2ra-27/24 — cu privire la repararea prejudiciului material

La 01 ianuarie 2023, Alina Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat și executorului judecătoresc Marcel Mușet, prin care a solicitat încasarea în mod solidar din contul pârâților a sumei de 4 298 lei cu titlu de prejudiciul material cauzat ca urmare aplicării ilegale a sechestrului asupra automobilului de model Mercedes Vito 110 C, n/î XXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținea acțiunii reclamanta Alina Guțu a indicat că la executorul judecătoresc Marcel Mușet se află procedura de executare nr. 180-33r/2022 intentată întru executarea documentului executoriu nr. 2-666/21 din 26 iulie 2021 emis de Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei privind încasarea de la Ion Brașovschi în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 13 005,39 lei.

La 04 decembrie 2022, de către agentul constatator, ofițer al Secției Patrulare Bălți, comisar Stanislav Toporeț, a fost întocmită ordonanța de ridicare nr. 01 112166 cât și procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor nr. 01 113166, conform cărora s-a ridicat de la Ion Brașovschi automobilul de marca Mercedes Vito 110 C, n/î XXX, cu mențiunea că automobilul dat se află în căutare de către executorul judecătoresc.

La 13 decembrie 2022, Alina Guțu a înaintat cerere către executorul judecătoresc Marcel Mușet, prin care a solicitat ridicarea sechestrului aplicat asupra automobilului de marca Mercedes Vito 110 C, n/î XXX, cu anexarea adeverinței nr. l945 VP din 12 decembrie 2022 eliberate de ASP conform căreia, automobilul dat este înmatriculat cu drept de proprietate pe numele Alinei Guțu.

Astfel, la 13 decembrie 2022, prin încheierea executorului judecătoresc Marcel Mușet nr. 180s-33r/2022 a fost ridicată măsura asiguratorie asupra reținerii mijlocului de transport de model Mercedes Vito 1 110 C, a/f 2000, n/î XXX, aplicat prin încheierea executorului judecătoresc Marcel Mușet nr. 180s-33r2022 din 13 iunie 2022.

Respectiv, la 14 decembrie 2022, proprietarului automobilului de model Mercedes Vito 110 C, n/î XXX, Alina Guțu i s-a restituit mijlocul de transport de la parcarea specială a SRL „MEGASIMETRIC”, însă contra sumei de 3 778 lei pentru aflarea automobilului indicat supra, în perioada 04 decembrie 2022-14 decembrie 2022, la parcarea specială.

În aceste circumstanțe, reieșind din aplicarea sechestrului asupra automobilului de model Mercedes Vito 110 C, a/f 2000, n/î XXX ce îi aparține cu titlu de proprietate reclamantei, acesteia i s-a cauzat un prejudiciu material format din plata pentru parcarea specială în mărime de 3 778 lei și 520 lei pentru eliberarea adeverinței ASP (chiar dacă sechestrul asupra automobilului a fost anulat, reclamanta a fost nevoită să achite plata pentru parcarea specială pentru a fi posibilă eliberarea mașinii).

Deși, Alina Guțu a solicitat telefonic executorul judecătoresc Marcel Mușet în vederea recuperării prejudiciului pe cale amiabilă, executorul a refuzat să ofere un răspuns, doar a comunicat soluționarea conform Codului de executare.

În astfel de circumstanțe, ca urmare a acțiunilor ilegale efectuate de executorul judecătoresc Marcel Mușet prin dispunerea reținerii mijlocului de transport de model Mercedes Vito 110 C, a/f 2000, n/î XXX ce nu aparține părții procedurii de executare, reclamantei Alina Guțu i s-a cauzat un prejudiciu atât material cât și moral, or, a fost lipsită ilegal de proprietate, fiind nevoită să își demonstreze dreptul asupra automobilului, să piardă timp și să suporte atât disconfort cât și cheltuieli din culpa executorului judecătoresc Marcel Mușet.

În motivarea soluției prima instanță a reținut că la executorul judecătoresc Marcel Mușet se află procedura de executare nr. 180-33r/2022 2 intentată pentru executarea documentului executoriu nr. 2-666/21 din 26 iunie 2021 emis de Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei privind încasarea de la Ion Brașovschi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 13 005,39 lei. Prin încheierea executorului judecătoresc nr. 180-33r/2022 din 13 iunie 2022 s-a dispus reținerea mijloacelor de transport ce aparțin lui Ion Brașovschi cu plasarea la parcarea specială.

La 04 decembrie 2022, agentul constatator, ofițer al Secției Patrulare Bălți, comisar Stanislav Toporeț, a întocmit ordonanța de ridicare nr. 01 112166, cât și procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor nr. 01 113166, conform cărora s-a ridicat de la Ion Brașovschi automobilul de marca Marcedes Vito 110 C, n/î XXX, cu mențiunea că automobilul dat se află în căutare de către executorul judecătoresc.

Prin încheierea executorului judecătoresc Marcel Mușet nr. 180s- 33r/2022 din 13 decembrie 2022, s-a ridicat măsura de asigurare asupra mijlocului de transport de model Mercedes VITO 110 CDI cu n/î XXX aplicată prin încheierea executorului judecătoresc Marcel Mușet nr. 180s- 33r/22 din 13 iunie 2022, în urma prezentării de către Alina Guțu a contractului de vânzare-cumpărare nr. 0218552 din 28 octombrie 2017 și a adeverinței eliberată de ASP Direcția înmatriculare vehicule din 12 decembrie 2022 nr. 1945VP, din care rezultă că mijlocul de transport îi aparține cu drept de proprietate.

Potrivit certificatului de restituire a mijlocului de transport de la parcarea specială a SRL „Megasimetric” nr. VEH 02 001292 din 14 decembrie 2022 mijlocul de transport de model Mercedes VITO 110 CDI cu n/î XXX a fost restituit proprietarului la 14 decembrie 2022, pentru care a fost achitată suma de 3 778 lei ceea ce constituie transportarea și serviciile de parcare pentru perioada 04 decembrie 2022-14 decembrie 2022.

Reieșind din faptul că mijlocul de transport de model Mercedes Vito 110 CDI cu n/î XXX, care face parte din categoria de bunuri ce este supus obligatoriu înregistrării de stat nu aparține debitorului pe procedura de executare Ion Brașovschi asupra căruia executorul judecătoresc neîntemeiat a aplicat sechestru și ca urmare a anulării actului de sechestru, instanța a stabilit că Alina Guțu a suportat un prejudiciu material în mărime de 4 298 lei, care urmează a fi încasat de la executorul judecătoresc, deoarece ultimul având permisiunea la baza de date „Acces” trebuia să dispună de toată diligența și să verifice dată mijlocul de transport asupra căruia urma să aplice sechestru aparține debitorului Ion Brașovschi.

Cu referire la temeinicia pretențiilor față de pârâții Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Serviciul Fiscal de Stat, instanța de fond 3 a reținut argumentele invocate de ultimii, ori prin încheierea executorului judecătoresc Marcel Mușet nr. 180s-33r/22 din 13 decembrie 2022 nu rezultă că dispunerea reținerii mijlocului de transport și plasarea la parcarea specială a fost solicitată la cererea creditorului. Respectiv, instanța a ajuns la concluzia de a respinge cerință de încasare a prejudiciului material de la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Serviciul Fiscal de Stat.

Subsecvent, instanța de a ajuns la concluzia de a admite și pretenția de încasarea a cheltuielilor de judecată, care au fost probate prin bonuri de plată. Totodată, instanța a reținut că suma de 3 000 lei pentru acordarea asistenței juridice este reală, angajată, probată și rezonabilă ca mărime și pasibilă de a fi recuperată din contul executorului judecătoresc Marcel Mușet.

Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței, instanța de apel a relevat că apelanta a contestat hotărârea primei instanțe doar în latura încasării parțiale a cheltuielilor de asistență juridică, astfel conform art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, s-a ajuns la concluzia de a verifica circumstanțele cauzei în limitele cererii de apel asupra legalității hotărârii.

Din prevederile art. 82, art. 90 lit. i), art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că partea care a avut câștig de cauză este în drept să solicite încasarea cheltuielilor de asistență juridică dacă aceasta a fost reprezentată în judecată și în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Instanța de apel a reținut că din materialele cauzei rezultă că la 21 ianuarie 2023 CA „Iliescu Alina” și Alina Guțu au încheiat contractul de 4 prestări servicii nr. 21-01. Prin acordul adițional nr. 1 la contractul nr. 21-01 din 21 ianuarie 2023 s-a stabilit onorariul în mărime de 3 000 lei pentru ședința de pregătire a cauzei din 26 ianuarie 2023. Prin acordul adițional nr. 2 din 04 februarie 2023 beneficiarul s-a obligat să achite prestatorului suma de 3 000 lei pentru ședința din 05 februarie 2023, precum și cheltuielile de transport către Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei. Astfel, Alina Guțu la examinarea cauzei în instanța de fond a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 6 000 lei, care a fost achitată CA „Iliescu Alina” conform bonurilor de plată seria DAA nr. 47617761 din 25 ianuarie 2023 și seria DAA nr. 47617762 din 05 februarie 2023.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, ori această sumă a fost confirmată prin bonul de plată din 05 februarie 2023 anexat la materialele cauzei.

A menționat că una dintre persoanele a cărui drepturi sunt vizate în actele judecătorești atacate este Ion Brașovschi care este debitor în procedura de executare nr. 180s-33/2022 ce se află pe rolul executorului judecătoresc Marcel Mușet, ori Alina Guțu a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin acțiunile executorului judecătoresc, respectiv ambele părți ale procedurii de executarea urmau a fi atrase în proces.

De asemenea, instanțele nu au atras în proces CA „Asterra Grup” SA la care executorul judecătoresc Marcel Mușet este asigurat împotriva răspunderii obligatorii civile profesionale în baza contractului de asigurare de răspundere civilă profesională nr. RPE00029.22 din 04 martie 2022. 5

Totodată, a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În continuare, recurentul a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că Alina Guțu nu a contestat încheierea de declarare în căutare a mijlocului de transport din 13 iunie 2022, aceasta nefiind declarată ilegală de instanța de judecată.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a expediat Alinei Guțu, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Serviciului Fiscal de Stat, copia recursului declarat de avocatul Igor Coban, în interesele executorului judecătoresc Marcel Mușet și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 136, 137). La 25 iunie 2024, avocatul Alina Iliescu, în interesele Alinei Guțu, a depus referință, solicitând declararea inadmisibil a recursului depus de executorul judecătoresc Marcel Mușet.

Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 lit. a) nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Pot ataca cu recurs persoanele 6 care nu au folosit apelul pentru a ataca decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, precum și persoanele menționate la art. 430 lit. b).”

Potrivit art. 430 al. 1 lit.b) Codul de procedură civilă sunt în drept să declare recurs persoanele care nu au fost atrase în proces, dar sunt lezate în drepturi prin hotărîrea judecătorească.

Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”

Art. 432 alin. 1, 2 din Codul de procedură civilă reglementează că: „ Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că: „Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Completul stabilește că recurentul executorul judecătoresc Marcel Mușet, nu a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, prin care s-a încasat de la ultimul prejudicial material în beneficiul intimat/reclamantei Guțu Alina.

Prin urmare, se atestă că recursul în latura ce vizează dezacordul cu încasarea prejudiciului material este inadmisibil pentru temeiul stabilit la art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 33).

Se mai atestă că recurentul executorul judecătoresc Marcel Mușet nu se încadrează nici în prevederile art. 430 lit. b) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 34) pentru a fi în drept să declare recurs în latura dată.

Cu referire la recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți în latura în care s-a majorat suma dispusă spre încasare cu titlu de asistență juridică, Completul atestă că acesta este întemeiat pe prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), d) e) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 35).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale. Simpla indicare a normelor de drept fără menționarea în ce constă temeinicia recursului prin prisma celor trei temeiuri menționate de recurent, de asemenea nu atrage casarea deciziei, or recursul se bazează doar pe expunerea poziției pe marginea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și dezacordul cu neacceptarea poziției sale.

Recurentul executorului judecătoresc Marcel Mușet în cererea de recurs a invocat că prin hotărârile instanțelor ierarhic inferioare se încalcă drepturile persoanelor care nu a fost atrase în proces. Acest argument nu constituie temei de casare a deciziei, ori recurentul nu a solicitat atragerea persoanelor în instanța de apel, conform art. 432 alin. (2) din Codul de 8 procedură civilă (a se vedea pct. 35), prin urmare este decăzut din dreptul de a invoca acest argument în instanța de recurs. Totodată, potrivit art. 442 alin. (1) teza ultima din Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 37) instanța de recurs nu constată din oficiu încălcarea în speță a drepturilor persoanelor care nu au fost atrase în proces. Mai mult, prin decizia instanței de apel, s-a modificat hotărârea primei instanțe doar în partea cheltuielilor de judecată, prin urmare doar în latura dată poate fi verificat recursul sub aspect de admisibilitate, fapt care nu poate în nici un mod atrage lezarea drepturilor unor terți.

De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației (redată în instanța de apel), nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). 9

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Igor Coban, în interesele executorului judecătoresc Marcel Mușet, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Igor Coban, în interesele executorului judecătoresc Marcel Mușet, împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 10