3r-177/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea stabilirii hotarelor terenului, eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea stabilirii hotarelor terenului, eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- inadmisibilitatea depunerii apelului incident in cauzele de contencios administrativ. Institutia apelului incident prevazuta de CPC nu poate fi aplicata in cauzele de contencios administrativ. Or, CA nu prevede institutia apelului incident, dar numai a apelului ordinar si derogari la acest compartiment de la Codul administrativ, sunt inadmisibile
3r-177/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea stabilirii hotarelor terenului, eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Primăria
s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion
Nichita,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Haritina Budeșteanu împotriva Primăriei
s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil, obligarea stabilirii hotarelor
terenului, eliberării titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren și încasarea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3r-177/24
NR. PIGD 2-22128634-01-3r-26072024)
Inadmisibilitatea depunerii apelului incident în cauzele de contencios
administrativ. Instituția apelului incident prevăzută de Codul de
procedură civilă, nu poate fi aplicată în cauzele de contencios
administrativ. Or, Codul administrativ nu prevede instituția apelului
incident, dar numai a apelului ordinar și derogări la acest
compartiment de la Codul administrativ, sunt inadmisibile.
Judecătoria Criuleni, sediul Central, jud. A. Motricală,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Primăria s. Dubăsarii
Vechi, r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 septembrie 2022, Haritina Budeșteanu, reprezentată de avocatul
Natalia Crîșmari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei
s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, prin care a solicitat anularea actului de
stabilire a hotarelor terenului din 24 iunie 2022, emis de Primăria
s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, asupra terenului care a aparținut Serafimei
Stavila, decedată la XXXXXX; obligarea Primăriei s. Dubăsarii Vechi,
r-nul Criuleni să stabilească hotarele fixe ale terenului și marcajul lor prin
borne, prin întocmirea actului, cu participarea tuturor proprietarilor
terenurilor adiacente, conform posesiei faptice al terenului și să-i elibereze
titlul de autentificare al dreptului deținătorului de teren; încasarea de la
Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni în beneficiul său a prejudiciului
moral cauzat în mărime de 10000 de lei.
Prin hotărârea din 28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Haritina Budeșteanu.
S-a obligat Primăria s. Dubăsarii, Vechi, r-nul Criuleni să stabilească
hotarele terenului care a aparținut Serafimei Stavila, decedată la
XXXXXX, amplasat în intravilanul s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, cu
destinația pentru construcție. În rest, pretențiile cu privire la obligarea
Primăriei, s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni să elibereze titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren moștenitorului Haritina
Budeșteanu și încasarea de la Primăria s. Dubăsarii, Vechi r-nul Criuleni în
beneficiul Haritinei Budeșteanu a prejudiciului moral în mărime de 10000
de lei, s-au respins ca neîntemeiate.
S-a încasat din contul Haritinei Budeșteanu în beneficul Primăriei
s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli
de judecată (f.d. 127-128, 138-145).
La 29 septembrie 2023 Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita a depus apel împotriva hotărârii din
28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, și anume în partea admisă a acțiunii,
precum și încheierea, prin care a fost declarată admisibilă acțiunea cu
emiterea unei noi decizii privind declararea inadmisibilă a cererii de chemare
1
în judecată depuse de Haritina Budeșteanu, sau respingerea integrală a
acesteia, și încasarea în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate
(f.d.134-135).
La 05 octombrie 2023 Haritina Budeșteanu, reprezentată de avocatul
Natalia Crîșmari a depus apel împotriva hotărârii din 28 septembrie 2023 a
Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând casarea parțială a acesteia, și
anume în partea respingerii pretențiilor înaintate, cu emiterea unei noi
hotărâri privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.137).
Iar, la 29 februarie 2024 Haritina Budeșteanu, reprezentată de avocatul
Natalia Crîșmari a prezentat motivarea apelului, în care a reiterat pretențiile
inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d. 152-155).
Prin încheierea din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul
Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita împotriva hotărârii din
28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din motiv că
motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art.232 alin. (2)
din Codul administrativ (f.d.156-158).
La 16 mai 2024, Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita a depus apel incident, solicitând casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, și anume în partea admisă a acțiunii,
precum și încheierea, prin care a fost declarată admisibilă acțiunea cu
emiterea unei noi decizii privind declararea inadmisibilă a cererii de chemare
în judecată depuse de Haritina Budeșteanu, sau respingerea integrală a
acesteia, și încasarea în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate
(f.d.161-164).
Prin încheierea din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita împotriva hotărârii din
28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din motiv că
Codul administrativ nu reglementează instituția apelului incident
(f.d.167-168).
La 29 iunie 2024, Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita au depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi încheieri, prin care să fie dispusă acceptarea
spre examinare și punerea pe rol a apelului său incident depus împotriva
hotărârii din 28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.
În susținerea cererii de recurs, recurenta a invocat dezacordul cu
încheierea din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este
vădit neîntemeiată, nemotivată, ilegală și pasibilă a fi casată. Or, aceasta îi
îngrădește accesul la justiție, fapt care contravine prevederilor art. 20
2
Constituția Republicii Moldova, art. 5 Cod procedură civilă si art. 39 Cod
administrativ.
Mai mult, încheierea contestată este contrară prevederilor legii și-i
limitează dreptul la apărare și dreptul la un recurs efectiv. Or, art. 195 din
Codul administrativ, stabilește expres că, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art. 169-171. Iar, art. 3621 din Codul de procedură civilă,
stipulează dreptul intimatului de a depune apel incident.
Prin urmare, soluția instanței de apel expusă în încheierea contestată
este limitativă și vădit neîntemeiată întrucât reglementările privind apelul
incident sunt aplicabile procedurii acțiunii în contenciosul administrativ.
Or, din conținutul normelor respective se constată cu certitudine faptul
că, prevederile Codului de procedură civilă sunt aplicabile în procedura
acțiunii în contencios administrativ, exceptând art. 169-171, care, printre
altele, nu se referă la procedura în ordine de apel.
Astfel, soluția instanței de apel expusă în încheierea contestată este
neîntemeiată și îi încalcă direct drepturile, printre care și dreptul la un recurs
efectiv. Or, legiuitorul a stabilit acest mecanism legal de apărare (apelul
incident) tocmai pentru asigurarea respectării principiului egalității armelor
în proces.
De altfel, recurenta a susținut că încheierea contestată îi încalcă dreptul
la un proces echitabil, întrucât ea nu asigură un echilibru între drepturile și
obligațiile părților în proces. Dimpotrivă, această încheiere judecătorească
facilitează doar drepturile unei părți în detrimentul celeilalte, fapt care nu
poate fi tolerat sau acceptat.
Subsecvent, recurenta a notat că încheierea respectivă nu este
motivată. Or, în apelul incident au fost indicate clar temeiurile și motivele
depunerii, însă asupra acestora instanța de apel nu s-a expus, fapt care este
inadmisibil întrucât anume motivarea actului judecătoresc constituie esența
actului de justiție, iar nerespectarea acestei rigori determină concluzia
necorespunderii actului judecătoresc, respectiv standardelor minime de
calitate.
La 26 iulie 2024, în adresa Haritinei Budeșteanu a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de
Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion
Nichita, intimata nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra
argumentelor invocate de recurentă.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 242 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva
încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, stipulează
următoareele:
„(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii:
b) respinge recursul;
(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Art. 191 alin. (5) lit.b) din Codul administrativ, prevede că:
„(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează:
b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de
apel.”
Art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează că:
„(2) Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, enunță că:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în
termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată
transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii,
instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”
Art. 236 alin. (1) al Codului administrativ, statuiază că:
„(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.”
Art. 195 din Codul administrativ, prevede că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 230 din Codul administrativ, stipulează că:
„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă
consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul
Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita s-a conformat dispozițiilor
art.242 al Codului administrativ, indicat la pct.18, și a depus în termen
recursul la data de 29 iunie 2024, în condițiile în care a recepționat copia
încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău la 26 iunie 2024, fapt
confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.176-177).
Prin prisma art. 191 alin. (5), art. 243 alin. (2) din Codul administrativ
(indicate la pct.19-20), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces,
cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind
inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Astfel, studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi,
r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Or, reieșind din conținutul recursului depus de Primăria s. Dubăsarii
Vechi, r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita, rezultă că
recurenta nu este de acord cu încheierea din 04 iunie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul său incident depus
împotriva hotărârii din 28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central.
La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a
conchis că Codul administrativ nu prevede procedura de apel incident, dar
numai depunerea cererii de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, având în vedere
dispozițiile art. 232 din Codul administrativ (indicat la pct.22), consideră
justă concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării inadmisibile a
apelului incident, depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita împotriva hotărârii din
28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.
Aceasta deoarece Codul administrativ nu prevede procedura de apel
incident, dar numai depunerea cererii de apel. Or, în pofida faptului că apelul
incident este reglementat de legislația procesual civilă, această instituție nu
poate fi aplicată prin derogare și în acțiunile de contencios administrativ,
întrucât legislația administrativă este unicul cadru juridic care stabilește
procedura de examinare a apelului și reglementează căile de atac.
5
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
cataloghează ca fiind neîntemeiat și respinge argumentul recurentei, invocat
în cererea de recurs, precum că dispozițiile art. 195 din Codul administrativ
în coroborare cu prevederile art. 3621 din Codul de procedură civilă, îi permit
depunerea apelului incident.
Or, dispozițiile art. 231 alin. (2) din Codul administrativ (menționat la
pct.21), stipulează expres că pentru procedura în apel se aplică corespunzător
prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol
nu rezultă altceva.
Prevederile cap. III din cartea a treia a Codului administrativ, intitulat
,,Procedura în apel” atestă dreptul și posibilitatea părților de a depune doar
apel împotriva hotărârii primei instanțe și nicidecum dreptul de a depune apel
incident.
Respectiv, ținând cont de faptul că cap. III din cartea a treia a Codului
administrativ, nu instituie remediul apel incident, instanța de apel corect a
declarat inadmisibil apelul incident depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi,
r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Ion Nichita împotriva hotărârii din
28 septembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.
Cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că Curtea Supremă de Justiție a dat deja o altă apreciere situații
juridice în alte cauze similare, cum ar fi: Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal
împotriva Primăriei orașului Durlești și Consiliului orășenesc Durlești,
(dosar nr. 3r-104/22 din 08 iunie 2022), Alexei Vizdan împotriva
Inspectoratului General al Poliției (dosar nr. 3r-299/22 din
28 septembrie 2022), sau Nicolae Spînu, Ion Revenco, Constantin Stratan,
Mihail Gurschi, Emilia Scurtu împotriva Comunității Religioase Parohia
Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului” din Cadrul Mitropoliei Basarabiei
și Ministerului Justiției al Republicii Moldova (dosar nr.3r-27/23 din
15 februarie 2023), iar instanțele judecătorești urmează să desfășoare o
jurisprudență unitară și nu pot să facă o jurisprudență contrară pe cazuri de
aplicare analogică a legislației. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului (cazul Beian c. România), desfășurarea unei
jurisprudențe contrare pe cazuri analogice constituie de la sine încălcarea
principiului siguranței publice și încălcarea art. 6 din Convenție, privind
dreptul la un proces echitabil, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept
democratic.
În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a considerat că
o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări
a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea
împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin
v. Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010,
pct. 38).
6
Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor
divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem
judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având
competență teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași
instanțe. Nu se poate considera acest lucru în sine contrar Convenției (Santos
Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică
Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).
În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui
consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare,
pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție
securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83).
Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul
unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință
strictă privind constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin,
citată anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată anterior, pct. 38).
Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că
argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.230, 243 alin. (1) lit. b) și
alin.(2) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Primăria s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni,
reprezentată de avocatul Ion Nichita împotriva încheierii din 04 iunie 2024
a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7