2ac-474/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-474/23

2-23153227-01-2cc-24112023

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Comrat, sediul

central și Curtea de Apel Comrat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la

anularea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 27 octombrie 2023 Marina Anastasova s-a adresat la Judecătoria Comrat,

sediul central cu acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei privind anularea Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242- ВЗ/VII

din 28 septembrie 2023.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central cauza

a fost transmisă Curții de Apel Comrat spre judecare conform competenței materiale.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat s-a suspendat

procesul în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu

privire la anularea actului administrativ și s-a transmis dosarul pentru soluționarea

conflictului negativ de competență jurisdicțională Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că competentă să judece cauza de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării

Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ, este Judecătoria

Comrat, sediul central, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

1

Conform articolului 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie

și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă

de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi:

acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau

afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în

parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor

săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ

individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror

drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un

act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act

administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr

determinat sau nedeterminat de perioade succesive.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității

și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații

identice.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile

în contencios administrativ.

Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.

În speță, obiectul acțiunii îl constituie Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 242-ВЗ/VII din 28 septembrie 2023 „Cu privire la desemnarea membrilor

Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că actul

administrativ contestat în speță – Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242-

ВЗ/VII din 28 septembrie 2023, prin prisma art.10 alin.(1) din Codul administrativ,

este un act administrativ individual și nicidecum act administrativ normativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că caracterul

individual al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarelor

condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică, pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, are

drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

2

Așadar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate mai

sus, fiind prezent un act administrativ emis de o autoritate publică și anume, Adunarea

Populară a Găgăuziei, în scopul reglementării unei singure situații juridice și

soluționării unui singur caz individual - de aprobare a membrilor Consiliului de

supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că prin Hotărârea

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 242- ВЗ/VII din 28 septembrie 2023 au fost

desemnați 9 membri ai Consiliului de supraveghere al Companiei Publice „Gagauziya

Radio Televizionu”. Prin urmare, actul contestat se referă la caz individual și în privința

anumitor persoane – membrilor aleși în cadrul Consiliului de supraveghere al

Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”.

Mai mult, reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a invocat că prin actul

administrativ contestat i-au fost atinse direct drepturile în calitatea sa de candidat, prin

refuzul numirii sale în cadrul consiliului de supraveghere.

Prin urmare, acesta afectează drepturile reclamantei ca participant al unui

concurs organizat de autoritatea publică locală și nicidecum nu stabilește reguli de

aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice, fapt ce denotă că

actul administrativ contestat este un act administrativ individual.

Actul administrativ contestat nu reprezintă act normativ, în sensul prevăzut de

art.12 Cod administrativ. Altfel spus, actul administrativ contestat în prezenta cauză

conține reglementări pentru o categorie concretă de subiecți și astfel, judecarea

prezentei cauze în contencios administrativ nu ține de competența Curții de Apel

Comrat, ca instanță de fond, dar a Judecătoriei Comrat, sediul central, unde urmează să

examineze și să soluționeze cauza de contencios administrativ în continuare.

Or, cerințele reclamantei nu constituie o acțiune în contencios administrativ

înaintată împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Codul

administrativ, la art. 191 alin. (1), prevede expres că, în afara cazurilor prevăzute la

alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios

administrativ, Judecătoria Comrat, sediul central, contrar normei enunțate, prin

încheierea din 02 noiembrie 2023 a strămutat cauza pentru examinare după competență,

la Curtea de Apel Comrat.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată,

căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o

instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure

de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele

de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de

acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului

de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un

3

tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se

poată realiza, efectiv, acest drept.

Referitor la practica judiciară invocată de către Judecătoria Comrat , sediul central,

(încheierea 2ac-84/21 din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție), unde instanța,

soluționând conflictul negativ de competență, a stabilit competența Curții de apel

Comrat la examinarea acțiunii depuse împotriva Adunării Populare a Găgăuziei,

menționând că actul administrativ contestat - hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

„Cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei” este un act administrativ normativ, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție menționează că decizia respectivă nu formează o practică judiciară unitară.

Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de

jurisprudență. Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești

naționale să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului

necesită timp, iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără

a submina securitatea juridică.

În aceste circumstanțe, completul de judecată special statuează că, un judecător,

potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea

pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare, deoarece

dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor

Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a

dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție

(cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).

În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență

jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă

trebuie calificată ca abuz de drept.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției

de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar

stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va

soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei

Comrat, sediul central la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării

Populare a Găgăuziei cu privire la anularea actului administrativ.

Conform art. 191, art. 200 alin. (3), art. 230 din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Comrat, sediul central la examinarea cauzei

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

4

Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea

actului administrativ.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Marina Anastasova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la

anularea actului administrativ, se remite Judecătoriei Comrat, sediul central, pentru

examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Aliona Donos

Diana Stănilă

5