2ra-319/23 — cu privire la anularea dreptului de proprietate, anularea certificatului de mostenitor legal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea dreptului de proprietate, anularea certificatului de mostenitor legal
- Temei legal
- Recurs declarat pana la 01 septembrie 2023. Recurs inadmisibil
2ra-319/23 — cu privire la anularea dreptului de proprietate, anularea certificatului de mostenitor legal (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul
Ocnița,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița împotriva
lui Gheorghe Bejan cu privire la anularea dreptului de proprietate
asupra bunului imobil, anularea certificatului de moștenitor legal
și cererea Primăriei comunei Lencăuți, raionul Ocnița cu privire la
anularea și recunoașterea nulitatea actului de stare civilă,
împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți
(Dosarul nr. 2ra-319/23
NR. PIGD 2-22009441-01-2ra-27022023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea
situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or,
recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, jud. D. Dolghieru,
Curtea de Apel Bălți, jud. I. Grosu, A. Garbuz, A Ciobanu,
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul comunal
Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 ianuarie 2022, Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Bejan, prin
care a solicitat anularea dreptului de proprietate a Mariei Vodă asupra
terenului cu nr. cadastral XXXX în baza titlului deținătorului de teren nr.
XXXXX și a certificatului de moștenire eliberat pe numele Mariei Vodă.
Ulterior, la 22 iulie 2022, Primarul comunei Lencăuți a depus cerere, prin
care a solicitat anularea și recunoașterea nulității certificatului de deces
(duplicat) seria DC-IV nr. XXXXX, eliberat la 21 septembrie 2011.
În motivarea cererii a indicat că în baza deciziei Primăriei comunei
Lencăuți, raionul Ocnița nr. 30 din 17 noiembrie 2000 pe numele lui
Gheorghe Vodă (anul nașterii XXXXX, decedat la XXXXX) a fost eliberat
titlul de proprietate asupra terenului agricol, cu nr. cadastral XXXXX.
Prin fals de acte, elemente excroce, terenul agricol a fost înregistrat la
OCT Ocnița cu drept de proprietate pe numele Mariei Vodă, anul nașterii
XXXXX, care nu are grad de rudenie cu Gheorghe Vodă (anul nașterii
XXXX), dar este sora lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX, care a
decedat la XXXX, acest fapt este confirmat prin certificatul de deces III EM
XXXX.
Prin urmare, Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX nu a avut dreptul la
cotă de teren echivalent, deoarece la momentul privatizării (XXXX) era
decedat și nu putea participa la privatizare. Faptul decesului în Primăria
comunei Lencăuți nu a fost înregistrat.
Conform anexei nr. 2 la decizia nr. 32 din 12 septembrie 2000 a
Primăriei comunei Lencăuți, județul Edineț, Gheorghe Vodă (anul nașterii
1952), nu se află în listele persoanelor care au avut dreptul la cotă de teren
echivalent și care au participat la privatizare (motivul că ultimul în acest
moment nu era în viață), moștenitorii căruia nu au certificate de moștenire.
Astfel, în baza informației prezentată de Oficiul Stare Civilă Ocnița
certificatul de deces DC-IV XXXX a fost eliberat pe numele lui Gheorghe
Vodă (anul nașterii XXXX și decedat la XXXX).
1
În baza procurii din 24 februarie 2016, Maria Vodă (anul nașterii
XXXX), cod personal XXXX, domiciliată în com. Lencăuți, raionul Ocnița
a încredințat lui Gheorghe Bejan (anul nașterii XXXX), dreptul de a semna
acte, a depune cereri, cu drept de a înregistra acte de proprietate la Oficiul
Cadastral Teritorial Ocnița.
La 07 iunie 2016 Oficiul Cadastral Teritorial Ocnița a înregistrat
terenul agricol cu nr. cadastral XXXX pe numele Mariei Vodă, în baza
documentelor false prezentate, inclusiv și certificatul de deces DC-IV
XXXX, eliberat pe numele lui Gheorghe Vodă, în care sunt înscrise date
eronate și anume: anul nașterii XXXX, date din certificatul de deces DC-IV
XXXX din 16 februarie 2007, eliberat pe numele lui Grigorii Vodă, anul
nașterii XXXX, data decesului XXXX, datele din certificatul de deces DC-
IV XXXX, eliberat pe numele lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX.
Consideră că, pârâtul intenționat s-a folosit de niște documente false,
deoarece, duplicatul certificatului de deces DC-IV XXXX, eliberat la data
de 21 septembrie 2011 de către OSC Ocnița pe numele lui Gheorghii Vodă,
anul nașterii XXXX, care a decedat la XXXX, este fals și anume, data de
naștere și anul aparține lui Grigore Vodă, care este fratele lui Gheorghe Vodă
anul nașterii XXXX, iar anul de deces este a lui Gheorghe Vodă (anul nașterii
XXXX).
În temeiul acestui certificat de deces DC-IV XXXX, eliberat la data
de 21 septembrie 2011 de către OSC Ocnița s-au perfectat toate actele la
notar cu scopul de a trece cota spre moștenire și proprietate Mariei Vodă
(anul nașterii XXXX), care era sora lui Gheorghe Vodă anul nașterii XXXX
și care nu avea dreptul la cotă de teren. Despre acest fapt a cunoscut
Gheorghe Bejan, care cu rea credință a folosit, aceste documente și a
dobândit dreptul de proprietate în folosul Mariei Vodă, ca ulterior în baza
testamentului din 20 mai 2003, eliberat de Maria Vodă către Valentina
Bejan, soția lui Gheorghe Bejan, acest teren să devină proprietate comună a
familiei.
Aceste momente au fost verificate la ședința Consiliului local
Lencăuți, fiind adoptată decizia nr. 5/9 din 27 septembrie 2017 „Cu privire
la inițierea procesului de anulare a dreptului de proprietate asupra terenului
cu nr. cadastral XXXX, proprietar Maria Vodă”. Gheorghe Bejan nu a
contestat decizia menționată, cunoaștea că terenul agricol este proprietate
ilegală, a folosit documente false, știa de facto că a decedat fratele ei,
cunoștea că documentele sunt eronate și nu corespund realității, că
persoanele decedate la situația din 01 octombrie 1992 nu pot participa la
privatizare și deci nu pot dobândi bunuri, pe care ea le-ar putea moșteni.
În același context, prin decizia Consiliului local Lencăuți nr. 4/5 din
21 septembrie 2021, s-a decis de anulat titlul de autentificare a dreptului
2
deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 1,2996 ha,
proprietar Maria Vodă, moștenit la 07 iunie 2016 de la fratele Gheorghii
Vodă și de pregătit pachetul de documente pentru a fi înaintat în instanța de
judecată.
În urma verificărilor efectuate la primărie s-a stabilit că la procedura
de eliberare a certificatului de moștenitor a fost prezentat duplicatul
certificatului de deces eliberat în anul 2011 pe numele lui Gheorghe Vodă
(născut în anul XXXX și decedat la XXXX), care a fost posesor la cota de
teren și acest drept prin moștenire autentificat de notarul Nina Bătrînu i sa
atribuit fiicei Maria Vodă (anul nașterii XXXX) din satul Verejeni.
Reclamantul a menționat că certificatul de deces III BM XXXX a lui
Gheorghe Vodă, născut la XXXX și decedat la XXXX intenționat nu a fost
prezentat, însă, anume acesta confirmă gradul de rudenie, care acordă dreptul
la moștenirea legală, cu excepție la cota de teren cu nr. cadastral XXXX la
care nu a avut dreptul juridic Gheorghe Vodă, deoarece la momentul
privatizării era decedat. Faptul de fals în documente este confirmat și de
mărturia fratelui Alexandru Vodă, care a susținut că Gheorghe Vodă cotă de
teren nu a primit, deoarece la momentul privatizării era decedat.
În cadrul procesului penal intentat la inițiativa primăriei, procuratura
raionului Ocnița, prin ordonanța din 19 ianuarie 2018, a confirmat faptul
falsului în acte publice și lipsa dreptului de proprietate la cota de teren
echivalent a lui Gheorghe Vodă, anul nașterii XXXX.
Astfel, în fața instanței reclamantul Consiliul comunal Lencăuți,
raionul Ocnița a solicitat anularea dreptului de proprietate a Mariei Vodă
asupra terenului cu nr. cadastral XXXX în baza titlului deținătorului de teren
nr. XXXX și a certificatului de moștenitor eliberat pe numele Mariei Vodă.
De asemenea, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița a solicitat anularea
și recunoașterea nulității certificatului de deces (duplicat) seria DC-IV nr.
XXXX, eliberat la 21 septembrie 2011.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul comunal
Lencăuți împotriva lui Gheorghe Bejan cu privire la anularea dreptului de
proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX și a certificatului de
moștenire eliberat pe numele Mariei Vodă, precum și anularea și
recunoașterea nulității certificatului de deces (duplicat) seria DC-IV nr.
XXXX eliberat la 21 septembrie 2011 ca fiind neîntemeiată.
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că
Consiliul comunal Lencăuți a contestat dreptul de proprietate asupra
terenului cu nr. cadastral XXXX care aparține Valentinei Bejan, care a
3
devenit proprietară în urma succesiunii primite în bază de testament de la
Maria Vodă. Valentina Bejan este soția lui Gheorghe Bejan, iar conform art.
22 alin. (1) din Codul familiei, Gheorghe Bejan nu poate fi prezumat ca
subiect al raportului material litigios, deoarece dreptul de proprietate asupra
terenului cu nr. cadastral XXXX aparține exclusiv Valentinei Bejan. Astfel,
actele a căror anulare s-a solicitat de Consiliul comunal Lencăuți afectează
drepturile Valentinei Bejan.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 01 septembrie 2022, Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița,
a declarat apel împotriva hotărârii din 03 august 2022 a Judecătoriei Edineț,
sediul Ocnița. La data de 04 octombrie 2022, avocatul Ion Rusu, în interesele
Consiliului comunal Lencăuți, raionul Ocnița, a prezentat cererea de apel cu
invocarea motivelor de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi soluții
privind admiterea integrală a acțiunii înaintate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
apelul declarat de avocatul Ion Rusu, în interesele Primăriei comunei
Lencăuți, raionul Ocnița. S-a casat hotărârea din 03 august 2022 a
Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, adoptată în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Consiliul comunal Lencăuți, raionul Ocnița
împotriva lui Gheorghe Bejan cu privire la anularea dreptului de proprietate
asupra bunului imobil, anularea certificatului de moștenitor legal și cererea
Primăriei comunei Lencăuți, raionul Ocnița cu privire la anularea și
recunoașterea nulității actului de stare civilă cu emiterea unei noi hotărâri,
prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul
comunal Lencăuți, raionul Ocnița împotriva lui Gheorghe Bejan cu privire
la anularea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, anularea
certificatului de moștenitor legal și cererea Primăriei comunei Lencăuți,
raionul Ocnița cu privire la anularea și recunoașterea nulității actului de
stare civilă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului
în raport cu starea reală de fapt constatată, că Consiliul comunal Lencăuți
înaintând acțiunea a indicat în calitate de pârât persoana fizică Gheorghe
Bejan, însă potrivit materialelor cauzei ultimul nu este rudă cu Maria Vodă,
nu face parte din nici o categorie de moștenitori ai Mariei Vodă, ori, din
cerințele reclamantului de anulare a dreptului de proprietate și anularea
certificatului de moștenitor, era necesar a fi indicați în calitate de pârâți
moștenitorii Mariei Vodă, dar nu Gheorghe Bejan, care anterior doar a fost
4
împuternicit prin procură de către Maria Vodă, de a-i reprezenta interesele
în diferite organe.
Mai mult, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile terenul
cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața 1.2996 ha., modul de folosință: agricol
aparține cu drept de proprietate Mariei Vodă (decedată la XXXXX).
Gheorghe Bejan nu este titular cu drept de proprietate asupra terenului din
litigiu, nefiind nici testamentul întocmit pe numele dânsului.
Respectiv, după decesul persoanei cercul moștenitorilor legali se
includ rudele defunctului. Clasele de moștenitori sunt determinate prin
referință la descendenții defunctului (clasa I), părinții defunctului (clasa II),
bunicii defunctului și descendenții lor (clasa III) ș.a.m.d. Dacă există cel
puțin un moștenitor dintr-o clasă superioară, rudele din alte clase nu vin la
moștenire (adică nici nu se consideră „moștenitor”).
Prin urmare, reclamantul Consiliul local Lencăuți a înaintat acțiunea
respectivă față de un pârât necorespunzător, motiv pentru care s-a ajuns la
concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată înaintată față de
Gheorghe Bejan.
Cu referire la pretenția reclamantului cu privire la anularea sau
nulitatea certificatului de deces (duplicat) DC-IV XXXX, eliberat la 21
septembrie 2011, instanța de apel, de asemenea, a ajuns la concluzia că
urmează a fi respinsă, ori potrivit prevederilor art. 62 alin. (1), (2), (3) din
Legea privind actele de stare civilă, anularea și recunoașterea
nulității actelor de stare civilă are loc dacă: a) întocmirea actului de stare
civilă a fost neîntemeiată sau a fost făcută pe bază de acte false; b)
există actul reconstituit și este identificat actul primar, întocmite ca urmare
a înregistrării aceluiași fapt; c) sunt identificate două acte de stare civilă
(acte repetate), care au fost întocmite ca urmare a înregistrării aceluiași fapt
(naștere, deces, divorț). Actul de stare civilă întocmit neîntemeiat sau pe
bază de acte false urmează a fi anulat sau recunoscut nul prin
hotărâre judecătorească, iar cel reconstituit sau repetat se anulează prin
decizia organului stare civilă de la domiciliul solicitantului.
Pot cere anularea sau recunoașterea nulității actelor de stare civilă
persoanele interesate, organele stare civilă sau Agenția Servicii Publice care
au identificat necesitatea de anulare sau de recunoaștere a nulității actului
respectiv.
În acest sens instanța de apel a reținut că duplicatul certificatului de
deces cu nr. DC-IV XXXX din 21 septembrie 2011, prezentat la materialele
cauzei pe numele lui Gheorghii Vodă, este un act reconstituit/repetat, iar
potrivit art. 62 din Legea privind actele de stare civilă, se anulează prin
decizia organului stare civilă de la domiciliul solicitantului.
5
Respectiv, pretenția privind anularea sau nulitatea actului de stare
civilă nu ține de competența instanței de judecată, or, actul prezentat fiind un
act - repetat poate fi anulat numai de către organul de stare civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 februarie 2023, Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei
Lencăuți, raionul Ocnița, a declarat recurs împotriva deciziei din 01
decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,
casarea parțială a deciziei instanței de apel, iar în partea casată a emite o
nouă decizie de admitere integrală a acțiunii.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În susținerea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și instanța de apel,
suplimentar menționându-se că instanța de apel a aplicat eronat normele de
drept material, a interpretat eronat legea, a aplicat legea care nu trebuia să
fie aplicată, iar circumstanțele expuse în decizie sunt în contradicție cu
circumstanțele cauzei. Totodată, a menționat că instanța nu a apreciat
obiectiv probele anexate la materialele cauzei. În drept, a indicat
prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, a interpretat în mod eronat leg
TERMENUL DE DECLARARE A ARECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 01 decembrie 2022. Decizia
motivată a Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2022, a fost expediată
Consiliului comunal Lencăuți prin intermediul poștei electronice la 19
decembrie 2022. Astfel, recursul declarat de către Consiliul comunal
Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, la 17 februarie 2023,
se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 27 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Gheorghe Bejan și
avocatului acestuia Irina Raducan, copia recursului declarat de către
Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița,
6
împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, creând
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului.
Prin referința depusă la 27 martie 2023, prin intermediul poștei
terestre, avocatul Irina Raducan, în interesele lui Gheorghe Bejan, a
solicitat respingerea recursului declarat de Consiliul comunal Lencăuți,
Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, cu menținerea deciziei din 01
decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. 1, 2, 3, 4 din Codul de procedură civilă reglementează
că:
„Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
7
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01
septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,
urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către
Consiliul comunal Lencăuți, Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, a
fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor
de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
8
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Consiliul
comunal Lencăuți și Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare,
este inadmisibil.
9
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Consiliul comunal Lencăuți
și Primarul comunei Lencăuți, raionul Ocnița.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
10