul bunurilor imobile. Mai mult, instanța de apel în partea

dispozitivă a încheierii din 16 septembrie 2024 menționează expres. „Se

admite cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” privind

asigurarea acțiunii. Se aplică sechestrul pe bunul imobil [..], deținut în

proprietate de Golub Dan Ionel […]”.

reclamantul a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare inclusiv pe bunul

imobil menționat, motivând că la 21 august 2024 a înregistrat cererea de

chemare în judecată înaintată de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cu

privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 02 martie

2005, cu repunerea părților în poziție inițială, dar și încasarea datoriei în baza

contractului de prestări de servicii nr.346 din 01 decembrie 2015. Or, însuși

reclamantul în cererea de asigurare a acțiunii menționează că bunul imobil

este obiectul litigios al contractului de vânzare-cumpărare din 2005 (Vol.II,

f.d.102) a cărui rezoluțiune se cere în alt litigiu aflat pe rolul instanței de

judecată, însă nu în prezentul litigiu. La caz, litigiul este unul pecuniar,

conform cerințelor formulate de reclamant și prin acesta nu se contestă

anumite acte juridice ce vizează înstrăinarea bunului imobil nominalizat.

ierarhic inferioare precum că neaplicarea măsurilor de asigurare duce la

periculum in mora a bunurilor ce apațin pârâtei/apelantei Ludmila Golub și

în consecință ar crea dificultăți sau ar face imposibilă executarea hotărârii

judecătorești. Or, instanța a indicat expres că la 18 iulie 2024, Ludmila Golub

a donat fiului în temeiul contractului de donație, bunul imobil cu număr

cadastral xxxxx, însă în final aplică sechestrul pe bunul, care, de jure, îl

deține cu drept de proprietate Dan Golub o altă persoană și nu pârâții.

alin. (1) lit.a) din Codul de procedură civilă prevede dreptul judecătorul sau

instanței de judecată în vederea asigurării acțiunii de a aplica sechestrul pe

bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la

alte persoane, prin urmare acestea trebuie să fie proprietatea pârâtului, în caz

contrar se atentează la dreptul de proprietate al unei alte persoane, garantat

și protejat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art.1 al

Protocolului nr. 1 la CEDO.

argumentele recurenților precum că bunul nu este obiectul acestui litigiu și

nici nu le aparține.

relevant ca neaplicarea acestora să facă imposibilă executarea hotărârii

11

judecătorești, însă la caz chiar și o eventuală hotărâre definitivă și executorie

de încasare a datoriei, nu justifică aplicarea sechestrului pe bunul imobil ce

aparține cu drept de proprietate unei persoane care nu este nici parte și nici

participant la procesul în cauză.

nu este lipsit de dreptul de a cere aplicarea măsurilor de asigurare inclusiv

prin sechestrul pe bunul imobil în litigiul ce vizează contestarea tranzacțiilor

în privința acestuia. Or, materialele cauzei atestă că acesta s-a realizat acest

drept, în situația în care prin încheierea din 04 septembrie 2024 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, anexată în copie la cererea de recurs (Vol.II,

f.d.157), emisă în cauza civilă inițiată la 21 august 2024 la cererea de

chemare în judecată înaintată de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cu

privire la constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare din 02

martie 2005 și încasarea datoriei, la cererea reclamantului, instanța a aplicat

sechestrul pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ce apațin

pârâților în limita valorii acțiunii, însă în ceea ce vizează punerea

sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, a respins-o ca

neîntemeiată, deoarece acesta aparține lui Dan Golub (Vol.II, f.d.157).

necesitatea aplicării măsurilor de asigurare este dictată de posibilitatea

executării viitoarei hotărâri și nu poate fi ignorat obiectul și valoarea acțiunii

în limita căreia poate fi dispusă aplicarea măsurilor de asigurare.

pertinente care probează riscurile invocate de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” și anume că înstrăinarea bunului litigios către o

terță persoană ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești de către

pârâți, în situația în care imobilul asupra căruia s-a aplicat sechestru nu este

obiect al litigiului în cauză și la data punerii sechestrului pe acesta prin

încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, deja era în

proprietatea altei persoane decât pârâții din 18 iulie 2024.

neîntemeiată cererea de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului pe

bunul imobil menționat, în condițiile în care nu este nici obiectul prezentului

litigiu și nici nu aparține pârâților, prin ce se impune respingerea acesteia,

mai mult că aceasta nici nu justifică scopul aplicării măsurilor de asigurare

în sensul art. 174 din Codul de procedură civilă, iar valoarea bunului

sechestrat depășește valoarea acțiunii.

notează că S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” nu a contestat

încheierea în latura în care nu s-au aplicat măsuri de asigurare prin

12

sechestrarea bunurilor recurenților și prin urmare în latura dată instanța de

recurs nu urmează a se expune.

recursul declarat cu casarea integrală a încheierii și pronunță o nouă decizie

de respingere a cererii cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare.

428 din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ludmila Golub și Societatea Comercială

„OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată.

Casează integral încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB”

Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată și respinge cererea depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu

privire la aplicarea măsurilor de asigurare prin sechestrarea bunului imobil

cu număr cadastral xxxxx, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

13

Î N C H E I E R E

cu privire la restituirea recursului declarat de Dan Golub,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

împotriva Ludmilei Golub și Societății Comerciale „OAZA-GOLUB”

Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2r-414/24

NR. PIGD 2-22116801-01-2r-13102024)

Restituirea recursului împotriva încheierii judecătorești ca fiind depus de o

persoană care nu este în drept să declare recurs.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. T. Balan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. O. Cojocaru, A. Cașcaval, M. Anton

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

14

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Dan

Golub,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Golub și S.C.

„OAZA-GOLUB” S.R.L., solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei în

mărime de 99 940, 41 de lei constituită din: 66 682, 00 de lei-suma serviciilor

comunale; 6 022, 40 de lei-suma serviciilor de publicitate; 26 460,17 lei-

suma pentru reparație și renovare; 775,84 de lei-suma serviciilor pentru

telefonie și alte cheltuieli, precum și încasarea cheltuielilor de judecată

privind plata taxei de stat în mărime de 2 999 de lei. Totodată, a solicitat

aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin sechestrarea mijloacelor

bănești, bunurilor mobile și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-

GOLUB” S.R.L. în limita valorii acțiunii, identificate în procesul de

executare, până la examinarea cauzei în fond.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins cererea depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” și s-a încasat, în mod solidar, de la

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria pentru serviciile comunale în

sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru serviciile de publicitate în sumă de

6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile de telefonie în sumă de 272,84 de

lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-

GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

taxa de stat în sumă de 2 189,32 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC APELUL

f.d.194), S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acesteia.

1

S.R.L., inclusiv prin intermediul avocatului Cristina Sultan, au declarat apel

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL

JUMBO”. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării prin

intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe

suport de hârtie în atâtea copii câți participanți la proces sunt, plus câte o

copie pentru instanța de apel și a originalului dovezii de plată a taxei de stat

în mărime de 606, 67 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile

din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că în caz dacă

nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele va fi restituită.

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., inclusiv prin intermediul

avocatului Cristina Sultan, au expediat apelul motivat.

depus dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată, prin care a

solicitat admiterea integrală a apelului, casarea hotărârii prime instanțe în

partea încasării sumei pentru serviciile de reparație în mărime de 26 460, 17

lei și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea cu

privire la încasarea sumei de 26 460, 17 lei pentru serviciile de reparație,

încasarea acestei sume și a sumei de 1 416, 35 de lei, achitată cu titlu de taxă

de stat în prima instanță și a sumei de 606,67 de lei, achitată în apel

acceptat spre examinare cererile de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO”, Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L.

împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare, solicitând

emiterea unei încheieri de sechestrare a mijloacelor bănești, bunurilor mobile

și imobile ale Ludmilei Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita

valorii acțiunii, identificate în procesul de executare, până la examinarea

cauzei în fond; emiterea unei încheieri de aplicare a sechestrului pe bunul

imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea cauzei.

i-a fost expediată notificarea, recepționată de ultima la 04 ianuarie 2024,

privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02

2

martie 2005 cu repunerea părților în poziția inițială. Obiectul contractului

nominalizat constituie bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, suprafața de

32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, et.3, but.xxxxx.

depusă cererea de chemare în judecată cu privire la rezoluțiunea contractului

de vânzare-cumpărare nr 1039 din 02 martie 2005 cu repunerea părților în

poziția inițială, dar și încasarea datoriei în baza contractului de prestări

servicii nr.346 din 01 decembrie 2015.

prin care a indicat că la 13 august 2024 a fost înregistrată tranzacția de

înstrăinare a bunului imobil menționat către o altă persoană. Deși Ludmila

Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. cunoscând că bunul imobil este

litigios, l-au înstrăinat ca să nu poată executa, dar care și face imposibilă

executarea hotărârii judecătorești. Neaplicarea măsurilor de asigurare pot

duce la înstrăinarea bunului imobil unei alte persoane. Bunul menționat a

fost donat fiului Daniel Golub.

admis cererea S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” cu privire la

asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil cu număr

cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub Dan Ionel, cu suprafața de

32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, până

la examinarea cauzei.

S.R.L. au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2024

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii

instanței de apel, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare

neîntemeiată.

încheierii din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel ca fiind ilegală și

neîntemeiată, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de asigurare

ca neîntemeiată.

despre încheierea contestată de la executorul judecătoresc și la aceeași data

a primit o copie a acesteia. Deși instanța de apel a admis ingerința în dreptul

său de proprietate prin instituirea anumitor restricții și limitări, fără să fie

atras în proces, având în vedere că a cunoscut despre faptul că bunul imobil

îi aparține cu drept de proprietate, era obligată să-i comunice încheierea cel

târziu în următoarea zi după emiterea acesteia, ca să-și valorifice dreptul.

din CEDO, art. 174, art. 175 alin.(1) lit.a),c), alin.(2), art. 176 alin.(1)

lit.a),b),c),d) alin.(2) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(2), art.18

3

alin.(1), art.20 alin.(1),(2), art. 46 alin.(1), art. 54 alin.(1), (2), (3) din

Constituția Republicii Moldova, recurentul a reiterat că instanța de apel

primordial soluționării cererii de aplicare a măsurilor de asigurare, a

cunoscut bunul imobil asupra căruia s-a cerut și s-a aplicat sechestru nu este

bun litigios și nu formează obiectul litigiului examinat. La fel, cunoștea că

este proprietarul acestui bun imobil și că nu este parte procesuală a acestui

litigiu sau a altui litigiu pendinte în contradictoriu cu reclamantul, precum și

nu este debitorul anumitor datorii față de creditorul S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO”, deși conform actelor de executare figurează în

calitate de debitor și sechestrul este aplicat pe bunul din proprietatea sa

privată. Instanța de apel a aplicat sechestru pe bunul menționat fără a fi atras

în acest proces în calitate de parte procesuală, anterior admiterii ingerinței în

dreptul de proprietate cu instituirea limitărilor și restricțiilor.

cererea de asigurare a acțiunii a fost depusă de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” la 03 septembrie 2024, însă instanța a emis

încheierea la 16 septembrie 2024 peste 13 zile, peste termenul expres indicat

de legiuitor și constituie o încălcare a art. 174 alin. (1) din Codul de

procedură civilă. Instanța de apel deși a avut termen suficient nu doar să-l

atragă în acest proces până la emiterea încheierii de admitere a asigurării

acțiunii pe bunul său proprietatea privată, dar și să-i comunice cererea de

asigurarea acțiunii pentru a-și expune poziția asupra măsurii solicitate, aceste

fiind acțiuni pozitive necesare și obligatorii pentru respectarea principiului

legalității, care nu au fost îndeplinite de instanța de apel. Contrar prevederilor

art. 175, 176 din Codul de procedură civilă, de aplicarea anumitor măsuri de

asigurare, a decis doar asupra celui de al doilea capăt din cererea de asigurare

a acțiunii, omițând în același timp primul capăt al cererii, care nu ar fi dus la

ingerința în dreptul persoane neatrase în proces și nu ar fi aplicat sechestru

pe bunul imobil care nu este obiectul litigiului dat, fiind încălcat scopul și

limitele asigurării acțiunii.

asigurare, dispunând o restricție neproporțională a dreptului său de

proprietate, ingerința fiind ilegală și abuzivă asupra dreptului de proprietate

a unei persoane terțe neatrase în proces și care nu este parte a acestui litigiului

pecuniar, iar bunul nu este unul litigios sau obiect al acestui litigiu. Instanța

de apel arbitrar a ajuns la concluzia că este întemeiată solicitarea de asigurare

a acțiunii prin aplicarea sechestrului în afara limitei valorii acțiunii,

obiectului litigiului, bunurilor părților pârâte, anume prin aplicarea

sechestrului pe bunul din proprietatea sa fără să existe și să fie constată o

anumită corelație între acesta și obiectul acțiunii examinate. Instanța de apel

nu a ținut cont că ingerința poate avea loc doar prin măsură de asigurare

dispusă legal conform procedurii stabilite, care să corespundă scopului

legitim și să fie proporțională, adică ingerințele în drepturile pârâților trebuie

să fie echitabile în măsură rezonabilă de protecție anticipată a drepturilor.

4

Instanța de apel neîntemeiat pe parcursul întregului act judecătoresc notează

că executarea hotărârii în cazul eventualei admiterii acțiunii este una

probabilă. Chiar dacă eventual se admite acțiunea, totuși sechestrul este

aplicat pe bunul imobil care nu aparține pârâților cu drept de proprietate.

Bunul imobil menționat fără a fi obiect al acestui litigiu sau unui alt litigiu

în instanță, fără a fi gajat, sechestrat, i-a fost donat de către mama sa în mod

legal liber și îi aparține cu drept de proprietate, fără să fie parte procesuală

într-un anumit conflict/litigiu privind acest bun cu S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO”, care niciodată nu a fost proprietarul bunului imobil

respectiv și nu are niciun temei și drept legal să dea indicații sau să pună sub

dubii donația între alte persoane a bunului care nu i-a aparținut niciodată.

Mai mult, pe portalul instanțelor de judecată a stabilit că se află cu statut

de examinare o acțiune privind încasarea datoriei S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” vs. S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. și Ludmila

Golub, numărul dosarului 2-11322/2024, înregistrat la 22 august 2024.

Respectiv, bunul imobil asupra căruia s-a aplicat sechestru arbitrar de

instanța de apel, nu face parte din obiectul litigiului examinat de Curtea de

Apel Chișinău, iar în alt litigiu pendinte pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, nr. dosarului 2-11322/2024 acțiunea a fost înregistrat la 22 august

2024, ulterior donării bunului imobil, în care instanța de judecată a respins

cerința S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” de aplicarea

sechestrului pe acest bun imobil care îi aparține. Prin urmare, instanța pe

rolul cărei se află dosarul nr. 2-11322/2024 a soluționat chestiunea cu privire

la asigurarea acțiunii privind bunul său imobil, inclusiv din motivul că S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” are o acțiune de rezoluțiune a

contractului de vînzare-cumpărare din 2005 a bunului imobil respectiv, iar

în aceste condiții instanța de apel la caz nu avea niciun drept de-a face

imixtiune în dreptul de proprietate asupra bunului imobil care nu este obiect

al acestui litigiu de încasarea datoriei, atribuție care avea doar instanța pe

rolul căreia se afla acțiunea de rezoluțiune a contractului de vânzare-

cumpărare din 2005.

cererea de asigurarea acțiunii se invocă motivele solicitării măsurii de

asigurare, la caz măsurile solicitate nu țin de obiectul acțiunii. Astfel,

argumentele instanței de apel despre pretinsul risc a imposibilității executării

eventualei hotărâri sunt neîntemeiate. Aplicarea măsurii de asigurare trebuie

să corespundă cadrului legal aplicabil speței respective și să asigure

executarea eventualei hotărâri de admitere a acțiunii, cu condiția esențială că

argumentele reclamantului urmau obligatoriu să fie temeinice din start și să

fie bine-justificate, cu suport probatoriu definitiv, să provoace un dubiu

rezonabil de la început că ar fi pericol privind crearea dificultăților la

executarea pe viitor a hotărârii și imposibilitatea executării hotărîrii, fapt

impropriu speței date. Instanța de apel a ignorat că caracterul patrimonial al

5

acțiunii nu este un factor determinant pentru asigurarea acțiunii, în cazul

lipsei justificării scopului prevăzut de art. 174 din Codul de procedură civilă.

prin actul recurat are forma limitărilor si restricțiilor impuse de instanța de

apel asupra bunului din proprietatea sa, fără ca să fie cazul prevăzut de

prevederi legale sau să fie în interes public. În asemenea caz, Statul are

obligația pozitivă să asigure o despăgubire echitabilă, cel puțin prin casarea

actului contestat care atentează la dreptul de proprietate a unei alte persoane

decât pârâții, asupra bunului care nu este obiectul litigiului în examinare.

Limitarea impusă a avut loc fără nici o justificare rezonabilă, reală și

necesară, este o măsură inechitabilă și disproporțională în raport cu

circumstanțele cazului. Înalta Curte europeană a determinat conținutul și

limitele formulate destul de imprecis în practica CtEDO, cu scopul de-a

preveni producerea unor ingerințe arbitrare ale autorității statale, inclusiv a

instanțelor de judecată în exercitarea dreptului pe care le protejează Curtea.

Or, orice ingerință ca să fie justificată în dreptul de proprietate trebuie să

servească unui obiect legitim în interes public sau general, simultan fiind

necesară ca ingerința să fie una proporțională. În speță este un dezechilibru,

în calitate de proprietar suportă o „povară disproporțională și excesivă”

asupra limitării dreptului de proprietate în privința bunului din proprietatea

sa, or limitele protecției dreptului de proprietate sunt ilegal „șterse” prin

emiterea încheierii contestate. Ca titular al dreptului de proprietate asupra

bunului sechestrat a fost arbitrar lipsit de posibilitatea exercitării atributelor

dreptului de proprietate. Aceasta semnifică că asigurarea respectării

dreptului de proprietate asupra bunului său în sensul Convenției impunea, în

primul rând obligația negativă a instanței de apel de-a se abține să adopte

măsuri de asigurare, oricare le-ar fi natura asupra bunului care nu face parte

din obiectul litigiului și nu este proprietatea pârâților. Instanța de apel abuziv

a constatat că bunul este obiect litigios, or litigiul între alte părți ține de

încasarea unei datorii pecuniare, la care bunul său nu a fost și nu este obiect

litigios. Instanța de apel nu a pus în prim plan „justul echilibru” necesar de-

a fi respectat între interesele concurente ale reclamantului și ale societății în

ansamblu, în particular interesul persoanei terțe neatrase în proces (cauza

Broniwski vs. Polonia; cauza Belane Nagy vs. Ungaria, 10 februarie 2015;

cauza Former King og Greece & alții vs. Regatul Unit din 21 februarie 1986;

cauza Luordo vs. Italia din 17 iulie 2003; cauza Scollo vs. Italia din 28

septembrie 1995; cauza Sporrong și Lonnroht vs. Suedia din 23 septembrie

1982). Prin acest recurs are așteptarea legitimă activă de care poate beneficia

și care poate fi oferită de instanța superioară în raport cu art. 1 protocolul 1

la CEDO (cauza Pressos Compania Naviera SA și alții vs. Belgia p.31; cauza

Gratzinger și alții vs. Republica Cehă p. 73). Ca așteptarea să fie „legitimă”,

trebuie să aibă natura mai concretă decât speranța sau solicitarea și să se

bazeze pe prevederi legale care să aibă legături cu dreptul de proprietate în

cauză (cauza Kopecky vs Slovenia p.49-50; cauza Centro Europa 7 SRL vs.

6

Italia p.l 73; cauza Ceni vs. Italia p. 39; cauza Belane Nagy vs. Ungaria p.

75). Astfel, a afirmat că nu există așteptări legitime până la examinarea

recursului respectiv, or la caz, absentând prin inacțiunea instanței de apel la

examinarea întrebării privind bunul său și cu privire la interpretarea și

aplicarea dreptului intern. Instanța de apel a respins și susținerile din referința

pârâților care au menționat că ar fi o ingerință ilegală și inadmisibilă în

dreptul de proprietate dacă se admite aplicarea sechestrului pe un bun care

nu este obiectul litigiului dat și care este în proprietatea unei persoane

neparticipante în acest litigiu (cauza Anheuser-Bush vs. Portugalia p.65;

cauza Centro Europa 7 SRL vs. Ungaria p. 75; cauza Karachalios vs. Grecia

p.46; cauza Rodomilja și alții vs. Croația p.149). Ingerința instanței de apel

în drept protejat nu îndeplinește cerința de legalitate (principiul legalității

fiind încălcat în speță) (cauza Vistins și Perepjolkins vs. Letoniap.95; cauza

Belane Nagy vs. Ungaria p. 112) este prima și cea mai importantă cerință a

art. 1 din Protocolul 1 la CEDO ignorată de instanța de apel. Calitatea

actului contestat nu corespunde acestei cerințe, or Statul trebuie să ofere

garanții împotriva arbitrariului, motivele instanței de apel sunt ilegale și

absurde (cauza Spacek s.r.o. vs. Republica Cehă p.54; cauza Vistins și

Perepjolkins vs. Letonia p.96; cauza East West Alliance Limited vs. Ungaria

p.167; cauza Unsped Paket Serrisi SaN. Ve Tic A.Ș vs. Bulgaria p. 37).

însoțită de garanții procedurale ca să acorde persoanei sau entității

posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în fața autorității responsabile

cu scop de-a contesta efectiv măsura instituită arbitrar care este nu altceva

decât ingerința în dreptul garantat. Pentru verificarea acestor condiții care nu

au fost îndeplinite de instanța de apel, instanța superioară urmează să verifice

dacă condițiile au fost îndeplinite și să țină cont de procedura judiciară

aplicabilă, (cauza Lekic vs. Slovenia p.96; cauza Jokela vs. Finlanda p. 45;

cauza capitol bank AD vs. Bulgaria p.134; cauza Stolyarova vs. Rusia p. 43;

cauza AGOSI vs. Regatul Unit (dec); cauza Riela vs. Italia (dec)).Ingerința

produsă la caz nu a asigurat echilibru just între cerința reclamantului și

cerința generală a comunității și cerința privind protejarea dreptului

fundamental de proprietate (cauza Beyeler vs. Italiap.107; cauza Alisic și

alții vs. Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia, Slovenia, fosta Republică

Iugoslavia a Macedoniei, p.108). Faptul că instanța de apel nu a efectuat

exercitarea de punere în balanță a interesului privat al său implicat direct în

cauză și interesul public, inclusiv interesul său neimplicat în cauză direct,

poate de asemenea constituie încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO

(cauza Megadat com SRL vs. Moldova p. 74). Prin faptul că instanța de apel

nu a efectuat o analiză a proporționalității măsurilor, conduce la încălcarea

art. 1 din Protocolul 1 la CEDO (cauza Paulet vs. Regatul Unit p.68-69). În

mod similar o măsură de protecție „autonomă” generală, inflexibilă cu o

durată incertă, cum este în speța respectivă conduce în mod sigur la

7

încălcarea dreptului ocrotit de Convenție (cauza Uzan și alții vs. Turcia

p.193).

posibilitatea legală să aplice sechestru pe bunurile și banii pârâților, în cazul

în care scopul era justificat și probat de reclamant, ceea ce la speță este

absolut impropriu. Unul din elementele criteriului justului echilibru este

acela dacă există alte măsuri mai puțin invazive care ar fi putut invocate

rezonabil de Stat în urmărirea interesului propus de ingerința în dreptul de

proprietate prin restrângeri, limitări și dacă autorul actului a examinat

posibilitatea asta de-a aplica aceste soluții mai puțin invazive sau altele

(cauza OAO Neftyanaya Kompanya Yukos vs. Rusia p. 651-654, cauza

Vaskrisic vs. Slovenia p.83). Instanța de apel trebuia să ia în considerare și

să examineze alte măsuri decât ingerința dispusă prin actul contestat (cauza

Zelenchuk și Tsytsyura vs. Ucraina p.122). Instanța de apel nu a luat în

considerare circumstanța importantă și specială a cazului examinat, inclusiv

ingerința admisă care afectează valoarea dreptului său, să faciliteze situații

ale reclamantului asupra bunului care nui aparține debitorilor (cauza Azaz

vs. Grecia p.51-53; cauza Interoliva ABEI vs. Grecia p.31-33).

Nerespectarea acestei obligații de către instanța de apel a dus la încălcarea

art. 1 din Protocolul 1 la CEDO. Prin încheierea contestată, Statul nu i-a

respectat dreptul fundamental ocrotit de art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, care

include obligații pozitive și negative din partea instanței de judecată. Scopul

la caz, urma să fie protejarea persoanei de ingerințe arbitrare asupra

respectării „bunului”. Exonerarea de această obligație poate genera obligații

pozitive inerente asigurarea exercitării efective a dreptului garantat și pot

impune Statului măsuri necesare de protejare a dreptului de proprietate

(cauza Broniowski vs. Polonia p.143; cauza Sovtrasavto Holding vs. Ucraina

p. 96, Keegan vs. Italia p.49, Kroon și alții vs. Țările de jos p.31). Referitor

la măsurile reparatorii, Curtea europeană a hotărât că aceasta include măsuri

și mecanisme juridice adecvate care trebuie să permită părții vătămate a

dreptului fundamental cum este de proprietate să-și susțină efectiv acest

drept încălcat. La caz, instanța de apel prin lipsa implicării sale, a admis

ingerința în dreptul său fundamental și prin asta i-a încălcat acest drept

emițând încheierea în sensul imixtiunii grosolane în dreptul de proprietate

fără ca să poată să-și susțină poziția anterior emiterii actului recurat (cauza

Jokela vs. Finlanda p.45; cauza Zehentner vs. Austria p.73), cât implicarea

persoanei private terțe neatrase. Curtea a statuat că Statele membre au

obligația pozitivă de-a asigura proceduri juridice care să ofere garanții

procedurilor necesare și să permită instanței locale să se pronunțe în mod

efectiv și echitabil privind oricare litigii între persoane private (cauza Kotov

vs. Rusia p.114; cauza Freitog vs. Grecia p. 54; cauza Shesti Mai

Engineering OOD și alții vs. Bulgaria p.79; cauza Plechonow vs. Polonia

p.100; cauza Ukraine-Tyumen vs. Ucraina p. 51). La caz, răspunderea

Statului prin intermediul instanței superioare de judecată este una

8

importantă, care pentru asigurarea echilibrului are atribuția și posibilitatea

legală de a casa un act judecătoresc care a include ilegal și arbitrar ingerința

asupra dreptului ocrotit statuat în art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, care este

oferirea măsurii adecvate de repararea ingerinței cauzate (cauza Immobiliare

Saffi vs. Italia p. 43-49; cauza Matheus vs. Franța p. 53; cauza Prodan vs.

Moldova p. 61).

la proces la 24 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,

f.d.189-193).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii,

persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sînt împuternicite să

adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale

unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea

drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind

aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu

procedură specială.”

„(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să

facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la

cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și

specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și

scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile

judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor

celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale

acordate de legislația procedurală civilă.”

„(1) Încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de

către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de

alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai

departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul

capitol.”

„(2) Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția

cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și cînd încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.”

„(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs.”

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

9

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă:

b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs;

(2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din

temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

„(1) Măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de

către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei procedură se

află cauza.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a restitui recursul declarat de Dan Golub, din

motivele ce succed.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” a depus în Curtea de apel Chișinău o

cerere cu privire la asigurarea acțiunii, prin care a solicitat punerea

sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile mobile și imobile ale Ludmilei

Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L., în limita valorii acțiunii, identificate

în procesul de executare, până la examinarea cauzei în fond, aplicarea

sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, până la examinarea

cauzei (Vol.II, f.d.101-104).

drept urmare a admiterii cererii S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

cu privire la asigurarea acțiunii, Curtea de Apel Chișinău a aplicat sechestrul

pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, deținut în proprietate de Golub

Dan Ionel, cu suprafața de 32,8 mp, amplasat în mun.Chișinău, bd. xxxxx,

nr. xxxxx, nr. xxxxx, până la examinarea cauzei (Vol.II, f.d.130-133).

de apel în vederea examinării cererilor de apel depuse de S.R.L. „CENTRUL

COMERCIAL JUMBO” și de Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB”

S.R.L. împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, acceptate spre examinare prin încheierea din 18 ianuarie 2024

a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.4). Prin hotărârea din 01 noiembrie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO”

și s-a încasat, în mod solidar, de la Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB”

S.R.L. în beneficiul S.R.L. „CENTRUL COMERCIAL JUMBO” datoria

10

pentru serviciile comunale în sumă de 66 682, 00 de lei, datoria pentru

serviciile de publicitate în sumă de 6 022, 40 de lei și datoria pentru serviciile

de telefonie în sumă de 272,84 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la

Ludmila Golub și S.C. „OAZA-GOLUB” S.R.L. în beneficiul S.R.L.

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” taxa de stat în sumă de 2 189,32 de

lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (Vol.I, f.d.192, 198-207).

2024 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată cu prezentul de recurs de

către Dan Golub, care deși este proprietarul bunului imobil supus

sechestrului, nu are statut procesual de pârât, reclamant sau alt participant în

procesul dat, în sensul art. 55 din Codul de procedură civilă citat supra.

dreptul doar părților sau celorlalți participanți la proces în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte lege de a contesta cu recurs încheierea emisă.

Anume aceasta este prevederea legală care indică persoanele în drept să

declare recurs secțiunea I, adică recursul împotriva încheierilor judecătorești,

conform capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă. Or speței nu

sunt aplicabile prevederile art. 430 lit.b) din Codul de procedură civilă,

invocate la caz de Dan Golub în sensul confirmării dreptului său de a contesta

cu recurs încheierea emisă la 16 septembrie 2024 de către Curtea de Apel

Chișinău, în condițiile în care norma dată este aplicabilă în cazul declarării

recursurilor secțiunea 2-a, adică recursul împotriva actelor de dispoziție ale

curților de apel în baza capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă,

pe când în speță cauza se examinează în procedura recursului secțiunea 1.

declare recurs persoanele care nu au fost atrase în proces, dar sunt lezate în

drepturi prin hotărârea judecătorească.

că la caz a fost contestată o încheiere emisă de Curtea de Apel Chișinău cu

privire la aplicarea sechestrului pe bunul imobil, care în virtutea prevederilor

art.423 alin.(1) coroborate cu art.424 alin.(2), art. 429 alin.(2) din Codul de

procedură civilă se contestă separat cu recurs și nu odată cu decizia instanței

de apel, or, împotriva ultimei se declară recurs secțiunea 2-a, în cazurile

prevăzute de lege.

Justiție învederează că în temeiul art.180 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, la fel, stipulează că măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi

anulată la cererea pârâtului de către instanța care a ordonat măsura de

asigurare ori de instanța în a cărei procedură se află cauza. De altfel, din

textul acestui postulat legal rezultă că pârâtul poate cere anularea măsurii de

asigurare, însă Dan Golub nu are nicio calitate procesuală în această cauză

civilă, inclusiv de pârât. În dependență de statutul procesual, legiuitorul

determină modalitatea de apărarea a dreptului pretins a fi încălcat, însă la caz

11

nu poate fi realizată apărarea acestuia prin contestarea cu recurs a încheierii

de aplicare a măsurilor de asigurare în prezenta cauză.

consideră necesar de a restitui cererea de recurs depusă de Dan Golub, ca

fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art.269-270, art. 4261

alin.(1) lit. b), alin.(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Restituie recursul declarat de Dan Golub împotriva încheierii din 16

septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„CENTRUL COMERCIAL JUMBO” împotriva Ludmilei Golub și

Societății Comerciale „OAZA-GOLUB” Societate cu Răspundere Limitată

cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

12