2ra-1756/23 — repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1756/23 — repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Întreprinderea de
Stat „Servicii Pază” a MAI,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI împotriva lui Alexandru Cotov, cu
privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1756/23
NR. PIGD 2-21171839-01-2ra-28122023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Dubceac
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu
08 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de
Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 noiembrie 2021, Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Cotov, cu privire
la repararea prejudiciului material cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la ******, pârâtul a fost
angajat în cadrul Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI în calitate de
****** a Dispeceratului pază al Filialei Bălți.
În conformitate cu pct. 3.2 lit. c) din contractul individual de muncă,
salariatul se obligă să manifeste atitudine gospodărească față de bunurile
angajatorului încredințate lui pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Conform fișei postului semnată de către Alexandru Cotov, printre
mijloacele de lucru și echipamentul utilizat în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
pârâtului i s-a atribuit automobilul de serviciu.
La 20 august 2021, prin ordinul nr. ****** al directorului filialei Bălți a
Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI, automobilul de serviciu ******, n/î
****** a fost întărit după pârât.
În temeiul actului de primire-predare a vehiculului, la 20 august 2021,
automobilul de serviciu model ******, n/î ******, a fost transmis lui Alexandru
Cotov pentru utilizare în serviciu.
Respectiv, în foaia de parcurs pentru autoturisme, seria ******, nr.
******, Alexandru Cotov este indicat ca fiind șofer al automobilului ******, n/î
******.
La 27 august 2021, gardianul public Cotov Alexandru, fiind la serviciu,
deplasându-se cu automobilul de serviciu ******, n/î ******, după o manevră
nereușită a tamponat un stâlp de iluminare, fiind deteriorat automobilul.
Pe acest caz a fost desfășurată ancheta de serviciu. Totodată, în scopul
stabilirii valorii prejudiciului cauzat întreprinderii, a fost solicitată evaluarea
autoturismului ******, n/î ******, implicat în accidentul rutier. Evaluarea a
fost efectuată de către compania Societatea cu Răspundere Limitată „AD REM
Profit” la 27 septembrie 2021, de către evaluatorul Maria Pencencova.
1
Potrivit raportului de evaluare al autoturismului Suzuki, model SX4, n/î
KSP619, s-a constatat că: a) costul mediu al unui autoturism similar celui
evaluat este de 111462 de lei; b) valoarea reziduală a autoturismului evaluat este
de 23384 de lei; c) paguba cauzată prin deteriorarea autoturismului Suzuki, n/î
KSP619, în rezultatul producerii accidentului de circulație este de 88 078 de lei.
În privința lui Alexandru Cotov, care se afla la volanul autoturismului
******, n/î ******, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție, în
temeiul căruia pârâtului i s-a aplicat o amendă.
Prin urmare, în rezultatul acțiunilor lui Alexandru Cotov, Întreprinderii de
Stat „Servicii Pază” a MAI i s-a cauzat un prejudiciu material în valoare de 88
078 de lei.
În această ordine de idei, reclamanta a opinat că prejudiciul material
cauzat societății urmează, în temeiul art. 327 alin. (1) din Codul muncii, să fie
recuperat de către Alexandru Cotov. Or, în scopul executării obligațiunilor de
serviciu, pârâtul a primit, în temeiul ordinului nr. 163 din 20 august 2021, a
actului de primire-predare din 20 august 2021, precum și în conformitate cu
mențiunile din foaia de parcurs seria QO, nr. 651593, automobilul de serviciu
******, n/î ******, iar accidentul în care a fost implicat automobilul, a avut loc
în timpul îndeplinirii de către pârât a obligațiilor sale de muncă, fapt confirmat
prin tabelul din luna august.
În drept, și-a întemeiat cererea chemare în judecată în temeiul art. 327,
art.333, art.337-338, art.342-344 din Codul muncii.
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat încasarea din
contul pârâtului în beneficiul său prejudiciului material în sumă de 88 078 de
lei, a taxei de stat în sumă de 2 642, 34 de lei și cheltuielilor suportate pentru
publicarea avizului publicitar în sumă de 300 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat
„Servicii Pază” a MAI. S-a încasat de la Alexandru Cotov în beneficiul
Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI prejudiciul material în mărime de
88 078 de lei. S-a încasat de la Cotov Alexandru în beneficiul Întreprinderii de
Stat „Servicii Pază” a MAI cheltuielile legate de plata taxei de stat la depunerea
acțiunii în sumă de 2 642, 34 lei, cât și cheltuielile pentru publicarea avizului
public în sumă de 300 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
2
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la data de 15 februarie
2023, Alexandru Cotov a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 03
iulie 2023, avocatul Tudor Saftiuc, în interesele lui Alexandru Cotov, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a
hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată și încasarea din contul Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI taxa
de stat achitată la depunerea cererii de apel motivată în sumă de 1981, 75 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
cererea de apel depusă de Alexandru Cotov. S-a casat hotărârea din 09
noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a pronunțat o nouă
hotărâre după cum urmează: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă
de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI, ca fiind neîntemeiată. S-a
încasat de la Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI, în beneficiul lui
Alexandru Cotov cheltuielile de judecată suportate în apel în sumă de 1 981,75
de lei.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că, la 12
august 2021, între Alexandru Cotov și Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a
MAI a fost încheiat contract individual de muncă.
Potrivit art. 1 din contractul menționat, Alexandru Cotov a fost angajat
în cadrul Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI în calitate de gardian
public-grupa operativă a Dispeceratului pază al Filialei Bălți, începând cu 19
august 2021.
Conform pct. 3.2 lit. c) din contractul individual de muncă, salariatul
se obligă să manifeste atitudine gospodărească față de bunurile angajatorului
încredințate lui pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Totodată, potrivit fișei postului, semnată de către Alexandru Cotov, la
12 august 2021, printre mijloacele de lucru și echipamentul utilizat în
exercitarea atribuțiilor de serviciu acestuia i s-a atribuit automobilul de serviciu.
La 20 august 2021, prin ordinul nr. 163 a directorului filialei Bălți a
Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI, automobilul de serviciu ****** n/î
****** a fost întărit după Alexandru Cotov, iar în temeiul actului de primire-
predare a vehiculului, automobilul de serviciu model ******, n/î ******, a fost
predat de către Bordeianu Mihail și primit prin semnătură de către Alexandru
Cotov pentru utilizare în serviciu.
3
Prin urmare, instanța de apel a reținut că, la caz, între Alexandru
Cotov și Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI nu a fost încheiat un
contract cu privire la răspunderea materială deplină.
La fel, potrivit Nomenclatorului funcțiilor deținute și lucrărilor
executate de către salariații cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu
privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea
integrității valorilor transmise, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 449 din 29
aprilie 2004, printre respectivele funcții se regăsesc și șoferii de autoturisme și
camionete, de mașini de mare tonaj și autobuze, care efectuează transportarea
valorilor și alți salariați care efectuează păstrarea, prelucrarea, vânzarea
(livrarea), transportarea valorilor.
Respectiv, la caz, apelantul nu transporta careva valori, or, potrivit
ordinului nr. ****** din ******al directorului filialei Bălți al Întreprinderii de
Stat „Servicii Pază” a MAI, automobilul de serviciu Suzuki n/î KSP 619 a fost
întărit după Alexandru Cotov.
Totodată, instanța de apel a notat că, potrivit fișei postului, scopul
general al funcției la care a fost angajat Alexandru Cotov este îndeplinirea
sarcinilor privind asigurarea pazei obiectivelor de forțele grupelor operative.
Respectiv, automobilul în cauză era folosit în scop de serviciu și cu el nu erau
transportate sau păstrate careva valori.
Prin urmare, luând în considerație faptul că funcția în care a fost
angajat Alexandru Cotov nu se include în Nomenclator, instanța de apel a
stabilit că apelantul/pârâtul nu urmează să încheie careva contract de răspundere
materială, precum și nu poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat
angajatorului, în lipsa intenției sale la comiterea faptei prejudiciabile.
Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a
notat că la depunerea apelului Alexandru Cotov a achitat taxa de stat în mărime
de 1 981,75 de lei, fapt confirmat prin chitanța de plată nr. ****** din ****** și
având în vedere că cererea de apel a fost admisă, a încasat din contul
Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a MAI în beneficiul apelantului cheltuielile
de judecată cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea apelului în mărime de 1
981,75 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 decembrie 2023, Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de menținere a hotărârii din 09
noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
4
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de chemare în judecată și referință, invocând că instanța de
apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu
trebuia să fie aplicată, ceia ce a dus la soluționarea eronată a cauzei.
La 30 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia
cererii de recurs depusă de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI, creând
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta
electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat
drepturile sale procedurale și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
5
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 04 decembrie 2024, Curtea de Apel Bălți
a expediat, prin intermediul poștei electronice, recurentei, copia deciziei
motivate din 02 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 147).
Astfel, cererea de recurs depusă de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază”
a MAI, la 25 decembrie 2023, este depusă în termenul legal prevăzut de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
6
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a MAI nu
conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
7
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Întreprinderea de Stat
„Servicii Pază” a MAI, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Întreprinderea de Stat „Servicii
Pază” a MAI, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8