2ra-20/24 — incasarea prejudiciului material s.a.

La 04 ianuarie 2022, Rusnac Alla a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, filiala Ocnița cu privire la repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara casei de locuit nr.XXXXX din str. XXXXX.

La 15 iulie 2019, a semnat cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, în persoana directorului XXXXX, contractul nr.XXXXX privind supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu. Potrivit pct.12.1 din contract, acesta a fost încheiat pe o durată de un de zile.

Reieșind din prevederile pct.5.1 și pct.5.2 din contract, pârâta, având calitatea de „prestator” duce răspundere materială pentru prejudiciul cauzat prin sustragere săvârșit la obiectivele de pază.

Drept temei pentru semnarea respectivului contract a servit faptul că dânsa împreună cu familia, în mare parte a timpului, se află peste hotarele țării, însă bunurile agonisite în decursul anilor se păstrează în imobilul de pe adresa sus-indicată și era necesară asigurarea paza acestora.

Pentru a se asigura că acasă este totul în regulă, ținea legătura permanent cu vecinii săi.

La 20 noiembrie 2021, a fost telefonată de vecini care i-au comunicat că a fost spart geamul de la bucătărie al casei sale de locuit, persoane necunoscute au pătruns în domiciliu și posibil au sustras bunuri, fiind alertată poliția.

La fața locului, colaboratorii poliției au constatat deteriorarea geamului și pătrunderea în imobilul dânsei, care la acel moment se afla sub supravegherea și paza ÎS „Servicii Pază”, filiala Ocnița, fiind sustrase bunuri materiale.

Din motivele menționate, reclamanta a fost nevoită de urgență să revină în țară pentru a depune plângere la poliție și a stabili ce bunuri au fost sustrase. În acest scop, a procurat bilete de avion pe ruta XXXXX, tur-retur la 1 prețul de XXXXX, care potrivit ratei oficiale de schimb, a constituit suma de XXXX de lei.

Potrivit ordonanței din 25 noiembrie 2019 privind începerea urmării penale întocmită de IP Ocnița s-a dispus începerea urmării penale pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit.b), c), d) din Codul penal.

În cadrul urmării penale, Rusnac Alla a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și stabilită cauzarea unui prejudiciu considerabil în sumă de XXXXX de lei.

Din explicațiile angajaților ÎS „Servicii Pază”, reclamanta pune la îndoială că aceștia au acționat prompt și în modul cuvenit, conform obligațiilor de serviciu.

S-a stabilit că în noaptea evenimentului produs, de la obiectul păzit au fost mai multe apeluri de alarmă. Ulterior, s-a constatat că era deteriorat firul de electricitate, iar ulterior operatorul a informat colaboratorii că la situația din 02 noiembrie 2019 obiectul (casa de locuit din str. XXXXX) era scos de la pază, ceea ce nu corespunde realității.

Reclamanta consideră că angajații ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița în timpul serviciului au dat dovadă de neglijență în obligațiunile de serviciu, manifestată prin supravegherea neglijentă a obiectivului păzit ce-i aparține.

În cadrul urmării penale a fost audiată în calitate de parte vătămată, au fost audiați martorii, au fost efectuate un șir de măsuri în vederea identificării făptașilor, însă nu a fost posibilă identificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire, din care considerente din acest motiv prin ordonanța din 25 iunie 2020 a adjunctului procurorului-șef în Procuratura r-lui Ocnița, XXXXX, a fost suspendată urmărirea penală pe cauza penală nr.XXXXX.

Reclamanta a precizat că la examinarea la fața locului, a fost prezent și directorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, XXXXX.

La 14 ianuarie 2020, reclamanta s-a adresat pârâtei cu pretenție, prin care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat prin sustragere, însă a primit doar promisiuni verbale, nefiind recuperat nici până în prezent.

De asemenea, s-a adresat cu plângeri și pe acțiunile colaboratorilor ÎS „Servicii Pază”, cât și ale operatorului, dar nu s-a soldat cu succes.

Rusnac Alla consideră că prejudiciul cauzat dânsei prin sustragere, constatat de organul de urmărire penală în sumă de XXXXX de lei, precum și costul biletelor de avion în sumă de XXXXX de lei, în total XXXXX de lei, urmează să fie recuperat de către ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița.

Cu trimitere la prevederile art.9-11, art.19 alin.(1), (2) și (5), art.1375, art.909 alin.(1), (2) și (4) din Codul civil, Rusnac Alla a solicitat admiterea acțiunii și încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița 2 în beneficiul său a sumei de XXXXX de lei cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în prezentul proces civil.

Prima instanță a motivat soluția prin faptul că Rusnac Alla, fiind proprietara casei de locuit nr.XXXXX din str. XXXXX, la 15.07.2019 a încheiat cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, în persoana lui XXXXX, contractul XXXXX privind supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu. Potrivit pct.12.1 acest contract a fost încheiat pe o durată de un an de zile.

Instanța a stabilit că în noaptea din 19 noiembrie spre 20 noiembrie 2019 la imobilul nominalizat s-a declanșat de mai multe ori alarma. Ieșind la fața locului grupa operativă nu a depus suficientă diligență pentru verificarea bunului imobil aflat sub pază și ca rezultat nu a observat că a fost deteriorat geamul de la bucătărie și a fost săvârșit un furt. A doua zi persoana responsabilă de imobil XXXXX, la solicitarea directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, XXXXX, verificând imobilul a depistat că a fost săvârșit un furt și au fost sustrase mai multe bunuri. Revenind acasă din XXXXX, reclamanta Rusnac Alla împreună cu directorul întreprinderii au întocmit lista bunurilor furate (f.d.14), care din motive necunoscute nu a fost semnată de directorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, XXXXX. La 14 ianuarie 2020, reclamanta a înaintat pretenție directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, prin care a solicitat să-i fie restituit prejudiciul cauzat în urma efectuării necorespunzătoare a pazei bunului său imobil în mărime de XXXXX, însă prejudiciul nu a fost restituit.

Prima instanță a menționat că conform pct.3.1. din contractul încheiat cu Serviciul Pază de Stat, prestatorul s-a obligat: ,,a) să organizeze și să asigure supravegherea și paza bunurilor materiale ale ,,beneficiarului” primite sub pază de la sustrageri.

De asemenea, conform pct.5.1 ,,prestatorul” poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate prin sustragerea săvârșită la obiectivele și încăperile aflate sub pază, ca rezultat al neprezentării grupei operative de 3 intervenție la obiectivul păzit, în temeiul indicat în pct. 3.1 lit. c), în cazul declanșării sistemului de semnalizare, fapt ce a favorizat săvârșirea sustragerii. Iar, potrivit pct.5.2. ,,prestatorul” poartă responsabilitate materială pentru prejudiciile cauzate prin sustragerea valorilor materiale în rezultatul neparvenirii semnalului de alarmă la dispeceratul de pază ce constituie o urmare a neexecutării obligațiunilor contractuale.

Din cele enunțate, instanța de fond a rezumat că prestatorul nu și-a îndeplinit condițiile contractuale de supraveghere a imobilului ce a dus la cauzarea beneficiarului a unei pagube materiale.

Totodată, prima instanță a subliniat că din declarațiile martorilor precum și a directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, XXXXX., reiese că sistemul de alarmă a fost activat de câteva ori, însă grupa operativă împreună cu dispecerul nu au avut diligența să stabilească care este motivul declanșării alarmei, presupunând un scurt circuit. Ca mai apoi în genere să decidă că bunul nu se află sub pază și să părăsească locul (f.d.13).

Instanța a mai stabilit că prin ordinul nr.XXXXX din XXXXX lui XXXXX i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră ca rezultat al efectuării necorespunzătoare a atribuțiilor sale. Drept motiv ÎS „Servicii Pază”, filiala Ocnița a indicat în ordinul nominalizat nereacționarii prompte și corecte a prestatorului.

La acest aspect ÎS „Servicii Pază” a reținut că în urma verificării fișei de evidență a obiectivului menționat, întocmită la 15.07.2019 de către șeful SMD al filialei Ocnița, XXXXX, s-a constatat că inițial, la programarea panoului, semnalele au fost introduse greșit de dumnealui, după cum urmează: XXXXXX. La 20.11.2019 angajatul XXXXX a efectuat reprogramarea panoului cu modificarea semnalelor indicate în fișa obiectivului nr.XXXXX, după cum urmează: XXXXX. Introducerea incorectă a semnalelor și parvenirea acestora în mod inversat de la obiectivul casa particulară a Allei Rusnac a condiționat direct crearea unei situații de confuzie pentru angajații dispeceratului CMZ Nord, filiala Edineț care urmează a dirija prompt cu acțiunile grupelor operative în dependență de categoria semnalelor parvenite. În aceste condiții, angajata XXXXX a acționat conform instrucțiunilor, fără a cunoaște despre faptul că semnalul „XXXXX” parvenit de la obiectiv la 20.11.2019, ora 02:34, însemna de fapt semnalul „XXXXX”, iar semnalul parvenit „XXXXX” este de fapt semnalul „XXXXX”. În circumstanțele expuse, grupa operativă s-a deplasat la obiectiv doar după parvenirea semnalului „XXXXX” la ora 04:43, peste 2 ore de la parvenirea semnalului eronat ,,XXXXX”. În perioada 14.08.2019 - 20.11.2019, la obiectivul nr.XXXXX au avut loc declanșări repetate ale sistemului de pază, cu deplasarea grupei operative la fața locului, însă cauzele declanșărilor nu au fost stabilite. Astfel, la 21.08.2019, orele: 22:14, 22:39, 23:07 și 23:36 de la obiectivul dat au parvenit semnale „XXXXX”, grupa operativă nu a depistat 4 careva nereguli la obiectiv, iar dispecerul superior XXXXX a menționat în programă faptul, că „Alarma a venit inversată”. Ulterior, șeful Serviciului de montare și deservire al filialei Ocnița XXXXX nu a întreprins măsuri eficiente de monitorizare și redresare a situației la obiectivul nr. XXXXX și prin acțiunile sale iresponsabile a admis perturbarea activității dispecerilor CMZ Nord și angajaților grupei operative a filialei Ocnița, stabilită conform prevederilor Instrucțiunii cu privire la organizarea serviciului de pază a Obiectivelor de către angajații ÎS „Servicii Pază” a MAI, aprobată prin ordinul ÎS SP nr.XXXXX din 22.06.2011 (f.d.41).

Prima instanță a dedus că directorul ÎS ,,Pază de Stat”, filiala Ocnița, XXXXX., cât și reprezentanții sediului central au dat dovadă de o ,,rea-credință,, față de beneficiar, prin faptul că a participat în timpul întocmirii actului de inventariere, însă fără a aplica semnătura pe acesta.

Prima instanță a conchis că anume prestatorul urma să creeze comisia de inventariere și să întocmească actul de inventariere, iar prin neefectuarea acestora au dat dovadă de ,,rea-credință” și urmează să-și asume consecințele.

Instanța de fond a mai stabilit că ÎS ,,Pază de Stat” nu face inventarierea bunurilor la luarea sub pază a bunului imobil, astfel că alegațiile precum că nu sunt de acord cu prejudiciul invocat de reclamant, deoarece nu poate fi confirmată existența bunurilor, nu-i poate fi invocat acesteia, cu atît mai mult că pe cauza dată este începută urmărirea penală unde partea vătămată a fost preîntâmpinată despre răspundere penală pentru denunț și declarații false.

Potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale din 25.11.2019 (f.d.20) de la Rusnac Alla au fost sustrase următoarele bunuri: XXXXXX. În total, au fost sustrase bunuri în valoare de XXXXX.

Prima instanță a concluzionat că prestatorul ÎS ,,Pază de Stat”, filiala Ocnița urmează să achite parțial prejudiciul cauzat Allei Rusnac prin sustragerea bunurilor indicate în lista de inventariere și ordonanța de începere a urmăririi penale.

Având în vedere că între actul de inventariere și ordonanța de începere a urmăririi penale sunt divergențe de prețuri (sunt indicate în diferite valute: hrivne ucrainești, euro, dolari SUA, lei), instanța de fond a considerat de a lua drept bază pentru evaluarea prejudiciul material, prețurile bunurilor sustrase, indicate în ordonanță.

În acest context, prima instanță a considerat necesar de a încasa din contul ÎS ,,Pază de Stat” prejudiciul suportat pentru sustragerea bunurilor indicate în ordonanță în suma de XXXXX.

Cât privește încasarea prejudiciului suportat ca urmare a sustragerii bunurilor: XXXXX, prima instanță a considerat necesar de a respinge solicitarea respectivă, deoarece potrivit pct.5.5 din contract, prestatorul nu poartă 5 răspundere materială pentru prejudiciul cauzat prin sustragerea mijloacelor bănești și a obiectelor de preț în cazul în care acestea nu erau păstrate în safeuri.

Totodată, instanța de fond a conchis că pe parcursul judecării cauzei, reclamanta Rusnac Alla a suportat cheltuieli de judecată formate din plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de XXXXX, pentru asistența juridică în sumă de XXXX și pentru transportul avocatului în sumă de XXXX, sume care urmează a fi încasate din contul părții care a pierdut procesul.

Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material și procedural, apreciind la justa valoare probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 din CPC, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată.

Instanța de apel a constatat că Rusnac Alla este proprietara bunului imobil amplasat în XXXXX, fapt confirmat de părți și de materialele cauzei. La 15 iulie 2019, Rusnac Alla a încheiat cu ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, în persoana directorului XXXXX, contractul XXXXX privind supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu (f.d. 8-10). Potrivit pct.12.1 contractul a fost încheiat pe o durată de un an de zile.

Cu trimitere la prevederile art.992 alin.(1) și art.1375 alin.(1 ) și (2) din Codul civil, instanța de apel a stabilit că în noaptea de 19 spre 20 noiembrie anul 2019, din imobilul situat în XXXXX a fost săvârșit un furt, fapt confirmat prin ordonanța din 25.11.2019 privind începerea urmării penale, emisă de IP Ocnița, prin care s-a dispus începerea urmării penale pe faptul existenței unei 6 bănuieli rezonabile că a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) din Codul penal (f.d. 20).

Instanța de apel a stabilit că în cadrul urmării penale Rusnac Alla a fost recunoscută în calitate de parte vătămată (f.d. 22) și constatată cauzarea unui prejudiciu considerabil în sumă de XXXXX.

De asemenea, instanța a constatat că în cadrul urmăririi penale reclamanta Alla Rusnac a fost audiată în calitate de parte vătămată, la fel au fost audiați martori, au fost efectuate un șir de măsuri în vederea identificării făptașilor, însă nu a fost posibil de stabilit persoanele bănuite de comiterea infracțiunii date, prin ordonanța din 25.06.2020 s-a dispus suspendarea urmăririi penale.

La 14 ianuarie 2020, reclamanta Alla Rusnac a înaintat o pretenție directorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, prin care a solicitat să-i fie recuperat prejudiciul cauzat în urma efectuării necorespunzătoare a pazei bunului său imobil în mărime de XXXXX, însă pretenția nu a fost satisfăcută.

Instanța de apel a precizat că din dispozițiile contractului XXXXX rezultă că acesta a fost încheiat la data de 15 iulie 2019, pe un termen de un an, iar furtul a avut loc la data de 20.11.2019, prin urmare, la momentul săvârșirii faptei, contractul era valabil.

Instanța de apel a menționat că conform pct.3.1 lit.a) din contractul încheiat între Rusnac Alla și ÎS „Serviciu Pază de Stat”, „prestatorul„ s-a obligat să organizeze și să asigure supravegherea și paza bunurilor materiale ale „beneficiarului” primite sub pază „de la sustrageri”.

Instanța de apel a remarcat că din ordonanța de începere a urmăririi penale din 25.11.2019 (f.d.20) de la Rusnac Alla au fost sustrase următoarele bunuri: XXXXX. În total, au fost sustrase bunuri în valoare de XXXXX.

Instanța de apel a reținut că potrivit pct.5.1 din contract, ,,prestatorul” poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate prin sustragerea săvârșită la obiectivele și încăperile aflate sub pază, ca rezultat al neprezentării grupei operative de intervenție la obiectivul păzit, în temeiul indicat în pct.3.1 lit.c) (prestatorul se obligă să organizeze și să asigure sosirea în 3-5 min. a grupei operative la obiectivul păzit în cazul declanșării sistemului de semnalizare). Deși în noaptea din 19 spre 20 noiembrie 2019, când prima oară a fost declanșat sistemul de alarmă, colaboratorii ÎS ”Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, deplasându-se la obiectul securizat amplasat pe XXXXX, nu au depistat deteriorări. În ziua următoare au observat că geamul de la bucătărie era deschis, existând urme de pătrundere. Urmare a celor relatate, conform Ordinului nr.XXXXX din XXXXXX s-a stabilit că în urma verificării fișei de evidență a obiectivului menționat, întocmită la 15.07.2019 de către șeful SMD al filialei Ocnița, XXXXXX, s-a constatat că inițial la programarea panoului semnalele au fost introduse greșit de către dânsul, după cum urmează: XXXXX. La 20.11.2019, 7 angajatul XXXXX a efectuat reprogramarea panoului cu modificarea semnalelor indicate în fișa obiectivului nr.XXXXX, după cum urmează: XXXXX. Introducerea incorectă a semnalelor și parvenirea acestora în mod inversat de la obiectivul casa particulară a Allei Rusnac a condiționat direct crearea unei situații de confuzie pentru angajații dispeceratului CMZ Nord, filiala Edineț care urmează a dirija prompt cu acțiunile grupelor operative în dependență de categoria semnalelor parvenite. În aceste condiții, angajata XXXXX a acționat conform instrucțiunilor, fără a cunoaște despre faptul că semnalul „XXXXX” parvenit de la obiectiv la 20.11.2019, ora 02:34, însemna de fapt semnalul „XXXXX”, iar semnalul parvenit „XXXXX” este de fapt semnalul „XXXXX”. În circumstanțele expuse, grupa operativă s-a deplasat la obiectiv doar după parvenirea semnalului „XXXXX” la ora 04:43, peste 2 ore de la parvenirea semnalului eronat ,,XXXXX”.

S-a stabilit că în perioada 14 august 2019 – 20 noiembrie 2019, la obiectivul nr.XXXXX au avut loc declanșări repetate ale sistemului de pază, cu deplasarea grupei operative la fața locului, însă cauzele declanșărilor nu au fost stabilite.

Astfel, la 21.08.2019, orele: 22:14, 22:39, 23:07 și 23:36 de la obiectivul dat au parvenit semnale „XXXXX”, grupa operativă nu a depistat careva nereguli la obiectiv, iar dispecerul superior XXXXX a menționat în programă faptul, că „Alarma a venit inversată”. Ulterior, șeful Serviciului de montare și deservire al filialei Ocnița, XXXXX nu a întreprins măsuri eficiente de monitorizare și redresare a situației la obiectivul nr.XXXXX și prin acțiunile sale iresponsabile a admis perturbarea activității dispecerilor CMZ Nord și angajaților grupei operative a filialei Ocnița, stabilită conform prevederilor Instrucțiunii cu privire la organizarea serviciului de pază a Obiectivelor de către angajații ÎS Servicii Pază a MAI, aprobată prin ordinul ÎS SP nr.XXXXX din 22.06.2011.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a constatat încălcarea de către ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița a condițiilor contractuale, fapt ce duce la răspunderea materială.

Conform prevederilor pct.5.3 mărimea prejudiciului material se stabilește de comisia formată din reprezentanții ambelor părți, în baza actului de inventariere semnat de reprezentanții părților contractante. Pct.5.4 stipulează că prestatorul efectuează compensarea prejudiciului material cauzat doar ca urmare a stabilirii vinovăției sale de către organele penale sau în baza hotărârii instanței de judecată.

Instanța de apel a accentuat că la dosar lipsește o hotărâre a organului penal privind constatarea vinovăției ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, din care considerente reclamanta a înaintat prezenta acțiune în judecată 8 privind încasarea prejudiciului cauzat prin sustragere, or, potrivit condițiilor contractuale, prejudiciul poate fi încasat și prin hotărâre judecătorească.

Instanța de apel a menționat că lista bunurilor sustrase a fost întocmită la fața locului de intimată și reprezentantul organului de urmărire penală. Instanța de apel a accentuat că lista nu a fost semnată (f.d.14), însă, fiind audiat în ședința de judecată XXXXX., care a semnat contractul în calitate de reprezentant al ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița, a declarat că respectiva listă (actul) a fost întocmită de intimată și de către dânsul, a participat la întocmirea acesteia și o recunoaște (f.d.76 verso).

În acest context instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantei ÎS „Servicii Pază” a MAI precum că nu a fost probată existența bunurilor și valorii acestora indicate în ordonanța privind începerea urmării penale din 25.11.2019, or, acesta este declarativ.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentul ÎS „Servicii Pază” a MAI, Filiala Ocnița precum că obiectivul nu poate fi predat sub pază de către beneficiara Rusnac Alla în cazul defectării rețelei telefonice sau decuplării energiei electrice ce reiese din prevederile contractuale pct.2.6, la momentul predării sub pază de către „beneficiar” a obiectului supravegheat acesta era conectat la sursa de energie electrică, în caz contrar, contractul nu ar fi fost semnat de către prestator.

Au fost considerate irelevante și alegațiile apelantei precum că pct.5.5 lit.a) din contract expres indică asupra faptului că prestatorul nu poartă răspundere materială pentru prejudiciu cauzat prin sustragerea mijloacelor bănești și a obiectivelor de preț (metale prețioase și semiprețioase, bijuterii confecționate din asemenea metale) din încăperile păzite în cazul în care acestea nu erau păstrare în safeuri, înzestrate cu mijloace de semnalizare și fixate de podea ori pereții încăperii, or, prin hotărârea contestată nu s-a încasat costul bunurilor care urmau a fi păstrate în safeu.

În susținerea recursului ÎS „Servicii Pază” a MAI a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat legea, au interpretat eronat prevederile legii și au apreciat arbitrar probele din dosar.

Recurenta a menționat că pretinsul prejudiciu solicitat de intimata Rusnac Alla nu poate fi confirmat, deoarece nu au fost stabilite existența bunurilor sustrase.

Cu atât mai mult că, potrivit pct.2.6 din contract „obiectivul nu poate fi predat sub pază de către beneficiar în cazul defectării rețelei telefonice sau decuplării energiei electrice”.

În acțiune, Rusnac Alla a menționat că în cadrul procesului urmării penale s-a stabilit faptul că a fost rupt firul de la electricitate.

Potrivit pct.5.4 din contractul nr.XXXXX privind supravegherea, paza bunurilor de către dispeceratul de pază, precum și deservirea tehnică a mijloacelor de semnalizare pază-incendiu, prestatorul efectuează compensarea prejudiciului material cauzat doar ca urmare a stabilirii vinovăției sale de organele de urmărire penală sau în baza hotărârii instanței de judecată.

Recurenta a indicat că potrivit ordonanței de începere a urmării penale din 25 noiembrie 2019 în baza plângerii Allei Rusnac a fost pornită urmărirea penală pe acest caz valoarea prejudiciului constituind în total XXXXX.

Potrivit capitolului V pct.5.5 lit.a) din contract, prestatorul nu poartă răspundere materială pentru prejudiciu cauzat prin sustragerea mijloacelor bănești și a obiectivelor de preț (metale prețioase și semiprețioase, bijuterii confecționate din asemenea metale) din încăperile păzite în cazul în care acestea nu erau păstrate în safeuri, înzestrate cu mijloace de semnalizare și fixate de podea ori pereții încăperii.

La caz, se constată lipsa răspunderii contractuale din partea ÎS „Servicii Pază” a MAI, filiala Ocnița, în situația în care bunurile sustrase nu erau păstrate conform prevederilor contractuale, cu atât mai mult că, intimata nu a prezentat dovezi care ar justifica existența bunurilor și valoarea acestora.

Pe lângă acestea, mărimea prejudiciului material se stabilește de comisia formată de reprezentanții ambelor părți în baza actului de inventariere semnat de reprezentanții părților contractante nu a fost semnat un asemenea act între părți.

Recurenta consideră că mărimea prejudiciului în sumă de 62739 de lei pretinsă de Alla Rusnac urmează a fi apreciată critic, nefiind probată în acest sens prin documente justificative (bonuri, facturi, rapoarte de expertiză, concluziile specialiștilor etc.).

În viziunea recurentei ordonanța organului de urmărire penală a IP Ocnița privind începerea urmării penale din 25 noiembrie 2019 nu deține proba unui document justificativ ce ar estima valoarea prejudiciului pretins cauzat. 10

Atât prima instanță, cât și instanța de apel a dat apreciere greșită și neobiectivă probelor, fără a le analiza în ansamblu cu materialele dosarului.

Consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au soluționat corect și multiaspectual fondul cauzei în aspectul legat de încasarea sumei prejudiciului pretins și a cheltuielilor de judecată.

În drept, recurenta ÎS „Servicii Pază” a MAI și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a), c) și alin.(4), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară.

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de către ÎS „Servicii Pază” a MAI a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Ține de menționat că art.432 „Temeiurile declarării recursului” din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate 11 prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) avea următorul conținut: „(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Conform art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data declarării recursului): „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

În conformitate cu art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei, în ședință publică, la 09 noiembrie 2023.

Din actele cauzei rezultă că la 12 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice și poștei terestre, Curtea de Apel Bălți a expediat copia deciziei motivate din 09 noiembrie 2023, în adresa ÎS „Servicii Pază” a MAI, fapt ce rezultă din scrisoarea electronică și avizul poștal de recepție anexată la dosar (f.d.135-135 verso).

Astfel, recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de către ÎS „Servicii Pază” a MAI se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.434 CPC.

Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat în esență prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a), c) și alin.(4), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară. 13

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din 31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au fost modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat în vigoare din 01 septembrie 2023.

La caz, ÎS „Servicii Pază” a MAI a depus recursul la 05 ianuarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate la articolul 432 CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în recursul declarat la 05 ianuarie 2024 de ÎS „Servicii Pază” a MAI nu s-a indicat niciun temei de drept prevăzut la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare din 01 septembrie 2023, prin urmare este vădit neîntemeiat.

De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de ÎS „Servicii Pază” a MAI conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 al Convenției.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în 14 asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,