2ra-757/24 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copii minori

La 07 septembrie 2023, Cristina Zagorodnii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Burlacu, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În susținerea cererii a indicat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Burlacu Tudor. În rezultatul căsătoriei, la data de **** **** ****, s-au născut copiii gemeni, **** **** și **** ****. Copiii minori se aflau la întreținerea reclamantei, iar pârâtul nu contribuia la întreținerea acestora, motiv din care a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată pentru încasarea pensiei de întreținere.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2011 a Judecătoriei Cahul, s-a încasat din contul lui Tudor Burlacu în beneficiul Cristinei Burlacu pensia de întreținere pentru copiii minori **** **** și **** **** în cuantum fix de 600 lei pentru fiecare copil, luându-se în calcul minimul de existență pentru un copil minor în vârstă de până la 7 ani la acel moment.

Actualmente copiii minori **** **** și **** **** au împlinit **** ani, iar cuantumul minimului de existență s-a majorat și constituie 3058,6 lei pentru semestrul II al anului 2022.

A menționat că pârâtul nu are în prezent loc stabil de muncă și venituri stabile din care s-ar putea încasa pensia de întreținere în mărimea unei cote fixe. În acest caz pensia de întreținere urmează a fi încasată într-o sumă unică, reliefând în acest sens prevederile art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei. A mai indicat că Tudor Burlacu nu este invalid, nu are alți copii sau persoane aflate la întreținere, consideră oportun ca instanța de judecată să încaseze pensia de întreținere pentru copiii minori în mărime de 2000 de lei lunar pentru fiecare copil minor până la atingerea vârstei de 18 ani.

Reclamanta a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere încasate din contul lui Burlacu Tudor în favoarea sa pentru copiii minori **** **** și **** **** prin majorarea acesteia de la suma de 927,12 de lei lunar la suma de 2000 de lei lunar pentru fiecare copil minor precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate. 1

La 05 octombrie 2023, Tudor Burlacu a depus acțiune reconvențională împotriva Cristinei Zagorodnii, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În susținerea acțiunii a indicat că a fost căsătorit cu Cristina Zagorodnii, la moment sunt divorțați, au împreună doi copii **** **** și **** ****.

Potrivit deciziei din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cahul a fost modificată hotărârea din 12 mai 2016 a Judecătoriei Cahul în partea cuantumului majorării pensiei pentru întreținerea copiilor minori micșorând acest cuantum de la 1000 lei lunar pentru fiecare copil minor până la 927, 10 de lei.

La momentul actual este recăsătorit mai are la întreținere un copil minor **** ****, anul nașterii **** **** ****. Este angajat în câmpul muncii în calitate de vânzător, salariu fiind de 3200 lei. În aceste condiții îi este greu să achite suma de 2000 lei pentru fiecare copil, care este peste veniturile sale, iar majorarea cuantumului pensiei de întreținere ar putea duce la încălcarea intereselor copilului, **** ****.

Reclamantul a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori **** **** și **** **** stabilită prin decizia din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a modificat hotărârea din 12 mai 2016 a Judecătoriei Cahul de la 927,20 de lei lunar pentru fiecare copil la 1/3 din salariu.

Prin încheierea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a substituit fraza indicată în dispozitivul hotărârii „Se modifică cuantumul pensiei de întreținere încasat de la Tudor Burlacu în beneficiul Cristinei Zagorodnii pentru întreținerea copiilor minori: **** ****, născută la data de **** **** **** și **** ****, născută la data de **** **** **** din suma de 927,10 lei lunar, stabilită prin decizia din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cahul, în sumă bănească fixă în cuantum de 2000 de lei lunar, începând cu data de 07 noiembrie 2023 pînă la atingerea majoratului de către copil” cu fraza „Se modifică cuantumul pensiei de întreținere încasat de la 2 Burlacu Tudor în beneficiul Cristina Zagorodnii pentru întreținerea copiilor minori: **** ****, născută la data de **** **** **** și **** ****, născută la data de **** **** **** din suma de 927,10 lei lunar, stabilită prin decizia din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cahul, în sumă bănească fixă în cuantum de 2000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 07 noiembrie 2023 până la atingerea majoratului de către copii.”

Prin hotărârea suplimentară din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a respins cererea reconvențională depusă de Tudor Burlacu, ca fiind neîntemeiată.

La 24 ianuarie 2024, Tudor Burlacu a declarat recurs împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii contestate.

La 13 martie 2024, Cristina Zagorodnii, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus apel incident apelul incident împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței, Curtea de Apel Cahul a notat că, cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor sub formă de sumă bănească fixă, urmează a fi determinat în funcție de minimul de existență, starea materială și familială a părților și păstrându-se, pe cât este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului, iar suma pensiei de întreținere a copilului minor trebuie să fie reală și necesară, totodată, însă, să nu fie în detrimentul celuilalt părinte. Instanța de apel a menționat că, cuantumul pensiei alimentare se stabilește inclusiv ținând cont de interesul superior al copilului, de asigurarea unor condiții decente de trai și educație și ulterior de posibilitățile părinților, or, este inechitabil de a pune în sarcina doar a unui părinte toate aceste cheltuieli, fiindcă suma de 927,10 de lei lunar pentru fiecare copil minor, stabilită prin decizia din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cahul este una insuficientă în raport cu minimul de existență pentru copii de vârsta 7-17 ani stabilit pentru orașe mici. Astfel, Curtea de Apel Cahul a conchis că suma de 927,10 de lei stabilită, prin decizia din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cahul, nu corespunde cheltuielilor reale și necesare pentru întreținerea și îngrijirea unui copil, constituind o valoare netă inferioară valorii minimului de existență calculat pentru o lună pentru întreținerea unui copil minor. Or, s-a stabilit faptul că minimul de existență reprezintă volumul minimal de bunuri materiale și servicii necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale, asigurarea menținerii sănătății și susținerii viabilității omului, iar informația Biroului Național de Statistică în acest sens, este doar cu titlu de informare și nu obligatorie. Instanța de apel a indicat că, solicitarea lui Tudor Burlacu cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, prin stabilirea pensia de întreținere pentru copiii minori în cotă de 1/3 din salariu se prezintă a fi una contrară principiului interesului superior al copilului care reprezintă mesajul fundamental al Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, iar implementarea lui este o obligație de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. Mai mult, cerința reclamantului în acțiunea reconvențională este contrară intereselor supreme ale copiilor și datelor Biroului Național de Statistică care reglementează minimul de existență. Drept urmare, stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori sub minimul stabilit va duce inclusiv și la lezarea în mod substanțial a intereselor reclamantei în acțiunea de bază - Cristina Zagorodnii, așa cum domiciliul copiilor este stabilit cu mama, or normele legale stipulează cu suficientă claritate că părinții au drepturi și obligații egale față de copii.

La 21 iunie 2024, Tudor Burlacu a depus recurs împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii prin care .

Art. 433 alin. 1, lit. a) și b) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă a) în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); b) Recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.”

Art. 432 alin. din Codul de procedură civilă reglementează că: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „ În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar 5 faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”

Astfel, recursul declarat de Tudor Burlacu, la 21 iunie 2024, este în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat de Tudor Burlacu rezultă că, drept temei de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației (redată în cererea de chemare în judecată), nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 6

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Tudor Burlacu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de către Tudor Burlacu, împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 7