2r-354/22 — anularea certificatului, a titlului de autentificare a detinatorului de teren, obligarea efectuarii rectificarilor

Dosarul nr. 2r-354/2022

2-20089972-01-2r-30062022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (M. Scripliuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, A. Garbuz, D. Stănilă)

D E C I Z I E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi

Mihai, reprezentați de avocatul Leșan Nicolae,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Corolevschi

Ion al IV-lea și Corolevschi Mihai împotriva Primăriei sat. Prepelița, r-nul Sîngerei,

Iuliei Botnaru, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Iurie Botnaru,

intervenienți accesorii Vasile Pînzaru și Tamara Bolboceanu cu privire la anularea

certificatului nr. 372 din 06 februarie 2006 privind componența bunului imobil și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea efectuării

rectificărilor înscrierilor în Registrul bunurilor imobile,

împotriva încheierii din 06 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

cererea de asigurarea a acțiunii depusă de avocatul Leșan Nicolae în interesele lui

Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi Mihai,

c o n s t a t ă :

La 29 iulie 2020, Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi Mihai, reprezentați de

avocatul Leșan Nicolae au depus cerere de chemare în judecată (ulterior concretizată)

împotriva Primăriei satului Prepelița, raionul Sîngerei, Botnaru Iulia, Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, Botnaru Iurie, intervenienți accesorii Pînzaru Vasile și

Bolboceanu Tamara cu privire la anularea certificatului nr. 372 din 06 februarie 2006

eliberat de Primăria satului Prepelița privind componența bunului imobil, a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 06 martie 2006 asupra bunului imobil

cu nr. cadastral xxxx amplasat în xxxx eliberat Iuliei Botnaru, obligarea Serviciului

Cadastral Teritorial Sîngerei de a efectua rectificările înscrierilor în Registrul bunurilor

imobile prin radierea dreptului de proprietate înscris în temeiul actului de proprietate

1

fals - titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 06 martie 2006 asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxx amplasat în xxxx eliberat Iuliei Botnaru.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Corolevschi Ion

al IV-lea și Corolevschi Mihai împotriva Primăriei sat. Prepelița, r-nul Sîngerei,

Botnaru Iulia, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Botnaru Iurie,

intervenienți accesorii Pînzaru Vasile și Bolboceanu Tamara cu privire la anularea

certificatului nr. 372 din 06 februarie 2006 eliberat de Primăria satului Prepelița privind

componența bunului imobil și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și obligarea de a efectua rectificările înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a acceptat spre

examinare cererea de apel depusă de Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi Mihai și

s-a intentat procedura de apel.

S-a stabilit ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare la data de

21.04.2022, ora 15.00.

La 28 aprilie 2022, avocatul Leșan Nicolae a înaintat în interesele apelanților

Corolevschi Ion al IV și Corolevschi Mihail cerere de asigurare a acțiunii, solicitând

aplicarea interdicției/sechestrului pe bunul imobil cu nr. cadastral xxxx amplasat în sat.

xxxx.

În motivarea cererii de asigurare a acțiunii au invocat că obiectul litigiului este

bunul imobil cu nr. cadastral xxxx amplasat în xxxx atribuit în proprietate Iuliei Botnaru

în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 06 martie 2006,

care s-a constatat că este fals prin ordonanța Procuraturii Anticorupție, Oficiul Nord din

14 februarie 2020.

Consideră că neasigurarea acțiunii ar face imposibilă executarea unei eventuale

hotărâri de admitere a pretențiilor apelanților or, obiectul acțiunii permite a concluziona

iminența aplicării interdicție/sechestrului pe bunul imobil cu numărul cadastral xxxx

amplasat în xxxx.

Prin încheierea din 06 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

avocatului Leșan Nicolae în interesele lui Corolevschi Ion al IV și Corolevschi Mihail

privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii la examinarea apelului depus de

avocatul Leșan Nicolae în interesele lui Corolevschi Ion al IV-lea și Mihai Corolevschi

împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 24 noiembrie 2021.

La 19 mai 2022, Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi Mihai, reprezentați de

avocatul Nicolae Leșan, au declarat recurs împotriva încheierii din 06 mai 2022 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii cu emiterea unei

încheieri noi privind admiterea cererii de aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că Curtea de Apel Bălți examinând cererea

privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii intenționat a admis încălcarea

dreptului material, ceea ce a și determinat soluționarea greșită a cererii, precum și

prejudicierea inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurenților.

Au susținut că obiectul litigiului este bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, amplasat

în xxxx atribuit în proprietate Iuliei Botnaru în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 06 martie 2006, care prin ordonanța Procuraturii Anticorupție,

Oficiul Nord din 14 februarie 2020 s-a constatat că este fals.

2

Astfel, există riscul ca bunul imobil cu nr. cadastral xxxx amplasat în xxxx, să fie

înstrăinat de către intimații Botnaru Iulia și Botnaru Iurie, iar neaplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii asupra bunului imobil în litigiu poate duce la imposibilitatea

executării unei eventuale hotărâri judecătorești de admitere a acțiunii înaintate, existând

riscuri iminente de cauzarea de daune.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Bălți a emis încheierea la 06 mai 2022, fiind expediată participanților

la proces prin poșta electronică la 10 mai 2022 (f.d. 145, 146, vol. II).

Cererea de recurs a fost depusă la 19 mai 2022, în termenul prevăzut de art. 425

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată

prin încheierea casată.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi

admis din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că, recurenții Corolevschi Ion al IV-lea și

Corolevschi Mihai, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan își exprimă dezacordul cu

soluția instanței de apel din 06 mai 2022, prin care cererea cu privire la asigurarea

acțiunii prin aplicarea sechestrului asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx amplasat

în xxxx, s-a respins ca neîntemeiată.

Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune

în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se

admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine

definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face

imposibilă executarea hotărârii judecătorești.

De asemenea, în conformitate cu art. 175 alin. (1), (2) din Codul de procedură

civilă în vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept: a) să pună

sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află

la alte persoane; a1) să noteze acțiunea, în registrele de publicitate prevăzute de lege, în

raport cu drepturile pârâtului; b) să interzică pârâtului săvârșirea unor anumite acte; c)

să interzică altor persoane săvârșirea unor anumite acte în privința obiectului în litigiu,

inclusiv transmiterea de bunuri către pârât sau îndeplinirea unor alte obligații față de el;

d) să suspende vânzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acțiuni de ridicare

a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar); e) să suspende urmărirea,

întemeiată pe un document executoriu, contestat de către debitor pe cale judiciară.

Judecătorul sau instanța dispune, la cererea participanților la proces, aplicarea și a

altor măsuri de asigurare a acțiunii care să corespundă scopurilor specificate la art. 174.

Pot fi admise concomitent mai multe măsuri de asigurare a acțiunii dacă valoarea

bunurilor sechestrate nu depășește valoarea acțiunii.

3

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiile sale dacă legea nu dispune altfel.

Pornind de la normele legale care reglementează asigurarea acțiunii, Colegiul

constată că această instituție este condiționată prioritar de justificarea scopului acestei

măsuri.

În sensul normei enunțate este de înțeles că instanța urmează să stabilească

necesitatea aplicării măsurilor de asigurare. Această necesitate poate rezulta din

pericolul de dispariție, degradare, înstrăinare sau risipire a bunului, proasta administrare

a averii etc. De asemenea, la aplicarea măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora,

este necesar de verificat raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre

aplicarea măsurilor de asigurare, probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului

în cazul neaplicării măsurilor asigurătorii.

Drept urmare, examinând cererea de asigurare a acțiunii este important în fiecare

caz concret să fie verificat obiectul și temeiul acțiunii principale, să fie determinată

natura litigiului, verificate argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu rea

credință ale pârâtului de înstrăinare a bunului, care ar putea pune obstacole în privința

executării eventualei hotărâri judiciare. Totodată, este necesar de stabilit asigurarea

unui echilibru între interesele părților interesate, precum și în ce măsură modalitatea de

asigurare a acțiunii solicitate este în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă

aceasta va asigura realizarea scopului măsurilor de asigurare.

Reieșind din sensul normelor legale citate raportate la caz, Colegiul menționează

că instanța de apel prin încheierea din 06 mai 2022 de respingere a cererii privind

aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, a ajuns la o concluzie prematură și practic

nu a examinat fondul cererii or, recurenții Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi

Mihai, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan au invocat motive și circumstanțe care

în opinia dânșilor indică asupra necesității aplicării măsurilor de asigurare, menționând

existența circumstanțelor care prin neaplicarea măsurilor de asigurare ar face imposibilă

executarea unei eventuale hotărâri judecătorești.

Colegiul precizează că obiectul prezentului litigiu îl formează bunul imobil cu nr.

cadastral xxxx, amplasat în xxxx, respectiv instanța de apel la rejudecarea cererii

privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii urmează să verifice în ce măsură

modalitatea de asigurare a acțiunii solicitată de recurenți a fi aplicată în privința bunului

imobil este în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea

scopului măsurilor de asigurare.

Prin urmare, situațiile descrise denotă o cercetare incompletă de către instanța

ierarhic inferioară a circumstanțelor cauzei care a dus la adoptarea unui act judecătoresc

fără a fi constatate și elucidate pe deplin circumstanțele cauzei.

Față de cele de preced, având în vedere cele constatate, Colegiul civil consideră

prematură concluzia instanței de apel de respingere a cererii privind aplicarea măsurilor

de asigurare a acțiunii în sensul dat, în legătură cu ce la rejudecarea acesteia instanța de

apel urmează să verifice și circumstanțele cauzei în partea ce țin de argumentele

invocate de recurenți, probele acestora în raport cu argumentele invocate, respectând

dreptul garantat al părților la un proces echitabil, conform art. 6§1 CEDO.

4

Din aceste considerente și având în vedere că argumentele formulate în recurs s-

au dovedit a fi fondate, încheierea instanței de apel fiind neîntemeiată, emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural, luând în considerație că omisiunile admise nu

pot fi corectate de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat, a casa integral încheierea din 06 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, restituind

spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. art. 427 alin. (1) lit. b), 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Corolevschi Ion al IV-lea și Corolevschi

Mihai, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan.

Se casează încheierea din 06 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Corolevschi Ion al IV-lea și

Corolevschi Mihai împotriva Primăriei sat. Prepelița, r-nul Sîngerei, Iuliei Botnaru,

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Iurie Botnaru, intervenienți accesorii

Vasile Pînzaru și Tamara Bolboceanu cu privire la anularea certificatului nr. 372 din

06 februarie 2006 privind componența bunului imobil și a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, obligarea efectuării rectificărilor înscrierilor în

Registrul bunurilor imobile, și se remite problema soluționată prin încheierea casată

spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5