2ra-20/24 — incasarea prejudiciului material s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material s.a.
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului; recursul este vadit neintemeiat; dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a actului judecatoresc contestat.
2ra-20/24 — incasarea prejudiciului material s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat
„Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Rusnac Alla împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, filiala Ocnița cu privire la repararea
prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea din
21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița
(Dosarul nr. 2ra-20/24
NR. PIGD 2-22000875-01-2ra-13022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a actului
judecătoresc contestat.
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud: D. Dolghieri)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Întreprinderea de Stat „Servicii Pază”, Curtea Supremă de Justiție, în completul
compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 ianuarie 2022, Rusnac Alla a depus cerere de chemare în
judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, filiala Ocnița cu privire la repararea prejudiciului material
și compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara casei
de locuit nr.XXXXX din str. XXXXX.
La 15 iulie 2019, a semnat cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala
Ocnița, în persoana directorului XXXXX, contractul nr.XXXXX privind
supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și
deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu. Potrivit pct.12.1
din contract, acesta a fost încheiat pe o durată de un de zile.
Reieșind din prevederile pct.5.1 și pct.5.2 din contract, pârâta,
având calitatea de „prestator” duce răspundere materială pentru prejudiciul
cauzat prin sustragere săvârșit la obiectivele de pază.
Drept temei pentru semnarea respectivului contract a servit faptul
că dânsa împreună cu familia, în mare parte a timpului, se află peste hotarele
țării, însă bunurile agonisite în decursul anilor se păstrează în imobilul de pe
adresa sus-indicată și era necesară asigurarea paza acestora.
Pentru a se asigura că acasă este totul în regulă, ținea legătura
permanent cu vecinii săi.
La 20 noiembrie 2021, a fost telefonată de vecini care i-au
comunicat că a fost spart geamul de la bucătărie al casei sale de locuit, persoane
necunoscute au pătruns în domiciliu și posibil au sustras bunuri, fiind alertată
poliția.
La fața locului, colaboratorii poliției au constatat deteriorarea
geamului și pătrunderea în imobilul dânsei, care la acel moment se afla sub
supravegherea și paza ÎS „Servicii Pază”, filiala Ocnița, fiind sustrase bunuri
materiale.
Din motivele menționate, reclamanta a fost nevoită de urgență să
revină în țară pentru a depune plângere la poliție și a stabili ce bunuri au fost
sustrase. În acest scop, a procurat bilete de avion pe ruta XXXXX, tur-retur la
1
prețul de XXXXX, care potrivit ratei oficiale de schimb, a constituit suma de
XXXX de lei.
Potrivit ordonanței din 25 noiembrie 2019 privind începerea urmării
penale întocmită de IP Ocnița s-a dispus începerea urmării penale pe faptul
existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă infracțiunea prevăzută de
art.186 alin.(2) lit.b), c), d) din Codul penal.
În cadrul urmării penale, Rusnac Alla a fost recunoscută în calitate
de parte vătămată și stabilită cauzarea unui prejudiciu considerabil în sumă de
XXXXX de lei.
Din explicațiile angajaților ÎS „Servicii Pază”, reclamanta pune la
îndoială că aceștia au acționat prompt și în modul cuvenit, conform obligațiilor
de serviciu.
S-a stabilit că în noaptea evenimentului produs, de la obiectul păzit
au fost mai multe apeluri de alarmă. Ulterior, s-a constatat că era deteriorat firul
de electricitate, iar ulterior operatorul a informat colaboratorii că la situația din
02 noiembrie 2019 obiectul (casa de locuit din str. XXXXX) era scos de la pază,
ceea ce nu corespunde realității.
Reclamanta consideră că angajații ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala
Ocnița în timpul serviciului au dat dovadă de neglijență în obligațiunile de
serviciu, manifestată prin supravegherea neglijentă a obiectivului păzit ce-i
aparține.
În cadrul urmării penale a fost audiată în calitate de parte vătămată,
au fost audiați martorii, au fost efectuate un șir de măsuri în vederea identificării
făptașilor, însă nu a fost posibilă identificarea persoanei care poate fi pusă sub
învinuire, din care considerente din acest motiv prin ordonanța din 25 iunie 2020
a adjunctului procurorului-șef în Procuratura r-lui Ocnița, XXXXX, a fost
suspendată urmărirea penală pe cauza penală nr.XXXXX.
Reclamanta a precizat că la examinarea la fața locului, a fost prezent
și directorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, XXXXX.
La 14 ianuarie 2020, reclamanta s-a adresat pârâtei cu pretenție, prin
care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat prin sustragere, însă a
primit doar promisiuni verbale, nefiind recuperat nici până în prezent.
De asemenea, s-a adresat cu plângeri și pe acțiunile colaboratorilor
ÎS „Servicii Pază”, cât și ale operatorului, dar nu s-a soldat cu succes.
Rusnac Alla consideră că prejudiciul cauzat dânsei prin sustragere,
constatat de organul de urmărire penală în sumă de XXXXX de lei, precum și
costul biletelor de avion în sumă de XXXXX de lei, în total XXXXX de lei,
urmează să fie recuperat de către ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița.
Cu trimitere la prevederile art.9-11, art.19 alin.(1), (2) și (5),
art.1375, art.909 alin.(1), (2) și (4) din Codul civil, Rusnac Alla a solicitat
admiterea acțiunii și încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița
2
în beneficiul său a sumei de XXXXX de lei cu titlu de prejudiciu material și
compensarea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în prezentul proces
civil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Ocnița a fost admisă parțial acțiunea depusă de Rusnac Alla. S-a încasat din
contul ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița în beneficiul Allei Rusnac suma
de XXXXX de lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată în
sumă de XXXX cu titlu de taxă de stat, XXXX de lei pentru asistența juridică și
XXXXX de lei pentru transportul avocatului. În rest, acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prima instanță a motivat soluția prin faptul că Rusnac Alla, fiind
proprietara casei de locuit nr.XXXXX din str. XXXXX, la 15.07.2019 a încheiat
cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, în persoana lui XXXXX, contractul
XXXXX privind supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază,
precum și deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu.
Potrivit pct.12.1 acest contract a fost încheiat pe o durată de un an de zile.
Instanța a stabilit că în noaptea din 19 noiembrie spre 20 noiembrie
2019 la imobilul nominalizat s-a declanșat de mai multe ori alarma. Ieșind la fața
locului grupa operativă nu a depus suficientă diligență pentru verificarea bunului
imobil aflat sub pază și ca rezultat nu a observat că a fost deteriorat geamul de
la bucătărie și a fost săvârșit un furt. A doua zi persoana responsabilă de imobil
XXXXX, la solicitarea directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița,
XXXXX, verificând imobilul a depistat că a fost săvârșit un furt și au fost sustrase
mai multe bunuri. Revenind acasă din XXXXX, reclamanta Rusnac Alla
împreună cu directorul întreprinderii au întocmit lista bunurilor furate (f.d.14),
care din motive necunoscute nu a fost semnată de directorul ÎS „Servicii Pază”
a MAI, Filiala Ocnița, XXXXX. La 14 ianuarie 2020, reclamanta a înaintat
pretenție directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, prin care a
solicitat să-i fie restituit prejudiciul cauzat în urma efectuării necorespunzătoare
a pazei bunului său imobil în mărime de XXXXX, însă prejudiciul nu a fost
restituit.
Prima instanță a menționat că conform pct.3.1. din contractul
încheiat cu Serviciul Pază de Stat, prestatorul s-a obligat: ,,a) să organizeze și să
asigure supravegherea și paza bunurilor materiale ale ,,beneficiarului” primite
sub pază de la sustrageri.
De asemenea, conform pct.5.1 ,,prestatorul” poartă răspundere
materială pentru prejudiciile cauzate prin sustragerea săvârșită la obiectivele și
încăperile aflate sub pază, ca rezultat al neprezentării grupei operative de
3
intervenție la obiectivul păzit, în temeiul indicat în pct. 3.1 lit. c), în cazul
declanșării sistemului de semnalizare, fapt ce a favorizat săvârșirea sustragerii.
Iar, potrivit pct.5.2. ,,prestatorul” poartă responsabilitate materială pentru
prejudiciile cauzate prin sustragerea valorilor materiale în rezultatul neparvenirii
semnalului de alarmă la dispeceratul de pază ce constituie o urmare a
neexecutării obligațiunilor contractuale.
Din cele enunțate, instanța de fond a rezumat că prestatorul nu și-a
îndeplinit condițiile contractuale de supraveghere a imobilului ce a dus la
cauzarea beneficiarului a unei pagube materiale.
Totodată, prima instanță a subliniat că din declarațiile martorilor
precum și a directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, XXXXX., reiese
că sistemul de alarmă a fost activat de câteva ori, însă grupa operativă împreună
cu dispecerul nu au avut diligența să stabilească care este motivul declanșării
alarmei, presupunând un scurt circuit. Ca mai apoi în genere să decidă că bunul
nu se află sub pază și să părăsească locul (f.d.13).
Instanța a mai stabilit că prin ordinul nr.XXXXX din XXXXX lui
XXXXX i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră ca
rezultat al efectuării necorespunzătoare a atribuțiilor sale. Drept motiv ÎS
„Servicii Pază”, filiala Ocnița a indicat în ordinul nominalizat nereacționarii
prompte și corecte a prestatorului.
La acest aspect ÎS „Servicii Pază” a reținut că în urma verificării
fișei de evidență a obiectivului menționat, întocmită la 15.07.2019 de către șeful
SMD al filialei Ocnița, XXXXX, s-a constatat că inițial, la programarea panoului,
semnalele au fost introduse greșit de dumnealui, după cum urmează: XXXXXX.
La 20.11.2019 angajatul XXXXX a efectuat reprogramarea panoului cu
modificarea semnalelor indicate în fișa obiectivului nr.XXXXX, după cum
urmează: XXXXX. Introducerea incorectă a semnalelor și parvenirea acestora în
mod inversat de la obiectivul casa particulară a Allei Rusnac a condiționat direct
crearea unei situații de confuzie pentru angajații dispeceratului CMZ Nord,
filiala Edineț care urmează a dirija prompt cu acțiunile grupelor operative în
dependență de categoria semnalelor parvenite. În aceste condiții, angajata
XXXXX a acționat conform instrucțiunilor, fără a cunoaște despre faptul că
semnalul „XXXXX” parvenit de la obiectiv la 20.11.2019, ora 02:34, însemna de
fapt semnalul „XXXXX”, iar semnalul parvenit „XXXXX” este de fapt semnalul
„XXXXX”. În circumstanțele expuse, grupa operativă s-a deplasat la obiectiv
doar după parvenirea semnalului „XXXXX” la ora 04:43, peste 2 ore de la
parvenirea semnalului eronat ,,XXXXX”. În perioada 14.08.2019 - 20.11.2019,
la obiectivul nr.XXXXX au avut loc declanșări repetate ale sistemului de pază, cu
deplasarea grupei operative la fața locului, însă cauzele declanșărilor nu au fost
stabilite. Astfel, la 21.08.2019, orele: 22:14, 22:39, 23:07 și 23:36 de la
obiectivul dat au parvenit semnale „XXXXX”, grupa operativă nu a depistat
4
careva nereguli la obiectiv, iar dispecerul superior XXXXX a menționat în
programă faptul, că „Alarma a venit inversată”. Ulterior, șeful Serviciului de
montare și deservire al filialei Ocnița XXXXX nu a întreprins măsuri eficiente de
monitorizare și redresare a situației la obiectivul nr. XXXXX și prin acțiunile sale
iresponsabile a admis perturbarea activității dispecerilor CMZ Nord și
angajaților grupei operative a filialei Ocnița, stabilită conform prevederilor
Instrucțiunii cu privire la organizarea serviciului de pază a Obiectivelor de către
angajații ÎS „Servicii Pază” a MAI, aprobată prin ordinul ÎS SP nr.XXXXX din
22.06.2011 (f.d.41).
Prima instanță a dedus că directorul ÎS ,,Pază de Stat”, filiala Ocnița,
XXXXX., cât și reprezentanții sediului central au dat dovadă de o ,,rea-credință,,
față de beneficiar, prin faptul că a participat în timpul întocmirii actului de
inventariere, însă fără a aplica semnătura pe acesta.
Prima instanță a conchis că anume prestatorul urma să creeze
comisia de inventariere și să întocmească actul de inventariere, iar prin
neefectuarea acestora au dat dovadă de ,,rea-credință” și urmează să-și asume
consecințele.
Instanța de fond a mai stabilit că ÎS ,,Pază de Stat” nu face
inventarierea bunurilor la luarea sub pază a bunului imobil, astfel că alegațiile
precum că nu sunt de acord cu prejudiciul invocat de reclamant, deoarece nu
poate fi confirmată existența bunurilor, nu-i poate fi invocat acesteia, cu atît mai
mult că pe cauza dată este începută urmărirea penală unde partea vătămată a fost
preîntâmpinată despre răspundere penală pentru denunț și declarații false.
Potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale din 25.11.2019
(f.d.20) de la Rusnac Alla au fost sustrase următoarele bunuri: XXXXXX. În total,
au fost sustrase bunuri în valoare de XXXXX.
Prima instanță a concluzionat că prestatorul ÎS ,,Pază de Stat”,
filiala Ocnița urmează să achite parțial prejudiciul cauzat Allei Rusnac prin
sustragerea bunurilor indicate în lista de inventariere și ordonanța de începere a
urmăririi penale.
Având în vedere că între actul de inventariere și ordonanța de
începere a urmăririi penale sunt divergențe de prețuri (sunt indicate în diferite
valute: hrivne ucrainești, euro, dolari SUA, lei), instanța de fond a considerat de
a lua drept bază pentru evaluarea prejudiciul material, prețurile bunurilor
sustrase, indicate în ordonanță.
În acest context, prima instanță a considerat necesar de a încasa din
contul ÎS ,,Pază de Stat” prejudiciul suportat pentru sustragerea bunurilor
indicate în ordonanță în suma de XXXXX.
Cât privește încasarea prejudiciului suportat ca urmare a sustragerii
bunurilor: XXXXX, prima instanță a considerat necesar de a respinge solicitarea
respectivă, deoarece potrivit pct.5.5 din contract, prestatorul nu poartă
5
răspundere materială pentru prejudiciul cauzat prin sustragerea mijloacelor
bănești și a obiectelor de preț în cazul în care acestea nu erau păstrate în safeuri.
Totodată, instanța de fond a conchis că pe parcursul judecării
cauzei, reclamanta Rusnac Alla a suportat cheltuieli de judecată formate din
plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de
XXXXX, pentru asistența juridică în sumă de XXXX și pentru transportul
avocatului în sumă de XXXX, sume care urmează a fi încasate din contul părții
care a pierdut procesul.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 06 decembrie 2022, ÎS „Servicii Pază” a MAI a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 mai 2023, întru
executarea încheierii din 04 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, a prezentat
motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii
din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, cu emiterea unei
hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Rusnac Alla (f.d.79, 96-
99).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost
respins apelul declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI și menținută hotărârea din
21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița.
Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că prima instanță a
examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material și
procedural, apreciind la justa valoare probele administrate în conformitate cu
prevederile art. 130 din CPC, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată.
Instanța de apel a constatat că Rusnac Alla este proprietara bunului
imobil amplasat în XXXXX, fapt confirmat de părți și de materialele cauzei. La
15 iulie 2019, Rusnac Alla a încheiat cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița,
în persoana directorului XXXXX, contractul XXXXX privind supravegherea,
paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a
mijloacelor de semnalizare pază-incendiu (f.d. 8-10). Potrivit pct.12.1 contractul
a fost încheiat pe o durată de un an de zile.
Cu trimitere la prevederile art.992 alin.(1) și art.1375 alin.(1 ) și (2)
din Codul civil, instanța de apel a stabilit că în noaptea de 19 spre 20 noiembrie
anul 2019, din imobilul situat în XXXXX a fost săvârșit un furt, fapt confirmat
prin ordonanța din 25.11.2019 privind începerea urmării penale, emisă de IP
Ocnița, prin care s-a dispus începerea urmării penale pe faptul existenței unei
6
bănuieli rezonabile că a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit.
b), c), d) din Codul penal (f.d. 20).
Instanța de apel a stabilit că în cadrul urmării penale Rusnac Alla a
fost recunoscută în calitate de parte vătămată (f.d. 22) și constatată cauzarea unui
prejudiciu considerabil în sumă de XXXXX.
De asemenea, instanța a constatat că în cadrul urmăririi penale
reclamanta Alla Rusnac a fost audiată în calitate de parte vătămată, la fel au fost
audiați martori, au fost efectuate un șir de măsuri în vederea identificării
făptașilor, însă nu a fost posibil de stabilit persoanele bănuite de comiterea
infracțiunii date, prin ordonanța din 25.06.2020 s-a dispus suspendarea urmăririi
penale.
La 14 ianuarie 2020, reclamanta Alla Rusnac a înaintat o pretenție
directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, prin care a solicitat să-i fie
recuperat prejudiciul cauzat în urma efectuării necorespunzătoare a pazei
bunului său imobil în mărime de XXXXX, însă pretenția nu a fost satisfăcută.
Instanța de apel a precizat că din dispozițiile contractului XXXXX
rezultă că acesta a fost încheiat la data de 15 iulie 2019, pe un termen de un an,
iar furtul a avut loc la data de 20.11.2019, prin urmare, la momentul săvârșirii
faptei, contractul era valabil.
Instanța de apel a menționat că conform pct.3.1 lit.a) din contractul
încheiat între Rusnac Alla și ÎS „Serviciu Pază de Stat”, „prestatorul„ s-a obligat
să organizeze și să asigure supravegherea și paza bunurilor materiale ale
„beneficiarului” primite sub pază „de la sustrageri”.
Instanța de apel a remarcat că din ordonanța de începere a urmăririi
penale din 25.11.2019 (f.d.20) de la Rusnac Alla au fost sustrase următoarele
bunuri: XXXXX. În total, au fost sustrase bunuri în valoare de XXXXX.
Instanța de apel a reținut că potrivit pct.5.1 din contract,
,,prestatorul” poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate prin
sustragerea săvârșită la obiectivele și încăperile aflate sub pază, ca rezultat al
neprezentării grupei operative de intervenție la obiectivul păzit, în temeiul
indicat în pct.3.1 lit.c) (prestatorul se obligă să organizeze și să asigure sosirea
în 3-5 min. a grupei operative la obiectivul păzit în cazul declanșării sistemului
de semnalizare). Deși în noaptea din 19 spre 20 noiembrie 2019, când prima oară
a fost declanșat sistemul de alarmă, colaboratorii ÎS ”Servicii Pază” a MAI,
Filiala Ocnița, deplasându-se la obiectul securizat amplasat pe XXXXX, nu au
depistat deteriorări. În ziua următoare au observat că geamul de la bucătărie era
deschis, existând urme de pătrundere. Urmare a celor relatate, conform Ordinului
nr.XXXXX din XXXXXX s-a stabilit că în urma verificării fișei de evidență a
obiectivului menționat, întocmită la 15.07.2019 de către șeful SMD al filialei
Ocnița, XXXXXX, s-a constatat că inițial la programarea panoului semnalele au
fost introduse greșit de către dânsul, după cum urmează: XXXXX. La 20.11.2019,
7
angajatul XXXXX a efectuat reprogramarea panoului cu modificarea semnalelor
indicate în fișa obiectivului nr.XXXXX, după cum urmează: XXXXX.
Introducerea incorectă a semnalelor și parvenirea acestora în mod inversat de la
obiectivul casa particulară a Allei Rusnac a condiționat direct crearea unei
situații de confuzie pentru angajații dispeceratului CMZ Nord, filiala Edineț care
urmează a dirija prompt cu acțiunile grupelor operative în dependență de
categoria semnalelor parvenite. În aceste condiții, angajata XXXXX a acționat
conform instrucțiunilor, fără a cunoaște despre faptul că semnalul „XXXXX”
parvenit de la obiectiv la 20.11.2019, ora 02:34, însemna de fapt semnalul
„XXXXX”, iar semnalul parvenit „XXXXX” este de fapt semnalul „XXXXX”. În
circumstanțele expuse, grupa operativă s-a deplasat la obiectiv doar după
parvenirea semnalului „XXXXX” la ora 04:43, peste 2 ore de la parvenirea
semnalului eronat ,,XXXXX”.
S-a stabilit că în perioada 14 august 2019 – 20 noiembrie 2019, la
obiectivul nr.XXXXX au avut loc declanșări repetate ale sistemului de pază, cu
deplasarea grupei operative la fața locului, însă cauzele declanșărilor nu au fost
stabilite.
Astfel, la 21.08.2019, orele: 22:14, 22:39, 23:07 și 23:36 de la
obiectivul dat au parvenit semnale „XXXXX”, grupa operativă nu a depistat
careva nereguli la obiectiv, iar dispecerul superior XXXXX a menționat în
programă faptul, că „Alarma a venit inversată”. Ulterior, șeful Serviciului de
montare și deservire al filialei Ocnița, XXXXX nu a întreprins măsuri eficiente de
monitorizare și redresare a situației la obiectivul nr.XXXXX și prin acțiunile sale
iresponsabile a admis perturbarea activității dispecerilor CMZ Nord și
angajaților grupei operative a filialei Ocnița, stabilită conform prevederilor
Instrucțiunii cu privire la organizarea serviciului de pază a Obiectivelor de către
angajații ÎS Servicii Pază a MAI, aprobată prin ordinul ÎS SP nr.XXXXX din
22.06.2011.
În circumstanțele enunțate, instanța de apel a constatat încălcarea de
către ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița a condițiilor contractuale, fapt ce
duce la răspunderea materială.
Conform prevederilor pct.5.3 mărimea prejudiciului material se
stabilește de comisia formată din reprezentanții ambelor părți, în baza actului de
inventariere semnat de reprezentanții părților contractante. Pct.5.4 stipulează că
prestatorul efectuează compensarea prejudiciului material cauzat doar ca urmare
a stabilirii vinovăției sale de către organele penale sau în baza hotărârii instanței
de judecată.
Instanța de apel a accentuat că la dosar lipsește o hotărâre a
organului penal privind constatarea vinovăției ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala
Ocnița, din care considerente reclamanta a înaintat prezenta acțiune în judecată
8
privind încasarea prejudiciului cauzat prin sustragere, or, potrivit condițiilor
contractuale, prejudiciul poate fi încasat și prin hotărâre judecătorească.
Instanța de apel a menționat că lista bunurilor sustrase a fost
întocmită la fața locului de intimată și reprezentantul organului de urmărire
penală. Instanța de apel a accentuat că lista nu a fost semnată (f.d.14), însă, fiind
audiat în ședința de judecată XXXXX., care a semnat contractul în calitate de
reprezentant al ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, a declarat că respectiva
listă (actul) a fost întocmită de intimată și de către dânsul, a participat la
întocmirea acesteia și o recunoaște (f.d.76 verso).
În acest context instanța de apel a considerat neîntemeiat
argumentul apelantei ÎS „Servicii Pază” a MAI precum că nu a fost probată
existența bunurilor și valorii acestora indicate în ordonanța privind începerea
urmării penale din 25.11.2019, or, acesta este declarativ.
Instanța de apel nu a reținut nici argumentul ÎS „Servicii Pază” a
MAI, Filiala Ocnița precum că obiectivul nu poate fi predat sub pază de către
beneficiara Rusnac Alla în cazul defectării rețelei telefonice sau decuplării
energiei electrice ce reiese din prevederile contractuale pct.2.6, la momentul
predării sub pază de către „beneficiar” a obiectului supravegheat acesta era
conectat la sursa de energie electrică, în caz contrar, contractul nu ar fi fost
semnat de către prestator.
Au fost considerate irelevante și alegațiile apelantei precum că
pct.5.5 lit.a) din contract expres indică asupra faptului că prestatorul nu poartă
răspundere materială pentru prejudiciu cauzat prin sustragerea mijloacelor
bănești și a obiectivelor de preț (metale prețioase și semiprețioase, bijuterii
confecționate din asemenea metale) din încăperile păzite în cazul în care acestea
nu erau păstrare în safeuri, înzestrate cu mijloace de semnalizare și fixate de
podea ori pereții încăperii, or, prin hotărârea contestată nu s-a încasat costul
bunurilor care urmau a fi păstrate în safeu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 ianuarie 2024, ÎS „Servicii Pază” a MAI a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 21
noiembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, cu pronunțarea unei
hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Rusnac Alla ca fiind
neîntemeiată.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
9
În susținerea recursului ÎS „Servicii Pază” a MAI a invocat că
instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat legea, au interpretat
eronat prevederile legii și au apreciat arbitrar probele din dosar.
Recurenta a menționat că pretinsul prejudiciu solicitat de intimata
Rusnac Alla nu poate fi confirmat, deoarece nu au fost stabilite existența
bunurilor sustrase.
Cu atât mai mult că, potrivit pct.2.6 din contract „obiectivul nu
poate fi predat sub pază de către beneficiar în cazul defectării rețelei telefonice
sau decuplării energiei electrice”.
În acțiune, Rusnac Alla a menționat că în cadrul procesului urmării
penale s-a stabilit faptul că a fost rupt firul de la electricitate.
Potrivit pct.5.4 din contractul nr.XXXXX privind supravegherea,
paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a
mijloacelor de semnalizare pază-incendiu, prestatorul efectuează compensarea
prejudiciului material cauzat doar ca urmare a stabilirii vinovăției sale de
organele de urmărire penală sau în baza hotărârii instanței de judecată.
Recurenta a indicat că potrivit ordonanței de începere a urmării
penale din 25 noiembrie 2019 în baza plângerii Allei Rusnac a fost pornită
urmărirea penală pe acest caz valoarea prejudiciului constituind în total
XXXXX.
Potrivit capitolului V pct.5.5 lit.a) din contract, prestatorul nu
poartă răspundere materială pentru prejudiciu cauzat prin sustragerea
mijloacelor bănești și a obiectivelor de preț (metale prețioase și semiprețioase,
bijuterii confecționate din asemenea metale) din încăperile păzite în cazul în
care acestea nu erau păstrate în safeuri, înzestrate cu mijloace de semnalizare
și fixate de podea ori pereții încăperii.
La caz, se constată lipsa răspunderii contractuale din partea ÎS
„Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, în situația în care bunurile sustrase nu
erau păstrate conform prevederilor contractuale, cu atât mai mult că, intimata
nu a prezentat dovezi care ar justifica existența bunurilor și valoarea acestora.
Pe lângă acestea, mărimea prejudiciului material se stabilește de
comisia formată de reprezentanții ambelor părți în baza actului de inventariere
semnat de reprezentanții părților contractante nu a fost semnat un asemenea act
între părți.
Recurenta consideră că mărimea prejudiciului în sumă de 62739
de lei pretinsă de Alla Rusnac urmează a fi apreciată critic, nefiind probată în
acest sens prin documente justificative (bonuri, facturi, rapoarte de expertiză,
concluziile specialiștilor etc.).
În viziunea recurentei ordonanța organului de urmărire penală a IP
Ocnița privind începerea urmării penale din 25 noiembrie 2019 nu deține proba
unui document justificativ ce ar estima valoarea prejudiciului pretins cauzat.
10
Atât prima instanță, cât și instanța de apel a dat apreciere greșită și
neobiectivă probelor, fără a le analiza în ansamblu cu materialele dosarului.
Consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au
soluționat corect și multiaspectual fondul cauzei în aspectul legat de încasarea
sumei prejudiciului pretins și a cheltuielilor de judecată.
În drept, recurenta ÎS „Servicii Pază” a MAI și-a întemeiat recursul
pe prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare
până la 01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a), c) și
alin.(4), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea,
precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus
sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța
de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de către ÎS „Servicii Pază”
a MAI a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie
2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Ține de menționat că art.432 „Temeiurile declarării recursului”
din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate
11
prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) avea următorul
conținut:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b)
a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă (în
redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Conform art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data declarării recursului):
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.”
În conformitate cu art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
12
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei, în
ședință publică, la 09 noiembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 12 ianuarie 2024, prin intermediul
poștei electronice și poștei terestre, Curtea de Apel Bălți a expediat copia
deciziei motivate din 09 noiembrie 2023, în adresa ÎS „Servicii Pază” a MAI,
fapt ce rezultă din scrisoarea electronică și avizul poștal de recepție anexată la
dosar (f.d.135-135 verso).
Astfel, recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de către ÎS „Servicii
Pază” a MAI se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut
la art.434 CPC.
Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare
la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI rezultă
că drept temei de declarare a recursului s-a invocat în esență prevederile art.432
din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie
2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a), c) și alin.(4), potrivit cărora, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări
decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară.
13
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din
31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au fost
modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat în vigoare
din 01 septembrie 2023.
La caz, ÎS „Servicii Pază” a MAI a depus recursul la 05 ianuarie
2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate la articolul 432
CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în
redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în
recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de ÎS „Servicii Pază” a MAI nu s-a indicat
niciun temei de drept prevăzut la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
în redacția legii în vigoare din 01 septembrie 2023, prin urmare este vădit
neîntemeiat.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Bălți și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că recursul depus de ÎS „Servicii Pază” a MAI conține obiecții de fapt și de
drept similare celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către
instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care
este garantat de art.6§1 al Convenției.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie
să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,
ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în
14
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria
A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de ÎS „Servicii Pază”
a MAI este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Servicii
Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
15