3r-299/22 — contestarea actului administrativ

3r-299/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-299/22

2-21090944-01-3r-08092022

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

D E C I Z I E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Alexei Vizdan,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexei Vizdan

împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe șeful serviciului

patrulare al sectorului de poliție nr. 2 Coșnița al Inspectoratului de Poliție

Dubăsari, Lucia Popa și șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Ion Pricop, cu

privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și a deciziilor

de soluționare a cererilor prealabile, constatarea ilegalității și anularea raportului,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la muncă,

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia

Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La data de 17 iunie 2021 Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia avocatul

Natalia Moloșag au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției, persoană terță șeful Inspectoratului de Poliție

Dubăsari, Ion Pricop, solicitând anularea ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021 ,,Cu

privire la anularea pct. 4 din ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.

190 ef. din 6 mai 2021 în privința comisarului principal Alexei Vizdan Ion”;

constatarea ilegalității și anularea raportului șefului Inspectoratului de Poliție

Dubăsari, comisar-șef Ion Pricop, nr. 6752, privind revizuirea pct. 4 din ordinul

șefului IGP nr. 190 ef. din 6 mai 2021 în privința comisarului principal Alexei

Vizdan Ion; anularea răspunsului nr. 34/3-1898 din 2 iunie 2021; restabilirea lui

Alexei Vizdan în funcția de șef al Serviciului Patrulare a Sectorului de Poliție nr. 2

(Coșnița) al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al IGP, începând cu 6 mai 2021,

încasarea din contul IGP în beneficiul lui Alexei Vizdan a salariului pentru lipsa

1

forțată de la muncă începând cu 6 mai 2021; încasarea din contul IGP în beneficul

lui Alexei Vizdan a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate pentru examinarea cauzei.

Ulterior, la data de 2 august 2021 Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia

avocatul Natalia Moloșag au înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva

Inspectoratului General al Poliției, solicitând anularea ordinului nr. 233 ef. din 31

mai 2021 în privința comisarului principal Alexei Vizdan cu privire la încetarea

raportului de serviciu, restabilirea în funcția echivalentă cu cea deținută până la

încetarea raportului de serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

muncă începând cu data încetării raportului de muncă până la data restabilirii în

funcție, încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea

sumei de 668,39 lei cu titlu de prejudiciu material, precum și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică.

Cauzele nominalizate supra au fost conexate într-un singur proces judiciar, iar

pe parcursul examinării cauzei, în proces a fost atrasă în calitate de persoană terță

Lucia Popa.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamantul a suplimentat/

concretizat cerințele din acțiunea dedusă judecății, solicitând încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă începând cu data de 24 iunie 2021 până la data

restabilirii în funcție, reieșind din salariul de 12 085 lei.

Prin hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunile de contencios administrative depuse de Alexei Vizdan au fost admise

parțial.

La data de 2 februarie 2022 Inspectoratul General al Poliției a contestat cu

apel hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea înaintată de Alexei Vizdan să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, la data de 3 iunie 2022

Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia avocatul Moloșag Natalia au depus apel

incident, solicitând casarea parțială a hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în partea diminuării prejudiciului moral și a cheltuielilor

de asistență juridică, cu adoptarea în această parte a unei noi decizii prin care să fie

dispusă încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui

Alexei Vizdan a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 7 000 lei.

Prin încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul incident

depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag

împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost considerat inadmisibil.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 1 septembrie 2022, Alexei

Vizdan a depus recurs, care ulterior în data de 26 septembrie 2022 a fost completat

cu motivare, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii din 16 august 2022

a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea declarării admisibile a apelului incident și

restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea apelului și a apelului incident

în fond.

2

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

În acest context, a invocat că art. 278 din Codul de procedură civilă

reglementează expres că acțiunile în contenciosul administrativ se examinează de

instanțele judecătorești respective conform normelor generale ale prezentului cod,

cu excepțiile și completările stabilite de legislația contenciosului administrativ.

Respectiv, art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 3621 din Codul de

procedură civilă care statuează condițiile și modalitatea depunerii apelului incident

permit recurentului de a depune apel incident.

La fel, prin depunerea în data de 26 septembrie 2022 a motivelor suplimentare

la cererea de recurs inițială din 1 septembrie 2022, recurentul a invocat aplicarea la

caz a principiilor legislației piretenoase cetățeanului, a dreptului aplicat în speță, a

efectului util al normei de drept și a obligării aplicării uniforme a practicii

judecătorești, anexând în aceste sens decizia irevocabilă din 5 iunie 2019 a Curții

Supreme de Justiție pe un caz similar.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus de Alexei Vizdan în data de 1

septembrie 2022 (f.d.163) este în termen, având în vedere că încheierea contestată

a fost emisă la data de 16 august 2022 (f.d.150) și recepționată de recurent în data

de 29 august 2022 (f.d.158).

Prin referința din 23 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a

solicitat declararea cererii de recurs depusă de Alexei Vizdan ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Alexei Vizdan au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul

Inspectoratul General al Poliției a formulat referința prin care și-a expus poziția

privind temeinicia recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 16 august

2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

3

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Alexei Vizdan, reiese că recurentul nu este

de acord cu încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia

Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost considerat inadmisibil, iar din conținutul încheierii recurate rezultă

că, Codul administrativ nu prevede procedura de apel incident, ci doar depunerea

cererii de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării

inadmisibile a apelului incident, justă.

În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Sub acest aspect, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia,

avocatul Natalia Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. Aceasta deoarece Codul administrativ nu prevede

procedura de apel incident, ci doar depunerea cererii de apel, or, chiar și dacă

apelul incident este reglementat de legislația procesual civilă, această instituție nu

poate fi aplicată prin derogare și în acțiunile de contencios administrativ, având în

vedere că legislația administrativă este unicul cadru juridic care reglementează

procedura de examinare a apelului și reglementează căile de atac.

Argumentul recursului precum că art. 195 din Codul administrativ în

coroborare cu art. 278 din Codul de procedură civilă și art. 3621 din Codul de

procedură civilă, permit lui Alexei Vizdan de a depune apel incident, acestea sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Or, conform art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În speță însă, din prevederile cap. III din cartea a treia intitulat ,,Procedura în

apel” rezultă dreptul și posibilitatea părților de a depune doar apel împotriva

hotărârii primei instanțe și nicidecum dreptul de a depune apel incident. Respectiv,

ținând cont de faptul că cap. III din cartea a treia nu instituie remediul apel

incident, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul incident depus de

Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului expuse în motivele

suplimentare la cererea de recurs, precum că instanța de recurs urmează să ia în

considerare decizia irevocabilă din 5 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție

4

expusă într-un caz analogic, în care a fost pronunțată decizie de restituire a cauzei

în instanța de apel pentru judecarea apelului și a apelului incident în fond.

Aceasta deoarece Curtea Supremă de Justiție a dat deja o altă apreciere situații

juridice într-o cauză similară, cum ar fi: Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal

împotriva Primăriei orașului Durlești și Consiliului orășenesc Durlești, persoane

terțe Grigore Beșelea, Maria Merla, Leonid Tanas și Alina Tanas cu privire la

anularea actului administrativ (dosar nr. 3r-104/22 din 8 iunie 2022), iar instanțele

judecătorești urmează să desfășoare o jurisprudență unitară și nu pot să facă o

jurisprudență contrară pe cazuri de aplicare analogică a legislației, or, potrivit

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Beian c. România),

desfășurarea unei jurisprudențe contrare pe cazuri analogice constituie de la sine

încălcarea principiului siguranței publice și încălcarea art. 6 din Convenție, privind

dreptul la un proces echitabil, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept

democratic.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a considerat că o

evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări a

justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea

împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v.

Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează

pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de

divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se poate considera acest

lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct.

41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui consens

jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate

faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică

(Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind

imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a

justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța

jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84;

și Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că argumentele

invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins

cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de Alexei Vizdan.

Se menține încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexei Vizdan împotriva

Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe șeful serviciului patrulare al

5

sectorului de poliție nr. 2 Coșnița al Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Lucia

Popa și șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Ion Pricop, cu privire la

contestarea actelor administrative individuale defavorabile și a deciziilor de

soluționare a cererilor prealabile, constatarea ilegalității și anularea raportului,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la muncă,

repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6