2ac-289/24 — cu privire la anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile depunerii cererii de recuzare, art. 50 alin. 1 din Codul administrativ
2ac-289/24 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de către Adunarea Populară a
Găgăuziei privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Comrat,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării
Populare a Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terți Serviciul Fiscal
de Stat, SRL „Inter-Tabac” în proces de insolvabilitate privind anularea
actelor administrative
(Dosarul nr. 2ac-289/24
nr. PIGD 2-24019041-01-2ac-12072024)
Temeiurile depunerii cererii de recuzare, art. 50 alin. (1) din Codul
administarativ
Judecătoria Comrat, sediul central, jud. S. Popovici
Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, G. Colev, D. Fujenco
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Adunarea Populară a
Găgăuziei privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel
Comrat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 februarie 2024 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a
depus acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare a
Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terți Serviciul Fiscal de Stat,
SRL „Inter-Tabac” în proces de insolvabilitate, prin care a solicitat anularea
hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 10/1 din 18 iulie 2011 și a
hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396-XLVII/IV din 13 aprilie
2012.
Prin încheierea din data de 15 mai 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul
central s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Oficiul teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 207, alin.(2), lit. d) din Codul
administrativ.
La 04 iunie 2024 Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs împotriva
încheierii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
încheierii cu adoptarea unei noi soluții privind declararea acțiunii admisibile
și restituirea cauzei în instanța de fond pentru judecarea acțiunii.
La 24 mai 2024 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus
recurs împotriva încheierii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei instanței de fond.
Potrivit fișei de repartizare a dosarelor, cauza de contencios
administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetul
Executiv al Găgăuziei, terți Serviciul Fiscal de Stat, SRL „Inter-Tabac” în
proces de insolvabilitate privind anularea actelor administrative, a fost
repartizată în mod automat-aleatorie la 17 iunie 2024, completului de
judecători format din magistrații Andrei Mironov-președinte/raportor, Ștefan
Starciuc, Dmitrii Fujenco- judecători.
La 26 iunie 2024 judecătorul Ștefan Starciuc a declarat abținere de la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă
de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării
Populare a Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terți Serviciul Fiscal
de Stat, SRL Inter-Tabac” în proces de insolvabilitate privind anularea
actelor administrative.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a
admis declarația de abținere de la judecată a judecătorului Ștefan Starciuc.
1
Potrivit fișei de repartizare repetat a cauzei, cauza de contencios
administrativ menționată a fost repartizată completului de judecători format
din magistrații Andrei Mironov-președinte/raportor, Grigore Colev, Dmitrii
Fujenco- judecători.
9.Adunarea Populară a Găgăuziei, în temeiul art. 52 din Codul
administrativ, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel
Comrat și transmiterea cauzei către o altă instanță egală în grad, deoarece
există motive pentru a considera că aceștia sunt părtinitori și nu vor putea
pronunța o hotărâre legală.
În susținerea cererii Adunarea Populară a Găgăuziei a menționat că
temerile privind părtinirea judecătorilor sunt cauzate de faptul că, pe
parcursul unei perioade îndelungate, examinând cauze legate direct de actele
administrative ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale Comitetului
Executiv al Găgăuziei, contestate de către Oficiul teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat, acționând în interesele SRL „Inter-Tabac”, întotdeauna
au pronunțat hotărâri în favoarea societății, în pofida că aceste acte au cauzat
prejudicii enorme bugetului de stat.
La fel, a indicat că la 05 septembrie 2023 completul de judecată format
din judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Ștefan Starciuc și
Dmitrii Fujenco au pronunțat decizia privind inadmisibilitatea recursului
depus de către Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva hotărârii din data
de 25 mai 2022 a Judecătoriei Comrat, care, în opinia acesteia, este ilegală.
Președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Dimitrii Fujenco,
prin demersul din 09 iulie 2024 a expediat cauza de contencios administrativ
menționată în adresa Curții Supreme de Justiție pentru examinarea cererii de
recuzare înaintată de către Adunarea Populară a Găgăuziei, din motivul
imposibilității formării completului de judecată pentru examinarea cererii de
recuzare. Subsidiar, a indicat că, în cazul admiterii cererii de recuzare, cauza
să fie strămutată la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de
Apel Comrat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 191, alin. (4) din Codul administrativ stipulează că:
„Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.”
Art.192, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se
instituie complete de judecători.”
2
Art. 193, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că:
„Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs,
soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
Art.197 din Codul administrative statuează că:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art.202, alin. (1) și alin. (4) din Codul administrativ stabilește
următoarele:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Recuzarea sau
abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”
Art. 50 din Codul administrativ reglementează că:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 52, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„În temeiurile prevăzute la art.49 și 50, participanții la procedura administrativă pot
recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la
finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-
un proces-verbal.”
Art. 195 din Codul administrativ statuează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 53, alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dacă, din motivul recuzării, în instanța sesizată cu cauză nu se poate constitui
complet de judecată, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre
care se îndreaptă calea de atac respectivă.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul sistemului
judiciar al Republici Moldova, publicată pe pagina web oficială al
Consiliului Superior al Magistraturii, actualizată la 24 august 2024, în cadrul
Curții de Apel Comrat activează 4 judecători: Dmitrii Fujenco, Grigori
Colev, Andrei Mironov (președinte interimar) și Ștefan Starciuc.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2024 a Curții de Apel Comrat s-
a admis declarația de abținere a judecătorului Ștefan Starciuc de la judecarea
cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare
a Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terți Serviciul Fiscal de Stat,
SRL „Inter-Tabac” în proces de insolvabilitate privind anularea actelor
administrative.
Potrivit fișei de repartizare repetat a cauzei, cauza de contencios
administrativ menționată a fost repartizată completului de judecători format
din magistrații Andrei Mironov-președinte/raportor, Grigore Colev, Dmitrii
Fujenco- judecători.
La caz, Adunarea Populară a Găgăuziei a înaintat cerere de recuzare
judecătorilor Curții de Apel Comrat, astfel, prin prisma art. 53, alin. (3) din
Codul de procedură civilă se atestă că Curtea Supremă de Justiție este
competentă de a examina prezenta cerere de recuzare.
Studiind actele cauzei în raport cu argumentele expuse în cererea de
recuzare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
necesar de a respinge cererea depusă de către Adunarea Populară a Găgăuziei
privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Comrat, din următoarele
considerente.
În speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, Adunarea Populară a Găgăuziei a înaintat cerere de recuzare judecătorilor
Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dimitrii Fujenco, invocând că pune
la îndoială imparțialitatea acestora în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
deoarece au examinat mai multe cauze legate direct de actele administrative
ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale Comitetului Executiv al Găgăuziei,
dar, acționând în interesele SRL „Inter-Tabac”, întotdeauna au pronunțat
hotărâri în favoarea acestei societăți.
La fel, că la 05 septembrie 2023 completul de judecată format din
judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Ștefan Starciuc și
Dmitrii Fujenco au pronunțat decizia privind inadmisibilitatea recursului
depus de către Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva hotărârii din data
de 25 mai 2022 a Judecătoriei Comrat, care, în opinia solicitantului, este
ilegală.
Din conținutul art. 52, alin. (1) din Codul administrativ rezultă că,
cererea de recuzare trebui să fie motivată, adică să se menționeze expres
4
temeiul de recuzare prevăzut la art. 50, alin. (2) din Codul administrativ și
circumstanțele de fapt care confirmă că temeiul de recuzare este întemeiat.
Totodată, analizând circumstanțele de fapt invocate în cererea de
recuzare, completul de judecată apreciază ca fiind declarativ temeiul privind
lipsa obiectivității și nepărtinirii judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei
Mironov, Dimitrii Fujenco și Ștefan Straciuc, demonstrat prin examinarea
anterioară a cauzelor de contencios administrativ privind contestarea actelor
administrative emise de Adunarea Populară a Găgăuziei și Comitetul
Executiv al Găgăuziei și pronunțarea hotărârilor în favoarea SRL Inter-
Tabac”, în pofida că aceste acte au cauzat prejudicii enorme bugetului de
stat.
Or, dreptul la recuzare a judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege
constituie în sine o garanție a independenței și imparțialității instanței
judecătorești, deoarece ordinea procesuală a soluționării cererilor de
recuzare a judecătorilor, precum și limitele impuse de lege pentru admiterea
recuzărilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un
echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
Astfel, completul de judecată menționează că, imparțialitatea
judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a părerilor
preconcepute.
La fel, nu trezește suspiciuni de părtinire a judecătorilor Andrei
Mironov, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco, desemnați cu examinarea
cauzei, faptul că aceștia, la data de 05 septembrie 2023 au emis decizia prin
care au respins recursul depus de către reprezentantul Adunării Populare a
Găgăuziei împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat din data de 25 mai 2022,
or această deciziei a fost emisă într-o altă cauză de contencios administrativ,
fiind examinat un incident de procedură și anume, lipsa împuternicirilor
reprezentatului Adunării Populare a Găgăuziei.
Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al CEDO, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului indică asupra faptului că, imparțialitatea unui tribunal
trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv,
analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs
Olanda). Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza Piersack
împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare
subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul
unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică
determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice
îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii
Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz,
nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente, pertinente,
ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a judecătorilor
Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dimitrii Fujenco și Grigore Colev,
la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
5
La acest aspect este de menționat că atunci când testul se aplică unui
complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe
lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii completului,
există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește
imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită
importanță (cauza Castillo Algar împotriva Spaniei; și cauza Morel
împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există
motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere
al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.
Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a
se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva
Elveției). În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că
imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se
seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă
acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui
demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin
compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă
cu privire la imparțialitatea sa.
În această ordine de idei, completul de judecată deduce că, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul
subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba
contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, pct.
58). Or, conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui
judecător al completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel
care invocă încălcarea articolului 6 din Convenție trebuie să facă dovada că
judecătorul a fost influențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze
cauza într-un anumit mod.
Criteriul obiectiv presupune analiza existenței unor fapte
determinate și verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea
judecătorului, independent de comportamentul său personal. Se are în vedere
deci competența sa funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se
stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice
dubiu legitim în cauza respectivă.
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de recuzare, deoarece
argumentele invocate de reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei nu
pot constitui drept circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Comrat, la examinarea prezentei
cauze în ordine de recurs, deoarece faptul că aceștia au examinat mai multe
cauzei de contencios administrativ privind contestarea actele administrative
ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale Comitetului Executiv al Găgăuziei,
iar SRL „Inter-Tabac” a avut câștig de cauză, nu trezește suspiciuni de
părtinire a magistraților la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs.
6
În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, în speță, cererea de
recuzare este înaintată din suspiciunea de lipsă a imparțialității magistraților,
însă care nu are suport probatoriu. Simpla invocare a suspiciunilor de
părtinire nu pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor
recuzați, iar drept urmare nu poate constitui temei de admitere a cererii de
recuzare.
La aspectul dat completul de judecată reiterează că, prin prisma
criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al
completului este prezumată până la proba contrară, astfel că, reprezentatul
Adunării Populare a Găgăuziei trebuiau să facă dovada că judecătorii Curții
de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dimitrii Fujenco și Grigore Colev,
desemnați cu examinarea cauzei, au fost influențați în mod personal și că au
un interes să soluționeze cauza într-un anumit mod.
Din considerentele enunțate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de către
Adunarea Populară a Găgăuziei privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții
de Apel Comrat.
Respectiv, temeiuri de a transmite cauza la o altă Curte de Apel nu
se constată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 202, alin. (1), art. 50,
alin. (2), art. 198, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de către Adunarea Populară a Găgăuziei
privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Comrat.
Restituie cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea
depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terți
Serviciul Fiscal de Stat, SRL „Inter-Tabac” în proces de insolvabilitate
privind anularea actelor administrative, la Curtea de Apel Comrat pentru
examinare în ordine de recurs.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7