3ra-126/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-126/23 2-21090944-01-3ra-28012023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 15 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Dubăsari, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Vizdan Alexei împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoane terțe Popa Lucia și șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Pricop Ion cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și deciziilor emise în procedura prealabilă, constatarea ilegalității și anularea raportului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 17 iunie 2021 Vizdan Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță șeful Inspectoratului de Poliție Dubăsari, Pricop Ion, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 193 ef.

din 07 mai 2021 ”Cu privire la anularea pct. 4 din ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 190 ef. din 06 mai 2021 în privința comisarului principal Vizdan Alexei Ion”, constatarea ilegalității și anularea raportului șefului Inspectoratului de Poliție Dubăsari, comisar-șef Pricop Ion, nr. 6752, privind revizuirea pct. 4 din ordinul șefului IGP nr. 190 ef. din 06 mai 2021 în privința comisarului principal Vizdan Alexei Ion, anularea răspunsului nr. 34/3-1898 din 02 iunie 2021, restabilirea lui Vizdan Alexei în funcția de șef al Serviciului Patrulare a Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al IGP, începând cu 06 mai 2021, încasarea din contul IGP în beneficiul lui Vizdan Alexei a salariului pentru lipsa forțată de la muncă începând cu 06 mai 2021, încasarea din contul IGP a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 17 mai 2021 a depus la IGP o cerere prealabilă, solicitând anularea ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021, iar prin răspunsul nr. 34/3- 1898 din 02 iunie 2021, s-a respins cererea prealabilă.

1 Reclamantul Vizdan Alexei a notat că IGP în calitate de angajator a emis în privința sa, contrar prevederilor legale în vigoare, arbitrar și cu încălcarea procedurilor administrative, acte administrative individuale defavorabile prin care a fost reglementat raportul de muncă dintre IGP ca angajator și Vizdan Alexei ca angajat – funcționar public cu statut special din cadrul MAI, cu scopul de a stinge și bloca accesul lui Vizdan Alexei la funcția de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari al IGP, după reducerile lichidărilor unor subdiviziuni, operate în cadrul statelor de organizare al IGP al MAI prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din 19 ianuarie 2021. Reclamantul a deținut funcția de șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigare Infracțiuni al IP Dubăsari din anul 2019. Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din 19 ianuarie 2021 au fost operate modificări în statele de organizare al IGP al MAI, astfel fiind redusă inclusiv și funcția - șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari al IGP, deținută de reclamant.

La data de 09 martie 2021 Vizdan Alexei a fost preavizat despre reducerea funcției de șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigare Infracțiuni al IP Dubăsari, astfel, fiind nevoit de a înainta către factorii de decizie al IP Dubăsari cerere prin care a solicitat reducerea zilei de muncă și acordarea unui termen special (30 zile) în vederea identificării unei funcții vacante în cadrul IP Dubăsari și altor subdiviziuni subordonate IGP, echivalentă funcției deținute. Identificând funcția vacantă de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnita) al IP Dubăsari al IGP, pe care a considerat-o echivalentă funcției reduse, a înaintat către șeful IGP cererea cu nr. 181, înregistrată în secretariatul IP Dubăsari la data de 30 martie 2021, iar la data de 22 aprilie 2021 a fost înregistrată a doua cerere de transfer în funcția dată.

La 29 aprilie 2021, prin cererea prealabilă înregistrată cu nr. M-1443/21, Vizdan Alexei a solicitat transferul din funcția deținută/aflată în proces de reducere, în funcția de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari conform cererii depuse la 22 aprilie 2021, concomitent solicitând și anularea procedurii de demarare a concursului pentru suplinirea funcției vacante în cauză, ca ilegală. La 11 mai 2021 de către șeful adjunct al DMRU a IGP, i-a fost adus la cunoștință extrasul din ordinul nr. 190 ef.

din 06 mai 2021 cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General de Poliției și subdiviziunilor subordonate acestuia și anume pct. 4, prin care în legătură cu schimbările survenite în statele de organizare ale IGP, aprobate prin ordinul nr. 20/2021 de numire a comisarului principal Vizdan Alexei Ion (R-046102) șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari, eliberându-l din funcția de șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari al IGP, în baza cererii comisarului principal Vizdan Alexei Ion, din 22 aprilie 2021. După ce șeful adjunct al DMRU a IGP i-a înmânat reclamantului extrasul din ordinul nr. 190 ef.

din 06 mai 2021, a prezentat spre informare și ordinul nr. 193 ef. din 07 mai 2021 cu privire la anularea pct. 4 din ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021, conform căruia, la 07 mai 2021 în cadrul Direcției managementul documentelor a parvenit Raportul șefului IP Dubăsari, comisar-șef Pricop Ion, nr. 6752, privind revizuirea ordinului șefului IGP nr. 190 ef.

din 06 mai 2021 în privința pct. 4. 2 A menționat că raportul menționat este total ilegal și eronat, deoarece conține date și informații care nu corespund realității, iar motivul aflării lui Vizdan Alexei în concediu de boală nu poate fi invocat ca temei de anulare a transferului în funcția vacantă după reducerea funcției anterioare, or, după cum este indicat în ordinul contestat, contractul individual de muncă a lui Vizdan Alexei nici o dată nu a fost suspendat în temeiul art. 76 lit. b) din Codul muncii, mai mult stârnește dubii suficiente faptul că Raportul în cauza a fost primit, examinat si executat fără mențiunile de rigoare aplicate de angajații structurilor de resort al IGP și fără a fi confirmate procedurile operaționale standard la transfer.

La 06 mai 2021 prin ordinul nr. 190 ef., în conformitate cu prevederile pct. 13 subpunct 14) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, Vizdan Alexei a fost numit prin transfer în funcția publică vacantă, în temeiul cererii din 22 aprilie 2021, astfel fiind întrunite condițiile legale de numire prin transfer la o funcție vacantă, angajatul funcția căruia a fost redusă și care a fost preavizat. La 07 mai 2021, în temeiul pct. 13 subpunctul 14) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021, pct. 4 a fost anulat.

Pct. 13 subpunctul 14) din Regulament prevede expres atribuția șefului IGP de a emite ordine și dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine, dar această normă prevede expres că ordinele și dispozițiile se emit cu aplicarea legii. A relatat că din conținutul și motivația expusă în ordinul nr. 193 ef. din 07 mai 2021 nu se identifică nici legea, nici norma în baza căreia autoritatea a anulat numirea angajatului Vizdan Alexei prin transfer. A menționat că, în cuprinsul Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este definită noțiunea de funcționar public cu statut special – persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care dețin grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare.

Conform art. 5 din legea nominalizată, activitatea funcționarului public cu statut special se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în interesul persoanei și al comunității, potrivit principiilor profesionalismului, confidențialității, integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței, responsabilității și subordonării ierarhice. În conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. f) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

Potrivit art. 33 alin. (2) din aceeași lege, transferul funcționarului public cu statut special se face într-o funcție echivalentă cu cea deținută sau într-o funcție de nivel inferior la cererea scrisă a funcționarului.

Potrivit pct. 9 alin. (1) din Regulamentul cu privire cu privire la ocuparea funcțiilor publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin 3 Hotărârea Guvernului pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 460 din 22 iunie 2017, transferul funcționarului public cu statut special presupune numirea acestuia într-o funcție vacantă din cadrul aceleiași autorități administrative/instituții sau din altă autoritate administrativă/instituție a Ministerului Afacerilor Interne: transferul funcționarului public cu statut special se face într-o funcție publică cu statut special echivalentă cu funcția deținută de acesta sau într-o funcție de nivel inferior, la cererea scrisă a funcționarului, cu respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 16 din Codul administrativ, exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare, iar în cazul de față autoritatea publică pârâtă a anulat ordinul șefului IGP nr. 190 ef. din 06 mai 2021, în privința pct. 4, în temeiul și pe motivele expuse în raportul șefului IP Dubăsari, comisar-șef Pricop Ion, nr. 6752, precum și în lipsa demarării unei activități administrative adecvate, rapide, eficiente și corespunzătoare scopului urmărit, cu implicarea persoanei drepturile și interesele căreia sunt vizate și afectate, în vederea identificării corespunderii măsurii întreprinse de anulare a ordinului cu principiul proporționalității, reprezintă o activitate administrativă arbitrară.

La data de 02 august 2021, Vizdan Alexei a înaintat o altă cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției solicitând anularea ordinului nr. 233 ef. din 31 mai 2021 în privința comisarului principal Vizdan Alexei cu privire la încetarea raportului de serviciu, restabilirea în funcția echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă începând cu data încetării raportului de muncă până la data restabilirii în funcție, încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 668,39 lei cu titlu de prejudiciu material, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acestei acțiuni, reclamantul Vizdan Alexei a invocat că la 02 iulie 2021 a depus la IGP cerere prealabilă în temeiul art. 164-167 din Codul administrativ, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 233 ef. din 31 mai 2021. Prin răspunsul nr. 34/3-2398 din 12 iulie 2021 oferit de IGP, s-a respins cererea prealabilă iar prin răspunsul nr. 44/22-3140 din 15 iulie 2021 semnat de Secretarul de stat al MAI, Lebedinschi Cornel, poziția expusă în răspunsul nr. 34/3-2398 din 12 iulie 2021, a fost menținută. A relatat reclamantul că, începând cu 23 iulie 2002 – până în luna martie 2013, Vizdan Alexei a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI). Din martie 2013 și până la 31 mai 2021 reclamantul a fost angajat al IGP al MAI, perioadă în care a deținut diferite funcții de execuție și/sau conducere.

Din 06 august 2019 reclamantul a deținut funcția de șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigare Infracțiuni al IP Dubăsari. Prin ordinul MAI nr. 20 din 19 ianuarie 2021 au fost operate modificări în statele de organizare al IGP al MAI, astfel fiind redusă și funcția deținută de Vizdan Alexei la 15 martie 2021, iar acesta a fost preavizat de factorii de decizie al IP Dubăsari cu reducerea funcției. Factorii de decizie al IP Dubăsari, odată cu preavizarea despre reducere, i-au propus lui Vizdan Alexei transferul în funcția de inspector de sector al Sectorului de Poliție nr. 1 (Ustia) al IP Dubăsari, din contul angajatului care la 4 momentul de față se află în concediu de îngrijire a copilului.

Propunerea respectivă Vizdan Alexei a refuzat-o, pe motiv că conform condițiilor de evoluție în carieră, prevăzute în Anexa nr. 2 din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017, este o funcție publică cu statut special cu un nivel inferior față de cea deținută, la fel a prevăzut în această situație anumite riscuri care puteau să intervină în cazul în care persoana revenea din concediul de îngrijire. După preavizarea despre reducerea funcției, Vizdan Alexei a înaintat către factorii de decizie al IP Dubăsari cerere, prin care a solicitat acordarea unui termen special (30 zile), în vederea identificării unei funcții vacante în cadrul IP Dubăsari sau altor subdiviziuni subordonate IGP, care să fie echivalentă funcției deținute.

Din cauza complicațiilor apărute la locul de muncă, starea sănătății lui Vizdan Alexei s-a înrăutățit considerabil, în legătură cu ce a fost nevoit să-și ia concediu de boală pentru a efectua un tratament neurologic complicat începând cu 03 aprilie 2021 până la 18 mai 2021. Identificând funcția vacantă de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari al IGP, la data de 22 aprilie 2021 Vizdan Alexei a înaintat către șeful IGP cerere de transfer din funcția deținută la funcția identificată ca vacantă.

Conform condițiilor de evoluție în carieră, prevăzute în Anexa nr. 2 din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017, funcția de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari este de un nivel ierarhic profesional mai inferior celei deținute, dar pe care Vizdan Alexei a considerat-o echivalentă funcției reduse conform grilei de salarizare, mai mult ca atît era o funcție vacantă. Conform pct. 4 din ordinul nr. 190 ef.

din 06 mai 2021 cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General de Poliție și subdiviziunilor subordonate acestuia, în legătură cu schimbările survenite în statele de organizare ale IGP, aprobate prin ordinul MAI nr. 20/2021 comisarul principal Vizdan Alexei Ion (R- 046102) a fost numit șef al Serviciului patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari al IGP, eliberându-l din funcția de șef al Serviciului Investigare Fraude Economice al Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari al IGP, în baza cererii comisarului principal Vizdan Alexei Ion, din 22 aprilie 2021. După ce șeful adjunct al DMRU a IGP i-a înmânat lui Vizdan Alexei extrasul din ordinul nr. 190 ef.

din 06 mai 2021, a prezentat spre cunoștință și ordinul nr. 193 ef. din 07 mai 2021 cu privire la anularea pct. 4 din ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021, conform căruia la 07 mai 2021 în cadrul Direcției managementul documentelor a parvenit Raportul șefului IP Dubăsari, comisar-șef Pricop Ion, nr. 6752, privind revizuirea ordinului șefului IGP nr. 190 ef. din 06 mai 2021, în privința pct. 4. La 28 mai 2021, din cauza înrăutățirii stării de sănătate, pe fon de stres și complicații neurologice, Vizdan Alexei la indicația medicilor a fost nevoit să plece din nou în concediu de boală, care a fost încheiat la 22 iunie 2021. La data de 04 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, aflându-se în concediu de boală (28 mai 2021-22 iunie 2021), a recepționat ordinul nr. 233 ef.

din 31 mai 2021, însoțit de înștiințare. 5 Conform ordinului recepționat, șeful IGP a ordonat încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Vizdan Alexei Ion, șef al Serviciului Investigații Infracțiuni Economice al Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Drept temei care a stat la baza încetării raportului de serviciu, s-a indicat că, funcția de șef al Serviciului Investigații Infracțiuni Economice a Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari a fost redusă și că Vizdan Alexei nu poate fi transferat în altă funcție și/sau că refuză transferul la altă funcție.

În acest sens, art. 16 din Codul administrativ, indică că exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare, în cazul de față autoritatea publică pârâtă a emis ordinul nr. 233 ef. din 31 mai 2021 în lipsa demarării unei activități administrative adecvate, rapide, eficiente și corespunzătoare scopului urmărit, cu implicarea persoanei drepturile și interesele căreia sunt vizate și afectate, în vederea identificării corespunderii măsurii întreprinse cu principiul proporționalității și prevederile legii materiale.

A notat că, Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, stabilește cadrul juridic al raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special din aparatul central al MAI, din cadrul autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acesteia, în care sunt prevăzute posturi pentru această categorie de personal, de asemenea drepturile obligațiile, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice, reglementările privind disciplina muncii, privind protecția juridică și socială.

De asemenea, în cuprinsul legii enunțate este definită noțiunea de funcționar public cu statut special - persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare. Conform art. 5 din legea nominalizată, activitatea funcționarului public cu statut special se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în interesul persoanei și al comunității, potrivit principiilor profesionalismului, confidențialității, integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței, responsabilității și subordonării ierarhice.

În conformitate cu art. 38 din aceeași lege, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție. Potrivit art. 33 alin. (2) din legea enunțată, transferul funcționarului public cu statut special se face într-o funcție echivalentă cu cea deținută sau într-o funcție cu nivel inferior la cererea scrisă a funcționarului.

Conform pct. 9 alin. (1) din Regulamentul cu privire la ocuparea funcțiilor publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 460 din 22 iunie 2017, transferul funcționarului public cu statut special presupune numirea acestuia într-o funcție vacantă din cadrul aceleiași autorități 6 administrative/instituții sau din altă autoritate administrativă/instituție a Ministerului Afacerilor Interne: transferul funcționarului public cu statut special se face într-o funcție publică cu statut special echivalentă cu funcția deținută de acesta sau într-o funcție de nivel inferior, la cererea scrisă a funcționarului, cu respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 38 alin. (5) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, angajatorul este obligat să-i acorde funcționarului public cu statut special un preaviz de 30 zile calendaristice, ce reducerea programului de muncă cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite. Termenul de preaviz nu include perioada în care funcționarul public cu statut special se fală în concediu de odihnă, în concediu de studii, nici perioada de suspendării sale din funcție din motive de boală sau traumă.

Potrivit Rezoluției (77) 31 cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al CE la 28 septembrie 1997, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare. Cauzele nominalizate supra au fost conexate într-un singur proces judiciar.

Pe parcursul derulării procesului a fost atrasă în calitate de persoană terță – Popa Lucia. Prin cererea de concretizare a pretențiilor, Vizdan Alexei a suplimentat/concretizat cerințele din acțiunea dedusă judecății, solicitând încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă începând cu data de 24 iunie 2021 până la data restabilirii în funcție, reieșind din salariul de 12 085 lei. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 28 octombrie 2021, s-a aplicat față de Inspectoratului de Poliție Dubăsari amendă în mărime de 20 unități convenționale. S-a obligat Inspectoratul de Poliție Dubăsari să prezinte, în termen de 5 zile, actul solicitat prin interpelarea din 21 octombrie 2021, reliefată în partea motivată a prezentei încheieri, în modul și condițiile stabilite de lege, ținând cont de natura și specificul informației redate în actul vizat (f.d.

200-204, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 01 februarie 2022, acțiunile înaintate de Vizdan Alexei au fost admise parțial. S-au anulat ordinele Inspectoratului General al Poliției nr. 193 ef. din 07 mai 2021 și nr. 223 ef. din 31 mai 2021, precum deciziile pe marginea cererilor prealabile nr. 34/3-1898 din 02 iunie 2021 și nr. 34/3- 2398 din 12 iulie 2021. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită ordin în temeiul căruia să dispună restabilirea lui Vizdan Alexei în funcție echivalentă cu cea deținută anterior încetării raportului de serviciu. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită ordin în temeiul căruia să achite în beneficiul lui Vizdan Alexei salariul pentru lipsă forțată de la serviciu începând cu data de 24 iunie 2021 și până la data restabilirii în funcție.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Vizdan Alexei două salarii medii cu titlu de prejudiciu moral și suma de 4 000 lei în calitate de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunile de contencios administrativ au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 34, vol. II). 7 La data de 02 februarie 2022 Inspectoratul General al Poliției a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 01 februarie 2022, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 37-38, vol. II).

La data de 28 februarie 2022 Inspectoratul de Poliție Dubăsari a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 28 octombrie 2021, solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă cererea de reclamare a probelor nr. 26366 depusă la 21.10.2021 de Alexei Vizdan, ca neîntemeiată și înaintată cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei (f.d. 44-51, vol. II). Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției.

S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 01 februarie 2022. S-a respins recursul depus de Inspectoratul de Poliție Dubăsari împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 28 octombrie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, potrivit art. 13 alin. (1) lit. f), g) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, șeful Inspectoratului General al Poliției este responsabil pentru realizarea atribuțiilor Poliției, precum și pentru organizarea activității subdiviziunilor subordonate; numește în funcție și eliberează din funcție personalul Inspectoratului General al Poliției conform nomenclatorului aprobat de ministrul afacerilor interne.

În concordanță cu art. 15 și art. 31 alin. (3) din Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului, Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care sînt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției. [...] În municipii și raioane se organizează și funcționează inspectorate de poliție, iar în sate (comune) – posturi de poliție, arondate inspectoratelor municipale, de sector și raionale de poliție.

În municipii și raioane pot fi înființate secții de poliție potrivit criteriilor prevăzute la alin.(3) și (4). Structura subdiviziunilor teritoriale ale Poliției se aprobă de către șeful Inspectoratului General al Poliției. Polițistul este funcționar public cu statut special. În conformitate cu art. 3 alin. (1), art. 5, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, calitatea de funcționar public cu statut special apare și încetează în condițiile prezentei legi.

Activitatea funcționarului public cu statut special se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în interesul persoanei și al comunității, potrivit principiilor profesionalismului, confidențialității, integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței, responsabilității și subordonării ierarhice. Managementul carierei profesionale a funcționarului public cu statut special se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, iar regulile și condițiile privind evoluția sa în cariera profesională se aprobă de către Guvern.

În acord cu art. 14 și art. 15 din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ocuparea funcțiilor publice cu statut special vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se realizează 8 prin: a) concurs; b) promovare; c) transfer; d) detașare; e) asigurarea interimatului funcției. Concursul se organizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Procedurile de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor publice se aprobă de către Guvern. În funcțiile publice cu statut special sînt angajați, de regulă, absolvenți ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne sau ai altor instituții de învățământ care pregătesc personal pentru Ministerul Afacerilor Interne.

Ofițerii pot fi recrutați și din sursă internă, dintre subofițerii care dețin studii în specialități corespunzătoare cerințelor din fișa postului. Acoperirea deficitului de funcționari publici cu statut special se poate face prin angajarea de personal din sursă externă, în numărul și pentru specialitățile aprobate de către angajatori, în cazul în care nu există posibilitatea formării de personal în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Angajarea în funcțiile publice cu statut special în condițiile alin.(2) și (3), se face prin concurs, cu excepția cazurilor de angajare prin transfer de la alte autorități publice. Ministerul Afacerilor Interne solicită de la Centrul Național Anticorupție și/sau de la Serviciul de Informații și Securitate certificatul de cazier privind integritatea profesională a candidatului la angajare în funcția publică cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin derogare de la prevederile alin. (4), pentru unele posturi, angajarea se efectuează conform nomenclatorului și procedurii stabilite de Ministerul Afacerilor Interne. Anterior angajării într-o funcție publică cu statut special, candidații la funcția vacantă sunt supuși unui control special în modul reglementat de Ministerul Afacerilor Interne. Candidatul care a promovat concursul poate fi numit în funcție numai după exprimarea în formă scrisă a acordului său privind: a) testarea integrității sale profesionale și monitorizarea stilului său de viață; b) testarea periodică a aptitudinilor sale psihologice necesare pentru exercitarea atribuțiilor; c) testarea sa în timpul efectuării controlului periodic ori selectiv al activității de serviciu în conformitate cu prevederile Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf); d) prelucrarea datelor sale cu caracter personal în condițiile legii.

La angajare, funcționarul public cu statut special este supus înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii în conformitate cu legislația în vigoare. La angajare, funcționarul public cu statut special ia cunoștință, contra semnătură, de normele deontologice aplicabile, de restricțiile și interdicțiile stabilite prin lege. Angajarea în funcția publică cu statut special se efectuează prin ordin de numire în funcție, emis de angajator sau de persoana împuternicită de către acesta. Persoanele supuse serviciului militar, angajate în funcții publice cu statut special, se radiază din evidența militară și se trec în evidența specială a Ministerului Afacerilor Interne pe durata îndeplinirii serviciului.

Competențele de angajare, precum și modalitatea delegării acestora sunt stabilite de nomenclatorul aprobat de către Guvern. Art. 31, 32 din Legea nr. 288/2016 reglementează procedura apariției raportului de serviciu a funcționarului public cu statut special, fiind prevăzut că raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în condițiile prezentei legi. Raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special se modifică prin: a) transfer; b) detașare; c) suspendarea din funcție; d) asigurarea interimatului funcției; e) promovare; f) reîncadrare.

Art. 38 din Legea nr. 288/2016, la rândul său, reglementează situații în care poate fi încetat raportul de serviciu, stipulând expres că raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: a) prin demisie; b) la 9 atingerea limitei de vârstă în serviciu, cu excepția cazului stabilit la art. 19 alin. (2); c) după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, cu excepțiile stabilite de prezenta lege; d) după expirarea perioadei determinate a raportului de serviciu sau în cazul reîncadrării unui alt funcționar public cu statut special în locul său înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea sa din funcție; e) din motive de sănătate, în cazul stabilirii incapacității sale de a exercita funcția publică cu statut special în conformitate cu decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne; f) în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție; g) în cazul obținerii calificativului ,,nesatisfăcător” ca urmare a evaluării performanțelor sale profesionale; h) în cazul refuzului de a frecventa cursurile de formare profesională la care este trimis ca urmare a evaluării cu calificativul ,,satisfăcător”;

i) în cazul transferului la o altă autoritate publică; j) pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave; j1) pentru încălcarea obligației prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale; k) pentru nerespectarea restricțiilor și a interdicțiilor stabilite pentru funcția publică cu statut special, prevăzute de prezenta lege; l) pentru prezentarea de documente false, informații denaturate sau pentru tăinuirea unor fapte ce ar împiedica încadrarea sa în funcția publică; m) în cazul condamnării în baza unei sentințe judecătorești definitive pentru fapte ce discreditează calitatea de funcționar public cu statut special; n) în cazul în care se stabilește, printr-un act de constatare rămas definitiv, emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictelor de interese; o) în cazul constatării stării de incompatibilitate, fapt stabilit printr-un act de constatare rămas definitiv;

p) în cazul nedepunerii declarației de avere și interese personale sau al refuzului de a o depune în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; q) în cazul în care instanța de judecată dispune, printr-o hotărâre irevocabilă, confiscarea averii sale nejustificate; r) odată cu pierderea cetățeniei Republicii Moldova; s) în caz de deces; t) în caz de nepromovare a examenelor la cursurile de formare inițială; u) în cazul obținerii calificativului ,,nesatisfăcător” la evaluarea activității sale profesionale după expirarea perioadei de probă; v) odată cu retragerea dreptului de acces la secretul de stat dacă funcționarul nu poate fi încadrat ori refuză transferul într-o altă funcție publică cu statut special compatibilă cu domeniul său de activitate și care nu prevede acces la secretul de stat; w) în cazul refuzului de a depune jurământul.

Încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. f)–l), t) și u) are loc prin concedierea funcționarului public cu statut special la inițiativa angajatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta. Încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)–e), m)–s), v) și w) are loc în circumstanțe ce nu depind de voința părților. În cazul acumulării premiselor ce determină aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c), raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate fi prelungit prin acordul comun al părților pe o perioadă determinată. În cazul stabilirii pensiei funcționarului de către Ministerul Afacerilor Interne, raportul de serviciu al acestuia 10 poate fi prelungit pe o perioadă determinată ce nu va depăși 5 ani, calculați cumulativ din data reîncadrării ulterioare stabilirii pensiei.

În cazul încetării raportului de serviciu în condițiile alin. (1) lit. f), angajatorul este obligat să-i acorde funcționarului public cu statut special un preaviz de 30 de zile calendaristice, cu reducerea programului de muncă cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea plăților salariale cuvenite. Termenul de preavizare nu include perioada în care funcționarul public cu statut special se află în concediu de odihnă, în concediu de studii, nici perioada suspendării sale din funcție din motive de boală sau traumă. Preavizarea în legătură cu încetarea raportului de serviciu pentru un alt motiv decît cel prevăzut la alin. (1) lit. f) nu este obligatorie. Transferul funcționarului public cu statut special între autoritățile administrative ale Ministerului Afacerilor Interne sau la alte autorități se face cu acordul scris al angajatului și angajatorului sau al persoanei împuternicite de către angajator.

Conform pct. 11 și pct. 13 subpct. 8, 9, 13, 14, din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul este condus de șef, numit și eliberat din funcție publică în condițiile Legii nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Șeful este asistat de trei adjuncți, numiți în funcție publică cu statut special, eliberați sau destituiți din funcție de către ministrul afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului.

Șeful exercită următoarele atribuții: este responsabil de realizarea atribuțiilor Inspectoratului, precum și de organizarea activității subdiviziunilor acestuia; în limitele competenței sale, exercită drepturile și obligațiile de angajator în raporturile de serviciu și în cele de muncă cu angajații Poliției în condițiile legislației; aprobă sau modifică statul de personal și schema de încadrare ale autorității administrative în limitele fondului de retribuire a muncii și ale structurii și efectivului-limită stabilite de către Guvern; în aplicarea legii, emite ordine și dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine, asigurând controlul executării acestora. Instanța de apel a relatat că, la data de 06 mai 2021 angajatorul în persoana șefului IGP, Paiu Sergiu, a dispus prin ordinul nr. 190 ef.

numirea lui Vizdan Alexei în funcția de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari, eliberându-l din funcția deținută care a fost redusă. În acest context, instanța de apel a indicat că prima instanța corect a menționat că din momentul emiterii ordinului respectiv, Vizdan Alexei a fost învestit în funcție cu efectele și garanțiile ce derivă din această stare de fapt și de drept. Ca subiect al unui raport juridic de muncă, salariatul Vizdan Alexei era în drept să se aștepte la stabilitatea în funcția în care a fost numit, la fel era în drept să spere la un comportament reciproc din partea angajatorului. Însă, această speranță legitimă a lui Vizdan Alexei a fost știrbită prin ordinul IGP nr. 193 ef.

din 07 mai 2021 ”Cu privire la anularea pct. 4 din ordinul șefului IGP nr. 190 ef. din 06 mai 2021, în privința comisarului principal Vizdan Alexei Ion”. Instanța de apel a apreciat ca întemeiate argumentele primei instanțe că, în asemenea manieră angajatorul IGP a sfidat cadrul legal și a admis ingerințe grave în dreptul la muncă a salariatului Vizdan Alexei, or, acțiunile angajatorului pot fi apreciate ca o camuflare a unei veritabile eliberări din funcție/încetare a raporturilor de serviciu prin intermediul operării unor modificări retroactive în ordinul de numire în funcție, iar în al doilea rând urmează a fi reținut acel fapt că, angajatorul a omis să indice temeiurile 11 de drept ce permit o asemenea conduită și a aplicat norme străine în raport cu natura chestiunilor ce sunt abordate de ordinul emis.

La fel, instanța de apel a invocat ca întemeiat și argumentul prime instanțe, precum că emitentul actului administrativ contestat a abordat superficial circumstanțele faptice ale cazului și a conținutului raportului șefului IP Dubăsari, Pricop Ion, și nu a ținut cont de principiile procedurii administrative. Instanța de apel a conchis că prima instanța corect a constatat că, la caz, IGP nu a revocat (art. 145-146 din Codul administrativ) sau retras (art. 143-144 din Codul administrativ) ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021 (în partea ce vizează pct. 4), reieșind din arsenalul instrumentelor juridice conferite de Codul administrativ, dar nici nu a urmat conduita menționată însuși în conținutul pct. 16 ”Ordinul poate fi contestat cu cerere prealabilă în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea acestuia ...”.

Mai mult, IGP nu a constatat nulitatea pct. 4 din ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021, în corespundere cu rigorile art. 141 din Codul administrativ, or, această dispoziție legală nu a fost reținută în cuprinsul ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021, nu se deduce din analiza acestuia, dimpotrivă se combate ca rezultat al măsurii dispuse - anularea, în acest context a nu se confunda nulitatea cu anularea. În asemenea manieră ordinul nr. 190 ef. din 06 mai 2021 a obținut puterea lucrului decis, în unison cu art. 140 din Codul administrativ, având în vedere că nici Vizdan Alexei nu l-a contestat. Instanța de apel a reținut ca fiind juste argumentele instanței de fond că, intervenția într-un act administrativ individual, chiar și în ipoteza în care emană de la autorul ei, nu poate avea loc arbitrar, ci strict în modurile și condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Motivarea de bază a ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021, rezida în faptul că Vizdan Alexei s-a aflat în concediu medical (raportul de serviciu fiind suspendat), la momentul transferului, care presupune modificarea raportului de serviciu, însă o asemenea alegație corect a fost apreciată de instanță de fond ca irezistentă criticii, deoarece, conform art. 75 alin. (2) și (3) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salarialе (salariu, sporuri, alte plăți) de către angajator. Pe toată durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile și obligațiile părților, în afară de cele prevăzute la alin. (2), continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare, prin convențiile colective, prin contractul colectiv și prin cel individual de muncă, nu se prevede altfel.

Suspendarea raporturilor de muncă se limitează doar la interdicțiile prescrise de lege și nu poate obstrucționa, prin extensie, alte drepturi ale salariatului. Salariatul continuă să beneficieze de celelalte garanții ale dreptului la muncă, per se, norma juridică disputată nu instituie prohibiția transferării sau promovării salariatului, fie depunerea cererilor în vederea soluționării de către angajator a problemelor legate de raporturile de muncă. Intervenția într-un drept fundamental cum este dreptul la muncă impune o atenție sporită din partea angajatorului, dar și o cercetare minuțioasă a cazului pentru a se evita încălcări flagrante și ireversibile ale drepturilor acestuia. În condițiile în care ordinul nr. 193 ef.

din 07 mai 2021 reprezintă un act administrativ individual defavorabil reclamantului, angajatorul până la emiterea acestuia, urma în mod obligatoriu să-i asigure reclamantului posibilitatea de a-și expune 12 punctul de vedere (dreptul de a fi audiat), așa cum prevede art. 94 din Codul administrativ. Încălcările admise de IGP la emiterea ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021, sunt suficient de grave pentru a determina instanța să-l anuleze. Astfel, instanța de apel just a menționat că prima instanța a stabilit că ordinul nr. 223 ef. din 31 mai 2021, a fost adoptat de IGP ca efect al ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021, iar în așa condiții, ordinul nr. 223 ef. din 31 mai 2021 fiind unul subsecvent, la fel urmează a fi anulat.

Or, anularea ordinului nr. 193 ef. din 07 mai 2021 și revigorarea ordinului nr. 190 ef. din 06 mai 2021, a priori nu poate determina eșuarea procesului de încadrare într-o altă funcție urmare a lichidării Serviciului Investigații Infracțiuni Economice al Secției Investigații Infracțiuni al IP Dubăsari și declanșarea procedurii de eliberare din funcție. Într-o altă ordine de idei, art. 38 alin. (1) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, statuează că, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

Legislatorul a stabilit două ipoteze alternative pentru dispunerea încetării raportului de serviciu: 1) lichidarea entității din care face parte salariatul sau, 2) reducerea postului salariatului din statele de personal. În temeiul ordinelor MAI nr. 20 din 19 ianuarie 2021 și nr. 21 ef. din 22 ianuarie 2021, a fost demarată procedura de reducere a numărului sau a statelor de personal și preavizarea salariaților despre acest fapt. Mai mult, ordinul IGP nr. 223 ef. din 31 mai 2021 a fost emis în mod pripit, fără a se ține cont de dispoziția art. 38 alin. (5) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce vizează curgerea și suspendarea termenului de preavizare.

De altfel, instanța de apel a ajuns la o concluzie justificată, precum că refuzul încadrării în funcția propusă de IGP, exprimat de către Vizdan Alexei la 15 martie 2021, și-a epuizat efectele, căzând în desuetudine la momentul emiterii ordinului nr. 190 ef. din 06 mai 2021. Or, la data depunerii cererii de către Vizdan Alexei, nu existau alte cereri de promovare/transfer în funcția dorită de Vizdan Alexei, astfel fiind inaplicabil pct. 8 din același Regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017. Eventuala depunere incorectă a cererii de către autorul ei, urmează a fi readresată conform competenței și nu poate fi catalogată în calitate de viciu fundamental pentru justa soluționare a cererii.

(art. 74 din Codul administrativ). O abordare inversă IGP a avut-o atunci, când a acceptat spre soluționare cererea din 30 martie 2021 formulată de Braga Ruslan, dar și cea din 31 martie 2021 destinată IP Dubăsari, deși cererile aveau destinatari diferiți și nu s-a obiectat în această privință, or, din optica simetriei juridice, cel ce are competență să inițieze relații juridice are dreptul să și le desființeze. Art. 81 din Codul administrativ stabilește că, în cazul în care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act, o operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau judiciare pendinte, autoritatea publică suspendă procedura administrativă până la emiterea actului administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative respective sau până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive.

Dacă în cadrul unei proceduri administrative actul administrativ individual 13 depinde de un act sau o operațiune a unui participant, autoritatea publică suspendă procedura administrativă pentru un termen rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare. Suspendarea se comunică participantului de către autoritatea publică/ persoana care conduce procedura. Pe perioada suspendării procedurii administrative termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) nu curge.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca întemeiate argumentele primei instanțe că, în condițiile în care actele defavorabile emise în privința lui Vizdan Alexei, erau contestate extrajudiciar, solicitându-se inclusiv suspendarea executării lor, iar funcția de șef al Serviciului Patrulare al Sectorului de Poliție nr. 2 (Coșnița) al IP Dubăsari se afla într-o fază litigioasă, concursul (reprezentând o altă procedură administrativă) declanșat trebuia suspendat. Pe cale de consecință, viciile juridice evocate supra, conduc la concluzia ilegalității ordinului nr. 223 ef. din 31 mai 2021 și necesității anulării lui, subsecvent urmând a fi anulate și răspunsurile la cererile prealabile. Referitor la pretenția reclamantului privind restabilirea în funcția echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, instanța de apel a reținut următoarele.

Conform art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita opinia consultativă a organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv. Imediat după pronunțarea hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Potrivit art. 90 alin. (4) din Codul muncii, în locul restabilirii la locul de muncă, părțile pot încheia o tranzacție de împăcare, iar în caz de litigiu – instanța de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensație suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de cel puțin 3 salarii medii lunare ale salariatului. În conformitate cu art. 356 din Codul muncii, angajatorul este obligat să execute imediat, conform Codului de procedură civilă, hotărârea (decizia) instanței de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă și din alte raporturi legate nemijlocit de acestea. Neexecutarea actelor judecătorești indicate la alin. (1) atrage efectele prevăzute de Codul de executare.

În temeiul art. 256 alin. (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim urmează a fi executată imediat. La 09 noiembrie 2022 Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior la 13 februarie 2023 Inspectoratul General al Poliției a depus recurs motivat solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanțe de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. 14 În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel s-a limitat doar la însușirea motivelor și concluziilor date de prima instanță, fără a verifica multilateral și complet circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe.

La 11 noiembrie 2022 Inspectoratul de Poliție Dubăsari a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior la 24 ianuarie 2023 Inspectoratul de Poliție Dubăsari a depus recurs motivat solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanțe de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. A menționat Inspectoratul de Poliție Dubăsari că instanța de apel nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

Astfel, a comunicat că este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a litigiului, or, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu dea o apreciere unilaterală probelor. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat la 09 noiembrie 2022, iar Inspectoratul de Poliție Dubăsari la 11 noiembrie 2022. Decizia motivată din 08 noiembrie 2022 a fost expediată participanților la proces la 20 ianuarie 2023 (f.d.53, vol.III). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 09 noiembrie 2022, iar recursul motivat la 13 februarie 2023, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Inspectoratul de Poliție Dubăsari s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 11 noiembrie 2022, iar recursul motivat la 24 ianuarie 2023, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Dubăsari, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 15 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme 16 cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Dubăsari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Dubăsari se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 17