2ac-474/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-474/23 2-23153227-01-2cc-24112023 Î N C H E I E R E 20 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron judecătorii Aliona Donos Diana Stănilă examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Comrat, sediul central și Curtea de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2023 Marina Anastasova s-a adresat la Judecătoria Comrat, sediul central cu acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare a Găgăuziei privind anularea Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242- ВЗ/VII din 28 septembrie 2023. Prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central cauza a fost transmisă Curții de Apel Comrat spre judecare conform competenței materiale.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat s-a suspendat procesul în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ și s-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență jurisdicțională Curții Supreme de Justiție. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ, este Judecătoria Comrat, sediul central, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. 1 Conform articolului 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade succesive. Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. În speță, obiectul acțiunii îl constituie Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242-ВЗ/VII din 28 septembrie 2023 „Cu privire la desemnarea membrilor Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că actul administrativ contestat în speță – Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242- ВЗ/VII din 28 septembrie 2023, prin prisma art.10 alin.(1) din Codul administrativ, este un act administrativ individual și nicidecum act administrativ normativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept public. 2 Așadar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate mai sus, fiind prezent un act administrativ emis de o autoritate publică și anume, Adunarea Populară a Găgăuziei, în scopul reglementării unei singure situații juridice și soluționării unui singur caz individual - de aprobare a membrilor Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că prin Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242- ВЗ/VII din 28 septembrie 2023 au fost desemnați 9 membri ai Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”. Prin urmare, actul contestat se referă la caz individual și în privința anumitor persoane – membrilor aleși în cadrul Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”. Mai mult, reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a invocat că prin actul administrativ contestat i-au fost atinse direct drepturile în calitatea sa de candidat, prin refuzul numirii sale în cadrul consiliului de supraveghere.

Prin urmare, acesta afectează drepturile reclamantei ca participant al unui concurs organizat de autoritatea publică locală și nicidecum nu stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice, fapt ce denotă că actul administrativ contestat este un act administrativ individual. Actul administrativ contestat nu reprezintă act normativ, în sensul prevăzut de art.12 Cod administrativ. Altfel spus, actul administrativ contestat în prezenta cauză conține reglementări pentru o categorie concretă de subiecți și astfel, judecarea prezentei cauze în contencios administrativ nu ține de competența Curții de Apel Comrat, ca instanță de fond, dar a Judecătoriei Comrat, sediul central, unde urmează să examineze și să soluționeze cauza de contencios administrativ în continuare.

Or, cerințele reclamantei nu constituie o acțiune în contencios administrativ înaintată împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Codul administrativ, la art. 191 alin. (1), prevede expres că, în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, Judecătoria Comrat, sediul central, contrar normei enunțate, prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a strămutat cauza pentru examinare după competență, la Curtea de Apel Comrat. Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un 3 tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

Referitor la practica judiciară invocată de către Judecătoria Comrat , sediul central, (încheierea 2ac-84/21 din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție), unde instanța, soluționând conflictul negativ de competență, a stabilit competența Curții de apel Comrat la examinarea acțiunii depuse împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, menționând că actul administrativ contestat - hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” este un act administrativ normativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că decizia respectivă nu formează o practică judiciară unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență. Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp, iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a submina securitatea juridică. În aceste circumstanțe, completul de judecată special statuează că, un judecător, potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61). În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Comrat, sediul central la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ.

Conform art. 191, art. 200 alin. (3), art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Comrat, sediul central la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de 4 Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ, se remite Judecătoriei Comrat, sediul central, pentru examinare în fond. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron judecătorii Aliona Donos Diana Stănilă 5