2ra-659/24 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti

2ra-659/24 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu

Veaceslav Sobolevschi cu privire la repararea prejudiciului moral și material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-659/24

NR. PIGD 2-21018846-01-2ra-04062024-1)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor

circumstanțelor cauzei. Aplicarea eronată a normelor de drept material și

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Mitrofan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, D. Dulghieru,

19 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile declarate de

Procuratura Republicii Moldova și Ministerul Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor, solicitând repunerea în termen

privind examinarea prezentei cereri, încasarea din contul statului în

beneficiul lor a sumei de 300 000 mii lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciul

moral pentru tragerea ilegală la răspunderea penală, încasarea mijloacelor

bănești care au fost ridicate în urma percheziției în sumă de 55525 lei, 12000

mii ruble rusești, 3400 Euro și costul unei pompe electrice în sumă de 15000

lei, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10

000 lei.

prin ordonanța procurorului în secția Conducere a Urmării Penale în organele

centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și a Procuraturii Generale,

Alexandru Zgureanu, s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul unei

bănuieli rezonabile de săvârșirea de către reclamanți a infracțiunii prevăzute

de art. 243 alin.3 lit. b) Cod Penal pe faptul spălării banilor de două sau mai

multe persoane.

judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru mun. Chișinău privind

autorizarea percheziție la domiciliu lor. Prin încheierea din 08 septembrie

2014 a judecătorului de instrucție Judecătoria Centru mun. Chișinău s-a

dispus autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lor situat în XXXXX,

în vederea depistării și ridicării instrumentelor ce au fost destinate pentru a

fi folosite/ sau au servit ca mijloc la săvârșirea infracțiunii.

XXXXX, au fost ridicate bunuri și mijloace bănești cu întocmirea

procesului-verbal de examinare din 10 octombrie 2014. Conform actului din

03 decembrie 2014, Direcția Generală a Urmării Penale a Inspectoratului

General al Poliție în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne, a

transmis spre păstrare Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău XXXXX,

care au fost recunoscute ca corpuri delicte.

1

corpuri delicte, au aparținut cu drept de proprietate familiei lor și nu au fost

dobândite sau agonisite pe cale infracțională, ci au fost dobândite prin munca

cinstită.

infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. 2) și 243 alin. 3) din Cod Penal. Din

informația pe care o dețin cauza penală a fost pornită la indicația fostului

procuror al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauzelor Speciale, Chitoroagă Nicolae. De la mijlocul verii anului 2015, nu

au fost citație de Procuratură în legătură cu acțiunile de urmărire penală.

decembrie 2019 s-au adresat de nenumărate ori atât polițiștilor cât și

procurorilor în vederea restituirii bunurilor ridicate. Ca rezultat în luna

august 2015, li s-au restituit mijloacele de transport care au fost ridicate.

verbal polițiștilor în vederea restituirii mijloacele bănești ridicate. În

rezultatul adresări, unul din polițiști i-a comunicat lui Veaceslav Sobolevschi

că în cazul în care va înaintat repetat o asemenea solicitare, procurorul

Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauzelor

Speciale, Chitoroagă Nicolae îl va închide la închisoare, iar din acest motiv

nu s-a mai adresat procurorilor și polițiștilor referitor la restituirii XXXXX.

din știri despre destituirea procurorului Procuraturii pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauzelor Speciale, Chitoroagă Nicolae și despre

faptul că împotriva acestuia au fost deschise cauze penale. În urma acestei

informații, la 17 decembrie 2019 au depus cerere în adresa Procuraturii

Generale, iar imediat ce au luat cunoștință cu materialele cauzei penale, au

constatat că dosarul a fost încetat încă din 08 iulie 2015, pe motiv că fapta

nu întrunește elementele unei infracțiuni. Reclamanții consideră că angajații

Procuraturii au însușit XXXXX, precum și XXXXX.

persoanei de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale s-a dispus

remiterea lui Veaceslav Sobolevschi a obiectelor ridicate în cadrul

percheziției la domiciliul său din 17 iunie 2014, a XXXXX recunoscute în

calitate de corp delict.

respectuos să le fie restituiți XXXXX, precum și XXXXX care a fost

ridicată. Astfel reclamanții au relatat că procurorul Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauzelor Speciale, Aurel Ciocan

i-a invitat la audiență, unde le-a explicat verbal, că nu au primit XXXXX

menționate și nici XXXXX. Ulterior prin răspunsul nr. 203P/20 - 9370 din

04 septembrie 2020, procurorul Aurel Ciocan i-a informat că potrivit

2

recipiselor din 15 noiembrie 2015, 06 august 2015 și 03 august 2015 se

confirmă faptul că bunurile ridicate în cadrul percheziției efectuate la adresa

XXXXX au fost restituite în totalitate.

2015 se deduce faptul că lui Veaceslav Sobolevschi i-a fost restituit

autoturism de model Volkswagen T4 cu număr de înmatriculare XXXXX,

însă nu este indicat de la cine a primit acest autoturism. La fel recipisa din

06 august 2015 demonstrează faptul că a primit două automobile și la fel nu

este indicat de la cine.

reclamantul Veaceslav Sobolevschi a indicat că, într-adevăr la data

respectivă a fost invitat la Ministerul Afacerilor Interne unde un polițist i-a

prezentat recipisele din 03 august 2015 și din 06 august 2015 și i-a comunicat

că este necesar să scrie o recipisă adresată procurorului Găină și dictându-i a

scris precum că nu are pretenții la mijloacele de transport pe care le-a primit

conform recipiselor menționate.

penală urmau a fi restituie în ordinea în care au fost ridicate, așa cum i s-au

restituit mijloacele de transport după model și număr. Până în prezent

organul de urmărire penală nu le-a restituit sumele mijloacelor financiare, iar

recipisa din 15 noiembrie 2015 nu demonstrează că a primit XXXXX

precum și XXXXX.

o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor, iar ulterior, examinarea

acesteia a fost transmisă către Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, care le-a oferit un răspuns formal, fără a

clarifica complet subiectul menționat. Prin răspunsul nr. 203-P 20-11900 din

20 octombrie 2020, plângerea a fost respinsă neîntemeiat, iar procurorul a

afirmat că Sobolevschi Veaceslav a semnat o recipisă prin care a recunoscut

că nu are pretenții față de organul de urmărire penală.

ilegal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, iar XXXXX le-au fost ridicate ilegal și nu au fost restituite

până în prezent, ceea ce le-a cauzat un prejudiciu material semnificativ.

altor investigații, le-au fost provocate suferințe psihice, le-a fost afectată

sănătatea, necesitând tratament pe termen lung. De asemenea, înjosirile pe

care le-a suferit le estimează la o sumă de 300.000 de lei pentru fiecare.

indicat că au luat cunoștință la sfârșitul lunii decembrie 2019 cu ordonanța

din 08 iulie 2015 privind scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire

penală și clasarea cauzei penale.

3

ridicarea excepției de tardivitate în baza art. 1861 alin. (1) din Codul de

procedură civilă (f.d. 46-49, Vol. I).

depus cerere privind ridicarea excepției de tardivitate în baza art. 1861 alin.

(1) din Codul de procedură civilă (f.d. 55-56, Vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, au fost admise parțial cererile cu privire la ridicarea excepției de

tardivitate depuse de Procuratura Generală a Republicii Moldova și

Ministerul Finanțelor. S-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată

depusă de Veaceslav Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor cu privire la repararea

prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. S-au respins

ca fiind neîntemeiate cererile cu privire la ridicarea excepției de tardivitate

depuse de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul

Finanțelor în partea cererii de chemare în judecată depusă de Tatiana

Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului moral și material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești. (f.d. 78-81 Vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins recursul declarat de Veaceslav Sobolevschi și s-a menținută

încheierea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d. 99-103, Vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 08 noiembrie 2022, s-a dispus atragerea în proces în calitate intervenient

accesoriu a lui Veaceslav Sobolevschi (f.d. 140-141, Vol. I).

ÎN FAPT

concretizare a acțiunii împotriva Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției solicitând

repunerea în termen privind examinarea prezentei cereri, încasarea din contul

statului în beneficiul său a sumei de 300 000 mii lei cu titlu de prejudiciul

moral pentru tragerea ilegală la răspunderea penală, încasarea XXXXX care

au fost ridicate în urma percheziției XXXXX și costul unei XXXXX, precum

și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 lei

4

(f.d.145-146, Vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Sobolevschi Tatiana împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu

Sobolevschi Veaceslav cu privire la repararea prejudiciului moral și material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției în contul Tatianei Sobolevschi suma de 30

000 lei cu titlul de prejudiciu moral și suma de 5 000 lei cu titlul de cheltuieli

pentru asistență juridică. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins,

ca neîntemeiată (f.d. 195, 204-215, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus cerere de apel nemotivată, iar la 21 iulie 2023 a depus cererea de apel

motivată împotriva hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe

în partea admiterii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acțiunii (f.d. 199, 227-228, Vol. I).

nemotivată, iar la 31 iulie 2023 a depus cererea de apel motivată împotriva

hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe în partea

respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire

la admiterea acțiunii (f.d. 201-203, 229-230, Vol. I).

„secretariat@justice.gov.md” a expediat către Curtea de Apel Chișinău la

adresa de e-mail „cac@justice.md” un mesaj electronic la care a fost atașat

un fișiere electronic, care s-a adeverit o imagine grafică (fotografie,

document scanat și formatat în imagine) a unei cereri de alăturare la apelul

declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova care nu conținea

semnătura olografă a reprezentantului Ministerului Justiției. Documentul a

fost verificat prin intermediul serviciului guvernamental de semnătură

electronică, iar rezultatul verificării a arătat că documentul nu conținea

semnături (220-222, Vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova și

cererea Ministerului Justiției de alăturare la cererea de apel declarat de

Procuratura Generală a Republicii Moldova. S-a admis cererea de apel,

5

declarată de Tatiana Sobolevschi. S-a casat hotărârea din 04 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii cererii de chemare

în judecată, depusă de Tatiana Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale,

Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu

Veaceslav Sobolevschi cu privire la repararea prejudiciului moral și material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești și s-a emis în această parte o hotărâre nouă,

prin care: s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Tatianei Sobolevschi prejudiciul material

cauzat prin nerestituirea XXXXX, ridicați în urma percheziției din 06 iunie

2014 la domiciliul apelantei, din XXXXX, XXXXX (f.d. 128-132, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii (f.d. 30-31, Vol. II).

30.1. În motivarea recursului a invocat că legiuitorul, în temeiul art. 6 din

Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a prevăzut expres care sunt

cazurile în care survine dreptul persoanei la repararea prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinat pe aprecierea

nerezonabilă a probelor, deoarece în procesul examinării cauzei Tatiana

Sobolevschi nu a prezentat probe care să ateste faptul nerestituirii

mijloacelor bănești ridicați în urma percheziției din 06 iunie 2014 la

domiciliu acesteia.

30.3. Totodată a considerat drept irelevante argumentele instanței de apel,

precum că la materialele cauzei nu se regăsește confirmarea returnării lui

Veaceslav Sobolevschi a XXXXX, deoarece prin ordonanța din 08 iulie

2015 privind scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și

clasarea cauzei penale s-a dispus scoaterea integrală de sub urmărire penală

a învinuiților Tatiana Sobolevschi și Veaceslav Sobolevschi, clasarea cauzei

penale și remiterea lui Veaceslav Sobolevschi a obiectelor ridicate în cadrul

percheziției, cu excepția celor care nu au fost recunoscute în calitate de corp

delict, restituirea lui Veaceslav Sobolevschi a XXXXX recunoscute în

calitate de corp delict și atașate la materialele prezentei cauze penale în baza

ordonanței din 28 noiembrie 2014.

30.4. Recurentul a indicat că recipisa de recepționare a XXXXX anexată

6

la materialele dosarului și nerecunoscută de instanța de apel ca document

oficial a fost scrisă personal de Veaceslav Sobolevschi.

30.5. Suplimentar recurentul a specificat că la etapa explicațiilor în prima

instanță, Tatiana Sobolevschi a declarat că de fapt încă din 2015 cunoștea

despre ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, însă a depus cerere de

chemare în judecată abia la 04 februarie 2021, adică după expirarea

termenului de 3 ani prevăzut de lege, iar instanța de apel nu a ținut cont de

acest fapt.

deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii ca neîntemeiată

(f.d. 36-40, Vol. II).

31.1 În motivarea recursului Ministerul Justiției în temeiul art. 6 din Legea

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești, a prevăzut expres care sunt cazurile în care

survine dreptul persoanei la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

31.2. A menționat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept ce

țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

31.3. Or, pentru aplicabilitatea prevederilor din Legea nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998, necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele

prevăzute de art. 6 - dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 -

cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Prin urmare, normele

legale în cauză sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

31.4. Însă, recurentul a subliniat că instanțele inferioare corect au constatat

că în privința Tatianei Sobolevschi și Veaceslav Sobolevschi a fost emisă

ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, circumstanță ce nu a fost

negată sau contestată de către Ministerul Justiției.

31.5. Totuși, motivarea instanțelor precum, că Tatiana Sobolevschi este în

drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu

prevederile Legii nr.1545, dat fiind faptul că în speță se întrunesc temeiurile

stabilite de art. 3 și art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este

nefondată și eronată, în condițiile în care conform prevederilor art.3 alin. (l)

din Legea nr. 1545, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi

7

localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală [...]. În condițiile

normei enunțate, recurentul deduce că nu orice acțiune a organelor de drept

și judecătorești atrage răspunderea Statului.

31.6. Respectiv, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de

dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire

penală sunt/au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de

faptul dacă este vinovată sau nu persoana. Or, instanța de fond, cât și instanța

de apel urmau să indice expres care anume act normativ justifică răspunderea

statului.

31.7. La acest aspect, recurentul a precizat că organul de urmărire penală

a avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea

sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor invocate în actul

de sesizare, de a constata atât circumstanțele care dovedesc vinovăția, cât și

cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează sau

agravează răspunderea penală. Totodată, o eventuală clasare a unei cauze

penale nu trebuie percepută ca un rebut în activitatea organului de urmărire

penală, dar ca o activitate normală de examinare a unei cauze penale.

31.8. Prin urmare, la materialele cauzei nu există niciun act procedural

definitiv și irevocabil a judecătorului de instrucție, sau a unui eventual organ

ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale acțiunile organului de

urmărire penală.

adresa părților, copia recursului declarat, creând astfel participanților la

proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,

cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la

materialele cauzei (f.d. 54-55, Vol. II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

8

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.”

„ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„ (5) Dacă se dispune repunerea în termen și/sau excepția de tardivitate se respinge,

instanța de judecată emite o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul și

continuă examinarea cauzei.”

9

„ (1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime.”

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:

„ (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile

cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată,

care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la

răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni);

cazuri excepționale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv drepturile

și libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte ori cînd consecințele acțiunilor ilicite comise sînt extrem

de grave sau chiar iremediabile.

„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile

persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,

precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în

conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în

instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen

de 3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

10

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul

de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a

încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală

sau organului care exercită activitate specială de investigații.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de

existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;

b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și

ținerii sub arest;

c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobînzile aferente, obligațiile împrumuturilor

de stat și cîștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanța

judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de

judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta

a unor acțiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul

procuraturii sau în instanța judecătorească.”

(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației

se determină luîndu-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvîrșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”

11

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 06

februarie 2024. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale

a instanței de apel către participanții la proces la 14 mai 2024, (f.d. 27, Vol.

II). Astfel, recursurile declarate la 03 iunie 2024 și 27 iunie 2024 sunt în

termen.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și

audierea participanților la proces.

Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de Procuratura Generală

a Repubicii Moldova și Ministerul Justiției întemeiate și care urmează a fi

admise, cu casarea deciziei instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare

în instanța de apel.

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea

din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului

constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea

exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia

Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli

procedurale evidente.

dreptului material și procedural, prin prisma probatoriului anexat la

materialele cauzei, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe.

august 2014, s-a dispus începerea urmării penale în temeiul bănuielii

rezonabile de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3), lit. b) din

Codul penal, pe faptul spălării banilor comise de către două sau mi multe

persoane, în proporții deosebit de mari. (f.d.8, Vol. I).

s-a admis demersul procurorului și s-a autorizat efectuarea percheziției la

domiciliul lui Veaceslav Sobolevschi situat în XXXXX, în vederea depistării

și ridicării instrumentelor ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit

ca mijloace la săvârșirea infracțiunii cum ar fi: produse petroliere,

documente contabile, fiscale, bancare, înregistrări contabile, înregistrate pe

suporturi digitale precum și mijloace bănești în diferită valută fără

proveniență, nereflectate în evidența contabilă, care nu pot fi obținute prin

alte procedee probatorii, decât prin efectuarea percheziției (f.d.11-12, Vol.

I).

12

percheziției s-a dispus efectuarea percheziției în XXXXX, în vederea

depistării și ridicării instrumentelor ce au fost destinate pentru a fi folosite

sau au servit ca mijloace la săvârșirea infracțiunii cum ar fi: produse

petroliere, documente contabile, fiscale, bancare, înregistrări contabile,

înregistrate pe suporturi digitale precum și XXXXX fără proveniență, alte

obiecte și corpuri care ar putea facilita procesul de soluționare a cauzei

penale (f.d.9-10, Vol. I).

a fost audiat în calitate de bănuit (f.d.18-19, Vol. I), iar prin ordonanța din

22 septembrie 2014, Veaceslav Sobolevschi a fost recunoscut în calitate de

bănuit (f.d.20-21, Vol. I).

Sobolevschi a fost audiat în calitate de învinuit (f.d.22-23, Vol. I), fiind pus

sub învinuire (f.d.24, Vol. I).

Tatiana Sobolevschi a fost audiată în calitate de bănuită (f.d.25-26, Vol. I),

iar prin ordonanța din 22 septembrie 2014 a fost recunoscută în calitate de

bănuit. (f.d.27, Vol. I), ulterior fiind recunoscută ca învinuită (f.d.28, Vol. I).

examinare din 10 octombrie 2014, s-au examinat mijloacele bănești care au

fost ridicate de la domiciliul lui Veaceslav Sobolevschi (f.d.16, Vol. I).

comisia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău a fost primit spre

păstrare temporară un colet ambalat și sigilat cu ștampila „MAI nr. 4088”, în

care se conținea: XXXXX (f.d.14, Vol. I).

persoanei de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale s-a dispus

scoaterea integrală de sub urmărire penală a învinuiților Tatiana Sobolevschi,

Veaceslav Sobolevschi și clasarea cauzei penale nr. 2014928250, în temeiul

art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Veaceslav Sobolevschi a obiectelor ridicate în cadrul percheziției la

domiciliul său din 17 iunie 2014, cu excepția celor care nu au fost

recunoscute în calitate de corp delict, restituirea lui Veaceslav Sobolevschi

a mijloacelor bănești recunoscute în calitate de corp delict și atașate la

materialele prezentei cauze penale în baza ordonanței din 28 noiembrie 2014

și restituirea proprietarilor autoturismul de model Volkswagen T4 cu număr

de înmatriculare XXXXX, autoturismul de model Mercedes-Vito cu număr

de înmatriculare XXXXX, autospecială de model Kamaz 43101 cu număr de

13

înmatriculare XXXXX și bunurile aflate în ele, ridicate în cadrul urmări

penale (f.d.30-32, Vol. I).

Veaceslav Sobolevschi la 27 iulie 2015 a recepționat copia ordonanței din

08 iulie 2015 privind scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală

și clasarea cauzei penale (f.d. 57, Vol. I).

Inspectoratului Fiscal de Stat al municipiului Chișinău, a fost returnat de la

depozitarea temporară la Inspectoratul Fiscal de Stat al municipiului

Chișinău și transmis reprezentantului Inspectoratului Național de Investigații

din cadrul Inspectoratului General al Poliției colet nr. 237, care conținea

următoarele sume de bani: XXXXX, fiind considerate bunuri ce au fost puse

sub sechestru ca probe în cadrul unui dosar penal (f.d.15, Vol. I).

faptul că i-a fost restituit autoturismul de model Volkswagen T4 cu număr

de înmatriculare XXXXX (f.d. 62, Vol. I).

Veaceslav Sobolevschi confirmă pentru ce și semnează faptul că i-a fost

restituit autoturismul de model Mercedes-Vito cu număr de înmatriculare

XXXXX, autospecială de model Kamaz 43101 cu număr de înmatriculare

XXXXX și bunurile aflate în ele, ridicate în cadrul urmări penale (f.d. 63,

Vol. I).

confirmă că a primit tot ce a fost ridicat de la acesta în cadrul urmării penale

și astfel nu are careva pretenții, pentru ce a și semnat (f.d.61, Vol. I).

precum și prin cererea de concretizare depusă la 30 noiembrie 2022, Tatiana

Sobolevschi a solicitat repunerea în termen privind examinarea prezentei

cereri, încasarea din contul statului în beneficiul său a sumei de 300 000 mii

lei cu titlu de prejudiciul moral pentru tragerea ilegală la răspunderea penală,

încasarea XXXXX care au fost ridicate în urma percheziției XXXXX și

XXXXX, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

10 000 lei (f.d.145-146, Vol. I). (f.d. 5-5A, Vol. I).

Centru, prin hotărârea din 04 aprilie 2023, a admis parțial cererea de

chemarea în judecată, a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Tatianei Sobolevschi prejudiciul moral în

sumă de 30 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

În rest, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei (f.d.204-215, ol. I)

decizia din 06 februarie 2024 a respins apelul declarat de Procuratura

14

Generală a Republicii Moldova și cererea Ministerului Justiției de alăturare

la cererea de apel declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova. A

admis cererea de apel, declarată de Tatiana Sobolevschi, a casat hotărârea

primei instanțe, în partea respingerii acțiunii și a emis în această parte o

hotărâre nouă, prin care a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Tatianei Sobolevschi

prejudiciul material cauzat prin nerestituirea XXXXX, ridicați în urma

percheziției (f.d. (f.d.7-8, 9-26 Vol. II)

art. 2 alin.(1), art. 6, lit. b) din Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, art. 1405, alin. (l) din Codul civil, raportate la circumstanțele cauzei, a

concluzionat că Tatiana Sobolevschi are dreptul la despăgubire pentru

prejudiciul cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii, deoarece, în speță, sunt întrunite

condițiile stabilite de lege pentru a putea solicita despăgubiri pentru

prejudiciile care iau fost cauzate.

cauzat prin nerestituirea XXXXX, ridicați în urma percheziției din

06.06.2014, instanța de apel a reținut că aceasta este întemeiată, deoarece la

materialele lipsește dovada de returnare Tatianei Sobolevschi a XXXXX,

ridicate în cadrul procesului de percheziție. De asemenea instanța de apel a

opinat că recipisa anexată la materialele cauzei, prin care se menționează că

Vaeceslav Sobolevschi a primit tot ce a fost ridicat de la acesta în cadrul

urmării penale și astfel nu are careva pretenții, nu poate fi constatat și reținut

ca document oficial de returnare a XXXXX ridicate în cadrul percheziției.

și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului acțiunii

în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia instanței

de apel de admitere a pretenției Tatianei Sobolevschi privind încasarea

prejudiciului material cauzat prin nerestituirea mijloacelor bănești, rezultată

din examinarea superficială a probelor anexate la materialele dosarului

precum și normele de drept ce reglementează instituția reparării prejudiciului

material, fapt ce impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

acestei pretenții a prezentat: ordonanța din 19 august 2014, privind începerea

urmării penale; încheierea din 08 septembrie 2014 a Judecătoriei mun.

Chișinău, prin s-a admis demersul procurorului și s-a autorizat efectuarea

percheziției, ordonanța din 09 septembrie 2014 privind efectuarea

percheziției, procesele-verbale privind audierea în calitate de bănuit și

15

ordonanța din 08 iulie 2015 privind scoaterea integrală a persoanei de sub

urmărire penală și clasarea cauzei penale.

în apel, cât și în recurs au susținut, că Tatiana Sobolevschi nu a dovedit faptul

că i-a fost cauzat un prejudiciul material, nefiind prezentate probe în acest

sens. În susținerea celor invocate s-a menționat faptul că la materialele

dosarului sunt anexate recipisa din 03 august 2015, 06 august 2015 și 15

noiembrie 2015, potrivit cărora Veaceslav Sobolevschi confirmă că a primit

tot ce a fost ridicat de la acesta în cadrul urmării penale și astfel nu are careva

pretenții, pentru ce a și semnat.

Curții de Apel Chișinău din data de 06 februarie 2024, observă că instanța

de judecată a admis ca probe în susținerea acestei pretenții cele invocate de

reclamantă, fără a da apreciere recipiselor prezentate și fără a verifica

caracterul rezonabil al acestora.

au fost ridicate în cadrul percheziției, iar pe de altă parte la materialele cauzei

este anexată recipisa din 15 noiembrie 2015, semnată de Veaceslav

Sobolevschi, în care acesta confirmă că a primit toate bunurile ridicate de la

el în cadrul urmăririi penale, arătând că nu are pretenții în acest sens și

semnând respectiva recipisă pentru a atesta acest fapt (f.d. 61, Vol. I).

bunuri au fost restituite în baza recipisei din 15 noiembrie 2015, având în

vedere că Veaceslav Sobolevschi a semnat această recipisă confirmând că a

primit integral bunurile ridicate de la el în cadrul urmăririi penale și că nu

are pretenții referitoare la acestea, precum și luând în considerație că

mijloacele de transport au fost restituite în baza a două recipise distincte din

03 august 2015 și 06 august 2015.

aspect având în vedere succesiunea evenimentelor care au avut loc în

legătură cu restituirea bunurilor confiscate și ridicate și anume: actul nr. 25

din 30 iulie 2015, emis de Comisia Inspectoratului Fiscal de Stat al

municipiului Chișinău privind returnarea de la depozitarea temporară și

transmiterea reprezentantului Inspectoratului Național de Investigații din

cadrul Inspectoratului General al Poliției a coletului nr. 237, care conținea

XXXXX ; recipisele din 03 august 2015 și 06 august 2015, potrivit cărora

Veaceslav Sobolevschi confirmă restituirea autoturismelor și bunurile aflate

în ele, ridicate în cadrul urmări penale (f.d. 62-63, Vol. I), precum și recipisa

din 15 noiembrie 2015, conform căreia Veaceslav Sobolevschi confirmă că

a primit tot ce a fost ridicat de la acesta în cadrul urmării penale și astfel nu

are careva pretenții, pentru ce a și semnat (f.d.61, Vol. I).

16

fost restituite lui Veaceslav Sobolevschi conform recipisei din 15 noiembrie

2015 pentru care Veaceslav Sobolevschi a semnat că le-a primit și că nu are

pretenții.

concluzionează că motivarea instanței de apel, potrivit căreia recipisa din 15

noiembrie 2015 nu poate fi considerată un document oficial, nu oferă nicio

evaluare care să stabilească în mod definitiv și incontestabil certitudinea

soluției adoptate. De asemenea, Codul de procedură penală nu prevede o

formă specifică pentru documentul care atestă restituirea bunurilor ridicate

în cadrul percheziției.

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a da apreciere probelor

prezentate.

învestită prin prevederea legală menționată la art. 373, alin. (1) și alin. (2)

din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de apel avea obligația la

judecarea fondului cauzei să determine întrunirea condițiilor aplicabilității

Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, cuantum prejudiciului moral în

dependență de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, să stabilească și să

analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să răspundă tuturor

argumentelor invocate de către participanții la proces.

instanță după termenul de prescripție extinctivă, instanța de apel a precizat

că circumstanțele invocate au fost deja soluționate prin actele anexate

dosarului, respectiv prin decizia din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău. În consecință, instanța de apel a invocat că aceste aspecte sunt

considerate ca fiind lucruri judecate și nu consideră necesar să se pronunțe

asupra lor.

consideră necesar de a învedera cadrul legal pertinent diferendului dedus

judecății, având ca reper poziția și obiecțiile participanților la proces în

recursurile declarate.

poziția instanței de apel, care a susținut că problema legată de termenul de

prescripție a fost deja soluționată prin decizia din 29 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău.

17

cadrul examinării cauzei, atît Ministerul Finanțelor, cît și Procuratura

Generală a Republicii Moldova a depus cerere privind ridicarea excepției de

tardivitate în baza art. 1861 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

2024 a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului moral și material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești.

încheierea enunțată s-au respins ca neîntemeiate cererile de ridicare a

excepției de tardivitate formulate de Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Ministerul Finanțelor.

procedură civilă prevede că, în cazul în care se dispune repunerea în termen

și/sau excepția de tardivitate se respinge, instanța de judecată emite o

încheiere motivată care poate fi atacată împreună cu fondul, iar cauza

continuă să fie examinată.

aspect a fost deja examinat prin decizia din 29 noiembrie 2021 a Curții de

apel Chișinău, întrucât prin acea decizie a fost soluționată doar recursul

depus de Veaceslav Sobolevschi, acțiunea căreia a fost respinsă ca fiind

tardivă.

a excepției de tardivitate în privința acțiunii depusă de Tatiana Sobolevschi,

în această parte încheierea nu a fost contestată cu recurs, avînd în vedere

prevederile art. 1861 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Conform acestui

articol, în cazul respingerii excepției de tardivitate, încheierea motivată poate

fi atacată doar împreună cu fondul cauzei, ceea ce înseamnă că nu a fost

posibilă contestarea acestei încheieri separat prin recurs de către Procuratura

Generală a Republici Moldova și Ministerul Finanțelor .

argumentului referitor la problema termenului de prescripție, având în vedere

că aceasta constituie un aspect esențial al soluționării cauzei, care a fost

invocat în cererea de apel.

materialele cauzei se confirmă faptul că Veaceslav Sobolevschi la 27 iulie

2015 a recepționat copia ordonanței din 08 iulie 2015 privind scoaterea

integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale (f.d.

57, Vol. I).

18

invocat faptul că Veaceslav Sobolevschi este soțul Tatianei Sobolevschi,

respectiv ultima sigur cunoștea despre existența ordonanței de scoatere de

sub urmărire penală, însă a depus cererea de chemare în judecată la 04

februarie 2021, cu omiterea termenului de prescripție.

de prescripție influențează direct admisibilitatea acțiunii și, implicit, soluția

finală. Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina și argumenta cu

privire la aplicabilitatea termenului de prescripție, având în vedere

circumstanțele concrete ale cauzei.

apelul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel urmează

să supună examinării acestei cereri prin prisma Legii nr. 124 din 19 mai 2022

privind identificarea electronică și serviciul de încredere.

ora 17:01, Ministerul Justiției de pe adresa de e-mail

„secretariat@justice.gov.md” a expediat către Curtea de Apel Chișinău la

adresa de e-mail „cac@justice.md” un mesaj electronic la care a fost atașat

un fișiere electronic, care s-a adeverit o imagine grafică (fotografie,

document scanat și formatat în imagine) a unei cereri de alăturare la apelul

declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova care nu conținea

semnătura olografă a reprezentantului Ministerului Justiției (f.d.220-221,

Vol. I)..

guvernamental de semnătură electronică, iar rezultatul verificării a arătat că

documentul nu conținea semnături electronice (f.d.222, Vol. I).

electronică și serviciului de încredere, autentificare reprezintă proces

electronic care permite confirmarea identificării electronice a persoanelor

fizice și/sau juridice sau a originii și integrității anumitor date în formă

electronică

documentul electronic (cererea de alăturare la apel) nu conține semnături

valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că aceasta nu este semnată

în mod corespunzător.

electronică și serviciile de încredere, documentul electronic se consideră

neexpediat în cazul în care destinatarul știa sau trebuia să știe că documentul

electronic este recepționat de către destinatar cu modificări sau fără

semnătură electronică.

19

urmează să aprecieze cererea de alăturare la apel în format electronic, datat

cu 09 iunie 2023, or acesta nu a fost semnată în modul prevăzut de lege.

să atragă atenția asupra faptului că în dispozitivul deciziei recurate, instanța

de apel a făcut mențiunea că în rest hotărârea din 04 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fără o continuare a concluziei privind

hotărârea primei instanței în partea ce privește admiterea acțiunii, cu toate că

din partea motivată a deciziei contestate rezultă că instanța de apel a

concluzionat că în această parte hotărârea se menține.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De

altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 §

1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în

speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la

examinarea cauzei în fond

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât

prin prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe

marginea acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de

20

drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de

procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și

să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Supreme de Justiție va admite recursurile declarate și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

c) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Ministerul Justiției.

Casează integral decizia din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Sobolevschi împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu

Veaceslav Sobolevschi cu privire la repararea prejudiciului moral și

material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești și trimite cauza spre rejudecare

în Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

21