2ra-1153/23 — anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului detinatorului de terne si obligarea efectuarii rectificarilor inscrierilor in Registrul bunurilor imobile

La 29 iulie 2020, Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Prepelița, r-nul Sîngerei, Iuliei Botnaru, IP „Agenția Servicii Publice” și lui Iurie Botnaru, intervenienți accesorii Vasile Pînzaru și Tamara Bolboceanu, cu privire la anularea certificatului, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea efectuării rectificărilor înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat, că în temeiul deciziei nr.1 din ******* a Consiliului comunal Prepelița, r-nul Sîngerei, deținătorului Eudochia Corolevschi i-a fost atribuit în proprietate teren, cu suprafața de ******* ha, aferent casei de locuit din intravilan și ******* ha din extravilan - bunurile imobile situate în s. *******, com. *******, r-nul *******, fiind înregistrat în Registrul Cadastral al deținătorilor de teren sub nr. ******* la data de *******.

De asemenea, prin decizia nr. ******* din ******* a Consiliului comunal *******, r-nul *******, i-a fost repartizat Iuliei Botnaru, care este fiica Eudochiei Corelevschi, un teren cu suprafața totală de ******* ha, dintre care *******ha în intravilan pentru construcții, iar suprafața de *******ha în extravilanul localității.

La 11 aprilie 2010, Eudochia Corolevschi a decedat, iar toată averea sa formată din bunul imobil amplasat în sat. *******, r-nul ******* a fost testată fiului acesteia Ion Corolevschi. Ulterior, la 03 ianuarie 2016, Ion Corolevschi a decedat, iar toată averea sa a testat-o fiilor săi Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi. În temeiul testamentului, au devenit proprietari ai averii părinților, inclusiv și a casei de locuit și construcțiilor auxiliare situate în s. *******, com. *******, r-nul *******.

Reclamanții au indicat că, în procesul perfectării actelor/documentelor cu referire la imobile, au constatat că administrația publică locală – Primăria com. *******, r-nul *******, acționând ilegal a eliberat acte de proprietate asupra terenului, pe care este situată casa părintească și construcțiile auxiliare, unei alte persoane.

Potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******, bunul imobil cu numărul cadastral ******* amplasat în satul Prepelița, raionul Sîngerei, care aparține Iuliei Botnaru, are o suprafață de 0, ******* ha. 1

La 10 decembrie 2019, au depus în adresa Procuraturii Anticorupție plângere privind acțiunile ilegale ale administrației publice locale.

Prin ordonanța din 14 februarie 2020 a Procuraturii Anticorupție, Oficiul Nord, s-a refuzat în pornirea urmăriri penale cu clasarea procesului penal, din motiv că a intervenit termenul de prescripție. Totodată s-a constatat că, titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******cu referire la bunul imobil cu numărul cadastral ******* amplasat în satul Prepelița, raionul Sîngerei, care a fost eliberat Iuliei Botnaru, este fals, or, acesta prezintă date vădit false cu privire la suprafața de *******ha, dat fiind că în realitate suprafața din acte nu putea depăși *******ha.

În aceste circumstanțe, reclamanții au susținut că certificatul nr. ******* din *******și titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren din ******* eliberat Iuliei Botnaru contravin normelor imperative și sunt lovite de nulitate, or, prin actele date au fost deposedați reclamanții de terenul situat în satul *******, r-nul *******, ce le aparține cu drept de proprietate.

Mai mult, actul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din ******* a fost eliberat în lipsa unei hotărâri a Consiliului local al satului Prepelița de atribuire a lotului de teren vizat în titlu, fiind grav încălcate art. 11 din Codul funciar și dispozițiile hotărârii Guvernului nr. 449 din 26 iunie 1992 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conținutul documentației Cadastrului funciar general.

Prin urmare, administrația publică locală, Primăria satului Prepelița, raionul Sîngerei, acționând ilegal, a eliberat acte de proprietate Iuliei Botnaru asupra terenului pe care este situată casa de locuit și construcțiile auxiliare ce aparțin cu drept de proprietate reclamanților, ceea ce a prejudiciat direct și inadmisibil drepturile patrimoniale ale acestora.

În drept, și-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile 216 alin. (1), art. 217, art. 220, art. 315 alin. (1) și art. 316 alin. (1) și (2) din Codul de civil (în redacția Legii în vigoare până la 01 martie 2019).

Reclamanții au solicitat anularea certificatului nr. ******* din ******* eliberat de Primăria satului *******, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******cu referire la bunul imobil cu nr. cadastral ******* amplasat în satul *******, raionul ******* eliberat Iuliei Botnaru și obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Sîngerei de a efectua rectificările înscrierilor în Registrul Bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate înscris în temeiul actului de proprietate fals/ilegal-titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******cu referire la bunul imobil cu nr. cadastral ******* amplasat în satul *******, raionul ******* eliberat *******.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prin ordonanța din 14 februarie 2020 a Procuraturii Anticorupție, oficiul Nord, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale cu clasarea procesului penal în privința ex- primarului com. *******, r-nul *******, Vasile Pînzaru, a secretarului consiliului Tamara Bolboceanu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. *******din Codul penal, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție conform art. 275 pct.(4) din Codul de procedură penală, iar în privința ex- inginerului cadastral Vasile Dintul pe motiv că a intervenit decesul făptuitorului.

Prin această ordonanță s-a constatat fapta ilegală săvârșită de către Vasile Pînzaru, Vasili Dintul și Tamara Bolboceanu în baza prevederilor art. *******din Codul penal, prin faptul că au falsificat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din *******, cu referire la bunul imobil cu nr. cadastral ******* amplasat în satul *******, raionul *******, care a fost eliberat Iuliei Botnaru, semnând conținutul său care prezenta date vădit false cu 3 privire la suprafața de *******ha, fiind faptul că, în realitate suprafața din actele prezente nu putea depăși ******* ha.

Totodată, instanța de apel a menționat că pentru elucidarea unor argumente aduse în susținerea pretențiilor înaintate de către reclamanți/apelanți au fost examinate extrasele din cărțile de gospodărie ținute de către Primăria com. *******, r-nul *******, care au confirmat, că după gospodăria Eudochiei Corolevschi erau înregistrate 25 ari în intravilan, iar a Iuliei Botnari datele diferă, de la 10 ari la 18 ari, pe când în titlul de proprietate al Iuliei Botnaru i-au fost atribuiți în proprietate *******ha, fapt ce contravine probelor prezentate pe parcursul examinării cauzei.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că titlul de proprietate eliberat Iuliei Botnaru asupra terenului aferent casei de locuit conține date ce nu corespund situației la momentul eliberării acestuia și terenul acordat în proprietate ultimei afectează pretinsul drept de proprietate asupra moștenirii reclamanților, ca urmare acesta urmează a fi anulat.

Deoarece în speță înregistrarea dreptului asupra bunului imobil (teren) înregistrat după Iulia Botnaru s-a făcut în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, instanța de apel a considerat că doar acest înscris urmează a fi anulat, or, înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral ******* situat în s. *******, r-nul *******a avut loc în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat cu data de *******, datele din titlu fiind eronate intenționat de persoanele cu funcții de răspundere care activau în cadrul Primăriei s. *******, fapt stabilit în cadrul urmăririi penale.

Având în vederea că a fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren Iulia Botnaru, iar dreptul de proprietate asupra terenului este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, instanța de apel a concluzionat că sunt întemeiate și pretențiile reclamanților privind obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificarea înscrierilor în Registrul Bunurilor Imobile, prin radierea dreptului de proprietate a Iuliei Botnaru asupra terenului cu nr. cadastral ******* cu suprafața de *******ha, înregistrat în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

La 17 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia, 4 casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. 24.1. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural și material și anume art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 29 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererilor de recurs depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

La 16 octombrie 2023, Consiliul comunal Prepelița, r-nul Sîngerei a depus referință, prin care a solicitat declararea cererii de recurs depuse de Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibilă.

Prin referința din 17 ianuarie 2024, Ion Corolevschi al IV-lea și Mihai Corolevschi, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, a solicitat ca cererea de recurs depusă de Iulia Botnaru să fie declarată inadmisibilă.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru au fost depuse până la 5 data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, la 07 aprilie 2023, și de Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, la 17 august 2023, se consideră depuse în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (29 august 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în cererile de recurs depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre 7 neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibile.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursurile depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Iulia Botnaru, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8