3r-299/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-299/22 2-21090944-01-3r-08092022 Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici) D E C I Z I E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând recursul depus de Alexei Vizdan, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexei Vizdan împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe șeful serviciului patrulare al sectorului de poliție nr. 2 Coșnița al Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Lucia Popa și șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Ion Pricop, cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și a deciziilor de soluționare a cererilor prealabile, constatarea ilegalității și anularea raportului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La data de 17 iunie 2021 Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia avocatul Natalia Moloșag au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției,

persoană terță șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Ion Pricop, solicitând anularea ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021 ,,Cu privire la anularea pct. 4 din ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 190 ef. din 6 mai 2021 în privința comisarului principal Alexei Vizdan Ion”; constatarea ilegalității și anularea raportului șefului Inspectoratului de Poliție Dubăsari, comisar-șef Ion Pricop, nr. 6752, privind revizuirea pct. 4 din ordinul șefului IGP nr. 190 ef.

din 6 mai 2021 în privința comisarului principal Alexei Vizdan Ion; anularea răspunsului nr. 34/3-1898 din 2 iunie 2021; restabilirea lui Alexei Vizdan în funcția de șef al Serviciului Patrulare a Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al IGP, începând cu 6 mai 2021, încasarea din contul IGP în beneficiul lui Alexei Vizdan a salariului pentru lipsa 1 forțată de la muncă începând cu 6 mai 2021; încasarea din contul IGP în beneficul lui Alexei Vizdan a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate pentru examinarea cauzei. Ulterior, la data de 2 august 2021 Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia avocatul Natalia Moloșag au înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând anularea ordinului nr. 233 ef.

din 31 mai 2021 în privința comisarului principal Alexei Vizdan cu privire la încetarea raportului de serviciu, restabilirea în funcția echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă începând cu data încetării raportului de muncă până la data restabilirii în funcție, încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 668,39 lei cu titlu de prejudiciu material, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică. Cauzele nominalizate supra au fost conexate într-un singur proces judiciar, iar pe parcursul examinării cauzei, în proces a fost atrasă în calitate de persoană terță Lucia Popa.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamantul a suplimentat/ concretizat cerințele din acțiunea dedusă judecății, solicitând încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă începând cu data de 24 iunie 2021 până la data restabilirii în funcție, reieșind din salariul de 12 085 lei. Prin hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunile de contencios administrative depuse de Alexei Vizdan au fost admise parțial. La data de 2 februarie 2022 Inspectoratul General al Poliției a contestat cu apel hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Alexei Vizdan să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, la data de 3 iunie 2022 Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia avocatul Moloșag Natalia au depus apel incident, solicitând casarea parțială a hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea diminuării prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică, cu adoptarea în această parte a unei noi decizii prin care să fie dispusă încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Alexei Vizdan a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 000 lei. Prin încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost considerat inadmisibil.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 1 septembrie 2022, Alexei Vizdan a depus recurs, care ulterior în data de 26 septembrie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea declarării admisibile a apelului incident și restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea apelului și a apelului incident în fond. 2 În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiție.

În acest context, a invocat că art. 278 din Codul de procedură civilă reglementează expres că acțiunile în contenciosul administrativ se examinează de instanțele judecătorești respective conform normelor generale ale prezentului cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația contenciosului administrativ. Respectiv, art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 3621 din Codul de procedură civilă care statuează condițiile și modalitatea depunerii apelului incident permit recurentului de a depune apel incident.

La fel, prin depunerea în data de 26 septembrie 2022 a motivelor suplimentare la cererea de recurs inițială din 1 septembrie 2022, recurentul a invocat aplicarea la caz a principiilor legislației piretenoase cetățeanului, a dreptului aplicat în speță, a efectului util al normei de drept și a obligării aplicării uniforme a practicii judecătorești, anexând în aceste sens decizia irevocabilă din 5 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție pe un caz similar. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de Alexei Vizdan în data de 1 septembrie 2022 (f.d.163) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost emisă la data de 16 august 2022 (f.d.150) și recepționată de recurent în data de 29 august 2022 (f.d.158). Prin referința din 23 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat declararea cererii de recurs depusă de Alexei Vizdan ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Alexei Vizdan au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul Inspectoratul General al Poliției a formulat referința prin care și-a expus poziția privind temeinicia recursului. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. 3 În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din conținutul recursului depus de Alexei Vizdan, reiese că recurentul nu este de acord cu încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost considerat inadmisibil, iar din conținutul încheierii recurate rezultă că, Codul administrativ nu prevede procedura de apel incident, ci doar depunerea cererii de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării inadmisibile a apelului incident, justă. În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Sub acest aspect, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag împotriva hotărârii din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Aceasta deoarece Codul administrativ nu prevede procedura de apel incident, ci doar depunerea cererii de apel, or, chiar și dacă apelul incident este reglementat de legislația procesual civilă, această instituție nu poate fi aplicată prin derogare și în acțiunile de contencios administrativ, având în vedere că legislația administrativă este unicul cadru juridic care reglementează procedura de examinare a apelului și reglementează căile de atac.

Argumentul recursului precum că art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 278 din Codul de procedură civilă și art. 3621 din Codul de procedură civilă, permit lui Alexei Vizdan de a depune apel incident, acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. Or, conform art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În speță însă, din prevederile cap. III din cartea a treia intitulat ,,Procedura în apel” rezultă dreptul și posibilitatea părților de a depune doar apel împotriva hotărârii primei instanțe și nicidecum dreptul de a depune apel incident.

Respectiv, ținând cont de faptul că cap. III din cartea a treia nu instituie remediul apel incident, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul incident depus de Alexei Vizdan și reprezentantul acestuia, avocatul Natalia Moloșoag. Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului expuse în motivele suplimentare la cererea de recurs, precum că instanța de recurs urmează să ia în considerare decizia irevocabilă din 5 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție 4 expusă într-un caz analogic, în care a fost pronunțată decizie de restituire a cauzei în instanța de apel pentru judecarea apelului și a apelului incident în fond.

Aceasta deoarece Curtea Supremă de Justiție a dat deja o altă apreciere situații juridice într-o cauză similară, cum ar fi: Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal împotriva Primăriei orașului Durlești și Consiliului orășenesc Durlești, persoane terțe Grigore Beșelea, Maria Merla, Leonid Tanas și Alina Tanas cu privire la anularea actului administrativ (dosar nr. 3r-104/22 din 8 iunie 2022), iar instanțele judecătorești urmează să desfășoare o jurisprudență unitară și nu pot să facă o jurisprudență contrară pe cazuri de aplicare analogică a legislației, or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Beian c. România), desfășurarea unei jurisprudențe contrare pe cazuri analogice constituie de la sine încălcarea principiului siguranței publice și încălcarea art. 6 din Convenție, privind dreptul la un proces echitabil, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept democratic.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a considerat că o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38). Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe.

Nu se poate considera acest lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)). În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată anterior, pct. 38). Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide : Se respinge recursul depus de Alexei Vizdan. Se menține încheierea din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexei Vizdan împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe șeful serviciului patrulare al 5 sectorului de poliție nr. 2 Coșnița al Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Lucia Popa și șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Ion Pricop, cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și a deciziilor de soluționare a cererilor prealabile, constatarea ilegalității și anularea raportului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6