2ac-84/21 — contestarea actului administrativ normativ

Dosar nr. 2ac-84/21

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

soluționând conflictul de competență apărut între Judecătoria Cimișlia sediul

Central și Curtea de Apel Comrat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Oficiul

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei, terți Bașkanul Găgăuziei Irina Vlah și Comitetul Executiv al

Găgăuziei cu privire la anularea Hotărîrii Adunării Populare a Găgăuziei nr.

430/XLV/VI din 26 ianuarie 2021 „Privind aprobarea componenței nominale a

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” ca fiind ilegale în fond, aprobate cu

încălcarea legii,

c o n s t a t ă:

La data de 01 februarie 2021 reclamant Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat s-a adresat la Judecătoria Comrat sediul Central cu acțiune în

contencios administrativ împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, terți

Bașkanul Găgăuziei Vlah Irina și Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la

anularea Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 430/XLV/VI din 26

ianuarie 2021 "Privind aprobarea componenței nominale ale Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei" ca fiind ilegale în fond, aprobate cu încălcarea legii.

Judecătorii Curții de Apel Comrat au depus pe prezenta cauză cereri de

abținere și prin încheierea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, s-a

admis cererea vicepreședintelui judecătoriei Comrat Botezatu Igor. Privind

transferul dosarului pentru examinare în altă instanță de judecată de același

nivel, la judecătoria Cimișlia.

Prin încheierea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a

fost dispusă transmiterea după competență la Curtea de Apel Comrat a cauzei.

1

Prin încheierea din 11 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost suspendat

procesul și transmisă cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea

conflictului negativ de competență jurisdicțională.

Conform articolului 200, alin. (1) și (3) din Codul administrativ instanța de

judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la

art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței

competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență

dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o

curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea

Supremă de Justiție.

Prevederi similare sunt stipulate și la articolul 44, alin. (3) și (9) din Codul

de procedură civilă, conform cărora conflictul de competență dintre două sau

mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel, ori dintre o judecătorie

și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. Instanța competentă

să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la

proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei

căi de atac.

Soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria

Cimișlia, sediul Central și Curtea de Apel Comrat, instanța supremă va analiza

natura actului administrativ contestat.

Din materialele cauzei rezultă că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat a înaintat acțiune împotriva Adunării Populare a Găgăuziei.

Conform art. 7 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul

juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), Adunarea Populară a Găgăuziei este

autoritatea reprezentativă și legislativă a Găgăuziei, învestită cu dreptul de a

adopta acte normative, în limitele competenței sale.

Potrivit dispozițiilor art. 12 din aceeași lege, de competența Adunării

Populare ține adoptarea actelor normative a căror executare este obligatorie pe

teritoriul Găgăuziei și adoptarea Regulamentului Găgăuziei, iar potrivit alin. (3)

lit. d) din același articol, de competența Adunării Populare țin fixarea,

organizarea și efectuarea alegerilor de deputați în Adunarea Populară și

aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea

alegerilor; fixarea alegerilor în autoritățile administrației publice locale din

Găgăuzia.

Conform prevederilor art. 13 alin. (4) din Legea nr. 344/1994, legile și

hotărîrile Adunării Populare sînt trimise Parlamentului și Guvernului Republicii

Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării, cu titlu de informare.

Articolul 7 din Codul administrativ stipulează că autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau

printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul

realizării unui interes public.

În circumstanțele date se deduce că Adunarea Populară a Găgăuziei este o

autoritate publică, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării

2

unui interes public, la caz, Adunarea Populară a Găgăuziei acționează în

interesele tuturor cetățenilor care locuiesc în unitatea teritorială autonomă

Găgăuzia (Gagauz-Yeri).

Prin urmare, acțiunea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat este

îndreptată împotriva unei autorități publice Adunarea Populară a Găgăuziei.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că din conținutul art. 16 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, autoritățile administrației

publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă,

în condițiile legii, acte normative. Actele normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice

autonome sînt emise sau aprobate numai în temeiul și pentru executarea legilor

și a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului. Actele normative respective se limitează

strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru executarea

cărora se emit sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor actelor respective.

În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților administrației publice

centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome se indică expres

actul normativ superior în temeiul căruia acestea sînt emise sau aprobate.

În conformitate cu art. 189, alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că legislația administrativă

are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative

și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar definiția actului administrativ normativ este dată de art. 12 Cod

administrativ, ca fiind actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de

o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se

supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii

pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din

elementele distinctive ale actului administrativ normativ față de actul

administrativ individual rezidă în gradul de întindere a efectelor juridice pe care

acesta urmează să le genereze, după cum vizează un caz individual sau un număr

nedeterminat de situații identice.

3

Aici Colegiul relevă caracterul de putere publică a regimului în care

acționează autoritatea legislativă care a adoptat actul administrativ contestat, ce

acționează în scopul realizării unui interes public prin excelență, dar și acceași

natură a regimului juridic în care acționează organul sau instituția formată prin

actul administrativ contestat.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este un organ independent

din cadrul unității teritoriale autonome Găgăuzia, înființat pentru realizarea

politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, pentru

supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea

partidelor politice și a campaniilor electorale.

Actele emise de acest organ vizează, la rîndul său, un număr nedeterminat de

situații identice, misiunea sa constînd în crearea condițiilor optime pentru ca toți

cetățenii Găgăuziei să-și poată exercita nestingherit dreptul constituțional de a

alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte. Deci, Comisia creată

este o autoritate publică în sensul art. 7 Cod administrativ, iar actul de

constituire a acesteia nu poate fi interpretat ca fiind unul cu caracter individual,

deoarece el vizează nu interesele personale ale persoanelor fizice din

componența nominală a acesteia, ci este act juridic subordonat legii, adoptat de o

autoritate publică în baza prevederilor constituționale și legale, care nu se

supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii

pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Actul administrativ contestat prezintă, prin urmare, particularitățile

caracteristice actului normativ, fiind emis în temeiul și pentru realizarea puterii

publice, reprezentînd forma juridică principală a activității autorității publice

emitente. Este, de asemenea, o manifestare unilaterală de voință, fiind emis fără

participarea sau consimțământul subiectelor de drept cu privire la care generează

efecte juridice. Este un act administrativ obligatoriu și produce efecte erga

omnes, deoarece se adresează nu persoanelor ce figurează în conținutul său, ci

prezintă un grad de generalitate mai mare, respectiv privește orice persoană

aflată pe teritoriul regiunii autonome Găgăuzia, iar subiecții vizați prin

activitatea organului nou creat nu sunt individual determinați. Or, instanța

supremă reiterează că Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este creată nu

pentru beneficiul persoanelor din componența sa nominală, activitatea sa avînd

repercursiuni asupra tuturor persoanelor fizice implicate în procedura electorală,

cercul acestora nefiind unul determinat apriori, pe cînd actele administrative

individuale urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un

număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

Prin urmare, din analiza cadrului legal și a circumstanțelor cauzei se

profilează concluzia că acțiunea înaintată împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei este înaintată împotriva unei autorități publice, pretențiile sunt

formulate de natură publică, iar actul administrativ contestat poartă un caracter

normativ, respectiv examinarea cererii de recurs ține de competența Curții de

Apel Comrat.

4

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la

examinarea și soluționarea cauzei pendinte a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 191, art. 200 alin. (3) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Curții de Apel Comrat la examinarea cauzei de

contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, terți Bașkanul

Găgăuziei Irina Vlah și Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea

Hotărîrii Adunării Populare a Ggăuziei nr. 430/XLV/VI din 26 ianuarie 2021

„Privind aprobarea componenței nominale a Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei” ca fiind ilegale în fond, aprobate cu încălcarea legii.

Cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei, terți Bașkanul Găgăuziei Irina Vlah și Comitetul Executiv al

Găgăuziei cu privire la anularea Hotărîrii Adunării Populare a Ggăuziei nr.

430/XLV/VI din 26 ianuarie 2021 „Privind aprobarea componenței nominale a

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” ca fiind ilegale în fond, aprobate cu

încălcarea legii, se remite spre judecare Curții de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5