2ra-218/23 — Rectificarea prin radiere a grevarilor, notarilor și interdicțiilor

La 03 noiembrie 2021, Valeri Iacovlev, reprezentat de avocatul Vitalie Șleahtițki, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Filialei nr. 15 Edineț a Societății pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Edineț, cu privire la rectificarea prin radiere din Registrul bunurilor imobile a grevărilor, notărilor și interdicțiilor.

În motivarea acțiunii a invocat că, în baza contractului de gaj (ipotecă) nr. *****, încheiat între creditorul-gajist Filiala nr. 15 Edineț a Societății pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” și debitorul-gajist Valeri Iacovlev, reclamantul s-a obligat față de Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” să asigure îndeplinirea în termenul și în modul stabilit a tuturor obligațiilor asumate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Lemnservcom” prin contractul de credit nr. *****față de Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”.

Conform pct. 2 al contractului de gaj, Iacovlev Valeri a gajat în favoarea băncii casa de locuit individuală cu construcțiile accesorii și terenul aferent din r-nul *****, or. *****, cu nr. cadastrale: *****.

Totodată, reclamantul a menționat că pct. 8 al contractului de gaj (ipotecă) nr. *****stipulează că dreptul de gaj încetează în cazul stingerii obligațiunilor garantate prin gaj.

Conform hotărârii din 20 februarie 2012 a Curții de Apel Economice, Societatea cu Răspundere Limitată „Lemnservcom” a fost lichidată, iar creanțele neexecutate față de creditori au fost stinse.

Reclamantul a precizat că Societatea cu Răspundere Limitată „Lemnservcom”, până a fi lichidată, a transmis în beneficiul Societății pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” toate activele sale (patrimoniul), care au fost mai mult decât suficiente pentru a stinge toate creanțele bănești ale societății față de bancă.

Anume această stare de fapt și de drept explică de ce Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” nu a validat careva creanțe în cadrul dosarului de insolvabilitate intentat în privința Societății cu Răspundere Limitată „Lemnservcom”. 1

Respectiv, în corespundere cu dispozițiile pct. 118 și pct. 120 lit. d) și e) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 22 iunie 2005, aprobată prin ordinul nr. 112 din 22 iunie 2005 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, reclamantul a înaintat pârâtei notificare, solicitând rectificarea prin radiere din Registrul bunurilor imobile toate grevările, notările și interdicțiile înregistrate asupra casei de locuit individuală cu construcțiile accesorii și terenul aferent din r-ul *****, or. *****cu nr. cadastrale: *****.

Însă, pârâta a lăsat fără examinare notificarea înaintată, fapt ce este catalogat de către reclamant drept refuz de a soluționa problema dată pe cale extrajudiciară.

Reclamantul a solicitat rectificarea prin radiere din Registrul bunurilor imobile a tuturor grevărilor, notărilor și interdicțiilor, înregistrate în folosul pârâtului asupra casei de locuit individuală cu construcțiile accesorii și terenul aferent din r-ul *****, or. ***** cu nr. cadastrale: *****.

Prin încheierea din 19.05.2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de copârât Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” (f.d.50).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în calitate de proprietar al bunurilor cu nr. cadastrale: *****este înregistrat Valeri Iacovlev, iar după Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” fiind grevată posesia, în temeiul acordului de executare benevolă a dreptului de gaj, tipul interdicției fiind avizul de exercitare a dreptului de ipotecă (f.d.8-11). 2

La 06 martie 2009, debitorul ipotecar, Valeri Iacovlev, a transmis benevol creditorului ipotecar Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe si Comerț” în posesie, pentru vânzare, imobilul amplasat pe adresa r-nul *****, or. *****, cu nr. cadastrale: *****, semnând în acest sens în fața notarului acordul de executare benevolă a dreptului de gaj ***** (f.d. 26-27), potrivit căruia valoarea de vânzare a bunului transmis a fost convenită de părți la suma de 824 451,61 de lei. Respectivul acord de executare benevolă a dreptului de gaj a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 13 martie 2009.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță corect a constatat că, la materialele cauzei reclamantul nu a anexat nici un calcul, certificat sau document de plată (contabil), care ar confirma executarea obligației garantate sau achitarea de către debitorul ipotecar Valeri Iacovlev a contravalorii bunului ipotecat, stabilită de părți în Acordul de executare benevolă a dreptului de gaj nr. *****.

Având în vedere faptul constatării lipsei faptului de executare a obligației garantate sau de achitare de către debitorul ipotecar Iacovlev Valeri a contravalorii bunului ipotecat și art. 44 din Legea nr. cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iacovlev Valeri.

Instanța de apel a menționat că hotărârea din 20 februarie 2012 a Curții de Apel Economice cu privire la lichidarea Societății cu Răspundere Limitată „Lemnservcom” nu este relevantă la caz, deoarece nu conține decizia de radiere a înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile a ipotecii și/sau a altor notări și interdicții în legătură cu aceasta. Or, în situațiile de lichidare a debitorului degrevarea de obligații a debitorului nu atrage exonerarea a fidejusorului, a garantului gajist/ipotecar sau a codebitorului de la executarea obligației.

La 07 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Valeri Iacovlev, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 27 februarie 2023, Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț” a solicitat ca recursul depus de Valeri Iacovlev să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Valeri Iacovlev a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinată în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 4 b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (13 ianuarie 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Valeri Iacovlev, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta 5 nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Valeri Iacovlev conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Valeri Iacovlev, ca fiind inadmisibil. 6

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Valeri Iacovlev, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7