2ra-1153/23 — anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului detinatorului de terne si obligarea efectuarii rectificarilor inscrierilor in Registrul bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului detinatorului de terne si obligarea efectuarii rectificarilor inscrierilor in Registrul bunurilor imobile
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1153/23 — anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului detinatorului de terne si obligarea efectuarii rectificarilor inscrierilor in Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul
Victor Panțîru,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi împotriva Primăriei s. Prepelița, r-
nul Sîngerei, Iuliei Botnaru, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și lui
Iurie Botnaru, intervenienți accesorii Vasile Pînzaru și Tamara Bolboceanu, cu
privire la anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren și obligarea efectuării rectificărilor înscrierilor în
Registrul bunurilor imobile,
împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1153/23
NR. PIGD 2-20089972-01-2ra-10082023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, jud. M. Scripliuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, A. Garbuz, D. Stănilă
06 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererilor de recurs depusă de Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de
avocatul Victor Panțîru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iulie 2020, Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi,
reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, au depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei s. Prepelița, r-nul Sîngerei, Iuliei Botnaru, IP „Agenția
Servicii Publice” și lui Iurie Botnaru, intervenienți accesorii Vasile Pînzaru și
Tamara Bolboceanu, cu privire la anularea certificatului, a titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea efectuării
rectificărilor înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat, că în temeiul deciziei nr.1
din ******* a Consiliului comunal Prepelița, r-nul Sîngerei, deținătorului
Eudochia Corolevschi i-a fost atribuit în proprietate teren, cu suprafața de
******* ha, aferent casei de locuit din intravilan și ******* ha din extravilan -
bunurile imobile situate în s. *******, com. *******, r-nul *******, fiind
înregistrat în Registrul Cadastral al deținătorilor de teren sub nr. ******* la
data de *******.
De asemenea, prin decizia nr. ******* din ******* a Consiliului
comunal *******, r-nul *******, i-a fost repartizat Iuliei Botnaru, care este
fiica Eudochiei Corelevschi, un teren cu suprafața totală de ******* ha, dintre
care *******ha în intravilan pentru construcții, iar suprafața de *******ha în
extravilanul localității.
La 11 aprilie 2010, Eudochia Corolevschi a decedat, iar toată averea sa
formată din bunul imobil amplasat în sat. *******, r-nul ******* a fost testată
fiului acesteia Ion Corolevschi. Ulterior, la 03 ianuarie 2016, Ion Corolevschi a
decedat, iar toată averea sa a testat-o fiilor săi Ion Corolevschi al IV-lea și
Mihai Corolevschi. În temeiul testamentului, au devenit proprietari ai averii
părinților, inclusiv și a casei de locuit și construcțiilor auxiliare situate în s.
*******, com. *******, r-nul *******.
Reclamanții au indicat că, în procesul perfectării actelor/documentelor cu
referire la imobile, au constatat că administrația publică locală – Primăria com.
*******, r-nul *******, acționând ilegal a eliberat acte de proprietate asupra
terenului, pe care este situată casa părintească și construcțiile auxiliare, unei
alte persoane.
Potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din
*******, bunul imobil cu numărul cadastral ******* amplasat în satul
Prepelița, raionul Sîngerei, care aparține Iuliei Botnaru, are o suprafață de 0,
******* ha.
1
La 10 decembrie 2019, au depus în adresa Procuraturii Anticorupție
plângere privind acțiunile ilegale ale administrației publice locale.
Prin ordonanța din 14 februarie 2020 a Procuraturii Anticorupție, Oficiul
Nord, s-a refuzat în pornirea urmăriri penale cu clasarea procesului penal, din
motiv că a intervenit termenul de prescripție. Totodată s-a constatat că, titlu de
autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******cu referire la bunul
imobil cu numărul cadastral ******* amplasat în satul Prepelița, raionul
Sîngerei, care a fost eliberat Iuliei Botnaru, este fals, or, acesta prezintă date
vădit false cu privire la suprafața de *******ha, dat fiind că în realitate
suprafața din acte nu putea depăși *******ha.
În aceste circumstanțe, reclamanții au susținut că certificatul nr. *******
din *******și titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren din
******* eliberat Iuliei Botnaru contravin normelor imperative și sunt lovite de
nulitate, or, prin actele date au fost deposedați reclamanții de terenul situat în
satul *******, r-nul *******, ce le aparține cu drept de proprietate.
Mai mult, actul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din
******* a fost eliberat în lipsa unei hotărâri a Consiliului local al satului
Prepelița de atribuire a lotului de teren vizat în titlu, fiind grav încălcate art. 11
din Codul funciar și dispozițiile hotărârii Guvernului nr. 449 din 26 iunie 1992
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conținutul documentației
Cadastrului funciar general.
Prin urmare, administrația publică locală, Primăria satului Prepelița,
raionul Sîngerei, acționând ilegal, a eliberat acte de proprietate Iuliei Botnaru
asupra terenului pe care este situată casa de locuit și construcțiile auxiliare ce
aparțin cu drept de proprietate reclamanților, ceea ce a prejudiciat direct și
inadmisibil drepturile patrimoniale ale acestora.
În drept, și-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile
216 alin. (1), art. 217, art. 220, art. 315 alin. (1) și art. 316 alin. (1) și (2) din
Codul de civil (în redacția Legii în vigoare până la 01 martie 2019).
Reclamanții au solicitat anularea certificatului nr. ******* din *******
eliberat de Primăria satului *******, a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren din *******cu referire la bunul imobil cu nr. cadastral
******* amplasat în satul *******, raionul ******* eliberat Iuliei Botnaru și
obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Sîngerei de a efectua rectificările
înscrierilor în Registrul Bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate
înscris în temeiul actului de proprietate fals/ilegal-titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren din *******cu referire la bunul imobil cu nr.
cadastral ******* amplasat în satul *******, raionul ******* eliberat
*******.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul
Sîngerei, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Ion
2
Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi, reprezentați de avocatul Nicolae
Leșan, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Corolevschi
al IV și Mihail Corolevschi, reprezentați de avocatul Leșan Nicolae, au depus
apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond, iar la data de 10 februarie
2022 au depus apel motivat împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea
de apel depusă de Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi, reprezentați
de avocatul Nicolae Leșan. S-a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2021
a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:
S-au admis parțial pretențiile lui Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai
Corolevschi, în latura anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului
de teren din ******* și obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”
de a efectua rectificările înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.
S-a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.
******* din *******, eliberat pe numele *******.
S-a obligat Instituția de Stat „Agenția Servicii Publice” să efectueze
rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, prin radierea dreptului
de proprietate a *******asupra terenului cu nr. cadastral ******* cu suprafața
de *******ha, înregistrat în temeiul titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren. În rest, acțiunea a fost respinsă.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prin
ordonanța din 14 februarie 2020 a Procuraturii Anticorupție, oficiul Nord, s-a
refuzat în pornirea urmăririi penale cu clasarea procesului penal în privința ex-
primarului com. *******, r-nul *******, Vasile Pînzaru, a secretarului
consiliului Tamara Bolboceanu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
*******din Codul penal, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție
conform art. 275 pct.(4) din Codul de procedură penală, iar în privința ex-
inginerului cadastral Vasile Dintul pe motiv că a intervenit decesul
făptuitorului.
Prin această ordonanță s-a constatat fapta ilegală săvârșită de către
Vasile Pînzaru, Vasili Dintul și Tamara Bolboceanu în baza prevederilor art.
*******din Codul penal, prin faptul că au falsificat titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren din *******, cu referire la bunul imobil cu nr.
cadastral ******* amplasat în satul *******, raionul *******, care a fost
eliberat Iuliei Botnaru, semnând conținutul său care prezenta date vădit false cu
3
privire la suprafața de *******ha, fiind faptul că, în realitate suprafața din
actele prezente nu putea depăși ******* ha.
Totodată, instanța de apel a menționat că pentru elucidarea unor
argumente aduse în susținerea pretențiilor înaintate de către reclamanți/apelanți
au fost examinate extrasele din cărțile de gospodărie ținute de către Primăria
com. *******, r-nul *******, care au confirmat, că după gospodăria
Eudochiei Corolevschi erau înregistrate 25 ari în intravilan, iar a Iuliei Botnari
datele diferă, de la 10 ari la 18 ari, pe când în titlul de proprietate al Iuliei
Botnaru i-au fost atribuiți în proprietate *******ha, fapt ce contravine probelor
prezentate pe parcursul examinării cauzei.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că titlul de proprietate eliberat
Iuliei Botnaru asupra terenului aferent casei de locuit conține date ce nu
corespund situației la momentul eliberării acestuia și terenul acordat în
proprietate ultimei afectează pretinsul drept de proprietate asupra moștenirii
reclamanților, ca urmare acesta urmează a fi anulat.
Deoarece în speță înregistrarea dreptului asupra bunului imobil (teren)
înregistrat după Iulia Botnaru s-a făcut în temeiul titlului de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, instanța de apel a considerat că doar acest
înscris urmează a fi anulat, or, înregistrarea dreptului de proprietate asupra
imobilului cu nr. cadastral ******* situat în s. *******, r-nul *******a avut
loc în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat
cu data de *******, datele din titlu fiind eronate intenționat de persoanele cu
funcții de răspundere care activau în cadrul Primăriei s. *******, fapt stabilit
în cadrul urmăririi penale.
Având în vederea că a fost anulat titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren Iulia Botnaru, iar dreptul de proprietate asupra terenului
este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, instanța de apel a concluzionat
că sunt întemeiate și pretențiile reclamanților privind obligarea Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificarea înscrierilor în
Registrul Bunurilor Imobile, prin radierea dreptului de proprietate a Iuliei
Botnaru asupra terenului cu nr. cadastral ******* cu suprafața de *******ha,
înregistrat în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, IP „Agenția
Servicii Publice” a declarat recurs împotriva deciziei din 16 martie 2023 a
Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond.
23.1. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel a fost
emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural și
material, care au dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
La 17 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Iulia Botnaru,
reprezentată de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei din
16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia,
4
casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare
în instanța de apel, în alt complet de judecată.
24.1. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel a fost
emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural și
material și anume art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă,
potrivit cărora instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod
eronat legea.
La 29 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererilor de recurs depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”
și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta
electronică, anexate la materialele dosarului.
La 16 octombrie 2023, Consiliul comunal Prepelița, r-nul Sîngerei a
depus referință, prin care a solicitat declararea cererii de recurs depuse de Iulia
Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibilă.
Prin referința din 17 ianuarie 2024, Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai
Corolevschi, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, a solicitat ca cererea de
recurs depusă de Iulia Botnaru să fie declarată inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și
Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru au fost depuse până la
5
data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
6
dispozitivul deciziei în ședință publică la 16 martie 2023. La 03 iulie 2023,
decizia motivată din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată,
prin intermediul poștei electronice, Întreprinderii de Stat „Agenția Servicii
Publice”, cât și reprezentantului Iuliei Botnaru, avocatului Sergiu Prodan, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei
(vol. II, f.d 223 verso).
Astfel, cererea de recurs depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, la 07 aprilie 2023, și de Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul
Victor Panțîru, la 17 august 2023, se consideră depuse în termenul stabilit de
lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului (29 august 2023).
Verificând motivele de casare, invocate în cererile de recurs depuse de
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de
avocatul Victor Panțîru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei
cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia
Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, conține obiecții de fapt și de
drept, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în
apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
7
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile declarate de Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul
Victor Panțîru, ca fiind inadmisibile.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursurile depuse de Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru,
împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8