2ra-319/23 — Cu privire la anularea dreptului de proprietate, anularea certificatului de moștenitor legal

La 20 ianuarie 2022, Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Bejan, prin care a solicitat anularea dreptului de proprietate a Mariei Vodă asupra terenului cu nr. cadastral XXXX în baza titlului deținătorului de teren nr. XXXXX și a certificatului de moștenire eliberat pe numele Mariei Vodă. Ulterior, la 22 iulie 2022, Primarul comunei Lencăuți a depus cerere, prin care a solicitat anularea și recunoașterea nulității certificatului de deces (duplicat) seria DC-IV nr. XXXXX, eliberat la 21 septembrie 2011.

În motivarea cererii a indicat că în baza deciziei Primăriei comunei Lencăuți, raionul Ocnița nr. 30 din 17 noiembrie 2000 pe numele lui Gheorghe Vodă (anul nașterii XXXXX, decedat la XXXXX) a fost eliberat titlul de proprietate asupra terenului agricol, cu nr. cadastral XXXXX.

Prin fals de acte, elemente excroce, terenul agricol a fost înregistrat la OCT Ocnița cu drept de proprietate pe numele Mariei Vodă, anul nașterii XXXXX, care nu are grad de rudenie cu Gheorghe Vodă (anul nașterii XXXX), dar este sora lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX, care a decedat la XXXX, acest fapt este confirmat prin certificatul de deces III EM XXXX.

Prin urmare, Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX nu a avut dreptul la cotă de teren echivalent, deoarece la momentul privatizării (XXXX) era decedat și nu putea participa la privatizare. Faptul decesului în Primăria comunei Lencăuți nu a fost înregistrat.

Conform anexei nr. 2 la decizia nr. 32 din 12 septembrie 2000 a Primăriei comunei Lencăuți, județul Edineț, Gheorghe Vodă (anul nașterii 1952), nu se află în listele persoanelor care au avut dreptul la cotă de teren echivalent și care au participat la privatizare (motivul că ultimul în acest moment nu era în viață), moștenitorii căruia nu au certificate de moștenire.

Astfel, în baza informației prezentată de Oficiul Stare Civilă Ocnița certificatul de deces DC-IV XXXX a fost eliberat pe numele lui Gheorghe Vodă (anul nașterii XXXX și decedat la XXXX). 1

În baza procurii din 24 februarie 2016, Maria Vodă (anul nașterii XXXX), cod personal XXXX, domiciliată în com. Lencăuți, raionul Ocnița a încredințat lui Gheorghe Bejan (anul nașterii XXXX), dreptul de a semna acte, a depune cereri, cu drept de a înregistra acte de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Ocnița.

La 07 iunie 2016 Oficiul Cadastral Teritorial Ocnița a înregistrat terenul agricol cu nr. cadastral XXXX pe numele Mariei Vodă, în baza documentelor false prezentate, inclusiv și certificatul de deces DC-IV XXXX, eliberat pe numele lui Gheorghe Vodă, în care sunt înscrise date eronate și anume: anul nașterii XXXX, date din certificatul de deces DC-IV XXXX din 16 februarie 2007, eliberat pe numele lui Grigorii Vodă, anul nașterii XXXX, data decesului XXXX, datele din certificatul de deces DC- IV XXXX, eliberat pe numele lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX.

Consideră că, pârâtul intenționat s-a folosit de niște documente false, deoarece, duplicatul certificatului de deces DC-IV XXXX, eliberat la data de 21 septembrie 2011 de către OSC Ocnița pe numele lui Gheorghii Vodă, anul nașterii XXXX, care a decedat la XXXX, este fals și anume, data de naștere și anul aparține lui Grigore Vodă, care este fratele lui Gheorghe Vodă anul nașterii XXXX, iar anul de deces este a lui Gheorghe Vodă (anul nașterii XXXX).

În temeiul acestui certificat de deces DC-IV XXXX, eliberat la data de 21 septembrie 2011 de către OSC Ocnița s-au perfectat toate actele la notar cu scopul de a trece cota spre moștenire și proprietate Mariei Vodă (anul nașterii XXXX), care era sora lui Gheorghe Vodă anul nașterii XXXX și care nu avea dreptul la cotă de teren. Despre acest fapt a cunoscut Gheorghe Bejan, care cu rea credință a folosit, aceste documente și a dobândit dreptul de proprietate în folosul Mariei Vodă, ca ulterior în baza testamentului din 20 mai 2003, eliberat de Maria Vodă către Valentina Bejan, soția lui Gheorghe Bejan, acest teren să devină proprietate comună a familiei.

Aceste momente au fost verificate la ședința Consiliului local Lencăuți, fiind adoptată decizia nr. 5/9 din 27 septembrie 2017 „Cu privire la inițierea procesului de anulare a dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX, proprietar Maria Vodă”. Gheorghe Bejan nu a contestat decizia menționată, cunoaștea că terenul agricol este proprietate ilegală, a folosit documente false, știa de facto că a decedat fratele ei, cunoștea că documentele sunt eronate și nu corespund realității, că persoanele decedate la situația din 01 octombrie 1992 nu pot participa la privatizare și deci nu pot dobândi bunuri, pe care ea le-ar putea moșteni.

În același context, prin decizia Consiliului local Lencăuți nr. 4/5 din 21 septembrie 2021, s-a decis de anulat titlul de autentificare a dreptului 2 deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 1,2996 ha, proprietar Maria Vodă, moștenit la 07 iunie 2016 de la fratele Gheorghii Vodă și de pregătit pachetul de documente pentru a fi înaintat în instanța de judecată.

În urma verificărilor efectuate la primărie s-a stabilit că la procedura de eliberare a certificatului de moștenitor a fost prezentat duplicatul certificatului de deces eliberat în anul 2011 pe numele lui Gheorghe Vodă (născut în anul XXXX și decedat la XXXX), care a fost posesor la cota de teren și acest drept prin moștenire autentificat de notarul Nina Bătrînu i sa atribuit fiicei Maria Vodă (anul nașterii XXXX) din satul Verejeni.

Reclamantul a menționat că certificatul de deces III BM XXXX a lui Gheorghe Vodă, născut la XXXX și decedat la XXXX intenționat nu a fost prezentat, însă, anume acesta confirmă gradul de rudenie, care acordă dreptul la moștenirea legală, cu excepție la cota de teren cu nr. cadastral XXXX la care nu a avut dreptul juridic Gheorghe Vodă, deoarece la momentul privatizării era decedat. Faptul de fals în documente este confirmat și de mărturia fratelui Alexandru Vodă, care a susținut că Gheorghe Vodă cotă de teren nu a primit, deoarece la momentul privatizării era decedat.

În cadrul procesului penal intentat la inițiativa primăriei, procuratura raionului Ocnița, prin ordonanța din 19 ianuarie 2018, a confirmat faptul falsului în acte publice și lipsa dreptului de proprietate la cota de teren echivalent a lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX.

Astfel, în fața instanței reclamantul Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița a solicitat anularea dreptului de proprietate a Mariei Vodă asupra terenului cu nr. cadastral XXXX în baza titlului deținătorului de teren nr. XXXX și a certificatului de moștenitor eliberat pe numele Mariei Vodă. De asemenea, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița a solicitat anularea și recunoașterea nulității certificatului de deces (duplicat) seria DC-IV nr. XXXX, eliberat la 21 septembrie 2011.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Consiliul comunal Lencăuți a contestat dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX care aparține Valentinei Bejan, care a 3 devenit proprietară în urma succesiunii primite în bază de testament de la Maria Vodă. Valentina Bejan este soția lui Gheorghe Bejan, iar conform art. 22 alin. (1) din Codul familiei, Gheorghe Bejan nu poate fi prezumat ca subiect al raportului material litigios, deoarece dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX aparține exclusiv Valentinei Bejan. Astfel, actele a căror anulare s-a solicitat de Consiliul comunal Lencăuți afectează drepturile Valentinei Bejan.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului în raport cu starea reală de fapt constatată, că Consiliul comunal Lencăuți înaintând acțiunea a indicat în calitate de pârât persoana fizică Gheorghe Bejan, însă potrivit materialelor cauzei ultimul nu este rudă cu Maria Vodă, nu face parte din nici o categorie de moștenitori ai Mariei Vodă, ori, din cerințele reclamantului de anulare a dreptului de proprietate și anularea certificatului de moștenitor, era necesar a fi indicați în calitate de pârâți moștenitorii Mariei Vodă, dar nu Gheorghe Bejan, care anterior doar a fost 4 împuternicit prin procură de către Maria Vodă, de a-i reprezenta interesele în diferite organe.

Mai mult, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile terenul cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața 1.2996 ha., modul de folosință: agricol aparține cu drept de proprietate Mariei Vodă (decedată la XXXXX). Gheorghe Bejan nu este titular cu drept de proprietate asupra terenului din litigiu, nefiind nici testamentul întocmit pe numele dânsului.

Respectiv, după decesul persoanei cercul moștenitorilor legali se includ rudele defunctului. Clasele de moștenitori sunt determinate prin referință la descendenții defunctului (clasa I), părinții defunctului (clasa II), bunicii defunctului și descendenții lor (clasa III) ș.a.m.d. Dacă există cel puțin un moștenitor dintr-o clasă superioară, rudele din alte clase nu vin la moștenire (adică nici nu se consideră „moștenitor”).

Prin urmare, reclamantul Consiliul local Lencăuți a înaintat acțiunea respectivă față de un pârât necorespunzător, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată înaintată față de Gheorghe Bejan.

Cu referire la pretenția reclamantului cu privire la anularea sau nulitatea certificatului de deces (duplicat) DC-IV XXXX, eliberat la 21 septembrie 2011, instanța de apel, de asemenea, a ajuns la concluzia că urmează a fi respinsă, ori potrivit prevederilor art. 62 alin. (1), (2), (3) din Legea privind actele de stare civilă, anularea și recunoașterea nulității actelor de stare civilă are loc dacă: a) întocmirea actului de stare civilă a fost neîntemeiată sau a fost făcută pe bază de acte false; b) există actul reconstituit și este identificat actul primar, întocmite ca urmare a înregistrării aceluiași fapt; c) sunt identificate două acte de stare civilă (acte repetate), care au fost întocmite ca urmare a înregistrării aceluiași fapt (naștere, deces, divorț). Actul de stare civilă întocmit neîntemeiat sau pe bază de acte false urmează a fi anulat sau recunoscut nul prin hotărâre judecătorească, iar cel reconstituit sau repetat se anulează prin decizia organului stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Pot cere anularea sau recunoașterea nulității actelor de stare civilă persoanele interesate, organele stare civilă sau Agenția Servicii Publice care au identificat necesitatea de anulare sau de recunoaștere a nulității actului respectiv.

În acest sens instanța de apel a reținut că duplicatul certificatului de deces cu nr. DC-IV XXXX din 21 septembrie 2011, prezentat la materialele cauzei pe numele lui Gheorghii Vodă, este un act reconstituit/repetat, iar potrivit art. 62 din Legea privind actele de stare civilă, se anulează prin decizia organului stare civilă de la domiciliul solicitantului. 5

Respectiv, pretenția privind anularea sau nulitatea actului de stare civilă nu ține de competența instanței de judecată, or, actul prezentat fiind un act - repetat poate fi anulat numai de către organul de stare civilă.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 01 decembrie 2022. Decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2022, a fost expediată Consiliului comunal Lencăuți prin intermediul poștei electronice la 19 decembrie 2022. Astfel, recursul declarat de către Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, la 17 februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 27 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Gheorghe Bejan și avocatului acestuia Irina Raducan, copia recursului declarat de către Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, 6 împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Prin referința depusă la 27 martie 2023, prin intermediul poștei terestre, avocatul Irina Raducan, în interesele lui Gheorghe Bejan, a solicitat respingerea recursului declarat de Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, cu menținerea deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Art. 432 alin. 1, 2, 3, 4 din Codul de procedură civilă reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” 7

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 8

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Consiliul comunal Lencăuți și Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil. 9

Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Consiliul comunal Lencăuți și Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi 10