3ra-971/23 — privind anularea actului administrativ

La 30 ianuarie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terți Primăria or. Sângerei, Consiliul or. Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, Agenția Proprietății Publice a indicat că în rezultatul verificării informației din Registrul bunurilor imobile, s-a constatat că dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX, situat în or. XXXXX, str. XXXXXXXX, XX, a fost radiat, unilateral, în baza deciziei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului or. Sângerei, fiind înregistrat ca proprietate a autorității publice locale Sîngerei, iar ulterior înstrăinat lui Andronic Ion și Andronic Lilia.

În scopul concretizării proprietarului terenului menționat, la 23 noiembrie 2017, a solicitat Serviciului Cadastral Teritorial Sângerei prezentarea copiilor certificate de pe decizia Consiliului or. Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008, care a servit drept temei juridic pentru radierea dreptului de proprietate al Statului asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX și copia contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX decembrie XXX, în temeiul căruia terenul respectiv a fost transmis în proprietate privată, precum și actele care au servit temei pentru intabularea dreptului de proprietate asupra terenului după autoritatea publică locală.

La 04 decembrie 2017, a recepționat copia certificată a contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX decembrie XX și a deciziei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008.

La 19 decembrie 2017, s-a adresat Serviciului Cadastral Sîngerei cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea înregistrării dreptului de proprietate al autorității publice locale Sângerei asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX și înregistrarea acestuia ca proprietate a statului Republica Moldova, însă răspuns la cererea prealabilă nu a parvenit.

Reclamanta a invocat că Primăria or. Sângerei și Consiliul or. Sângerei nu pot să dispună de un bun, care la momentul înstrăinării nu le aparținea.

La fel, reclamanta a considerat că lipsește temeiul legal în baza căruia terenul cu numărul cadastral XXXXX.XX, proprietate publică a statului, a fost înregistrat ca proprietate după autoritatea publică locală Sângerei, or, în speță 1 nu există o hotărâre de Guvern, care ar dispune transferul dreptului de proprietate al statului către administrația publică locală.

În viziunea reclamantei modificarea dreptului de proprietate al statului asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX, prin transmiterea acestuia către administrația publică locală contravine actelor normative în vigoare și cauzează prejudicii statului Republica Moldova.

De asemenea, a specificat că stingerea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului din litigiu, fără acordul proprietarului, încalcă prevederile Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, care stipulează că, dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova, sau al unităților administrativ - teritoriale se înregistrează în Registrul bunurilor imobile, în urma delimitării terenurilor proprietate publică, or, în adresa Agenției Proprietății Publice nu au parvenit spre coordonare materialele de delimitare, în special planuri geometrice, liste, care ar atesta respectarea procedurii de delimitare a terenului respectiv.

Serviciul Cadastral Teritorial Sângerei, fără acordul proprietarului - statul Republica Moldova, a radiat dreptul de proprietate al statului asupra terenului în litigiu, reînregistrându-1 ca proprietate după autoritatea publică locală locale Sângerei.

Astfel, reclamanta a solicitat de a considera nesoluționarea cererii prealabile nr. 05-04-1689 din 19 decembrie 2017 de către Serviciul Cadastral Teritorial Sângerei, drept refuz neîntemeiat; constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului situat în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XXX, cu numărul cadastral XXXXX.XX; declararea nulă a înregistrării dreptului de proprietate al autorității publice locale Sângerei asupra terenului menționat în pct.3, cu obligarea Serviciul Cadastral Sângerei să înregistreze dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX.

Prin încheierea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul or. Sîngerei.

La 30 ianuarie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Sângerei și Consiliului r-nul Sângerei, intervenienți accesorii Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de vânzare-cumpărare (f.d.2, vol.II).

În motivarea acțiunii înaintate, Agenția Proprietății Publice a menționat că la 22 noiembrie 2017, s-a desfășurat licitația „cu strigare” de privatizare a construcției cu suprafața de 746,6 m.p., cu numărul cadastral XXXXX.XX.XX, situată în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XX, amplasată pe terenul ce constituie obiectul prezentei acțiuni. 2

În ziua desfășurării licitației s-a constatat că dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX, cu suprafața totală de 0,23 ha, aferent construcției expuse la privatizare, a fost radiat unilateral, în baza deciziei Consiliului local Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008, fiind înregistrat ca proprietate al autorității publice locale Sângerei, iar ulterior înstrăinat lui Andronic Ion și Andronic Lilia.

În acest sens, a menționat că dreptul de proprietate al statului Republica Moldova legal a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile, precum și în temeiul actelor administrative - ordinele nr.23 din 18 martie 2003 și nr.61 din 24 martie 2003 ale Ministerului Culturii (succesor de drepturi - Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) și actul de transfer din 06 august 2003, care conform art. 28 din Legea menționată, au servit temei juridic de înregistrare a dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra bunului imobil nominalizat.

Respectiv, a susținut că Consiliul or. Sîngerei în sensul dispozițiilor art.321 și art.449 din Codul civil, nu poate dispune de un bun, care nu-i aparține cu drept de proprietate.

De asemenea, a menționat că prin decizia nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 și la încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. XXX din XX decembrie XXXX, în temeiul căruia terenul cu numărul cadastral XXXXX.XX, cu suprafața totală de 0,23 ha a fost înstrăinat, Consiliul r-nul Sângerei și-a depășit competențele funcționale, ceea ce constituie temei de anulare a actului administrativ adoptat și a actelor subsecvente actului administrativ.

Agenția Proprietății Publice a solicitat de a considera nesoluționarea cererii prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 de către Consiliul or. Sângerei și Primăria or. Sângerei drept refuz neîntemeiat; anularea pct.10 din Anexa nr.2 la decizia Consiliului local Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX decembrie XX și a actelor subsecvente cu reînregistrarea terenului de 0,23 ha, ca proprietate publică a statului.

La 28 martie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere concretizare a pretențiilor din acțiune înaintată împotriva Primăriei or. Sângerei, Consiliului or. Sângerei, terți Andronic Ion și Andronic Lilia, solicitând considerarea nesoluționării cererii prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 de către Consiliul or. Sângerei și Primăria or. Sângerei drept refuz neîntemeiat; anularea pct.10 din Anexa nr.2 la decizia Consiliului or. Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX decembrie XXX și a actelor subsecvente, cu reînregistrarea terenului cu suprafața de 0,23 ha ca proprietate publică a statului (f.d.68, vol.II).

La 01 martie 2019, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune îndreptată împotriva Primăriei or. Sângerei, Consiliului or. Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea actului administrativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, anularea 3 deciziei cu privire la formarea bunului imobil și reînregistrarea terenului (f.d. 167/172, vol. II).

În susținerea cererii de concretizare, a menționat că la înstrăinarea terenului aferent construcției cu nr. cadastral XXXXX.XX.XX, situat în or. XXXX, str. XXXXXX XX, Primăria or. Sângerei urma să țină cont și de clauzele contractului de vânzare-cumpărare a construcției nr.10 din 01 septembrie 2010, încheiat între Agenția Proprietății Publice și Andronic Ion, iar din motiv că ultimul nu și-a executat obligațiile contractuale, acesta a fost reziliat cu restituirea construcției în proprietatea statului în temeiul deciziei din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016.

Mai mult ca atât, la solicitarea Agenției Proprietății Publice, la 19 ianuarie 2011, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la concurs investițional, asupra construcției ce constituie obiectul contractului, a fost aplicată restricție, care era opozabilă pentru toți, inclusiv autorității publice locale care a înstrăinat terenul aferent acestei construcții.

Respectiv, nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 27 decembrie 2012 a terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX, cu suprafața totală de 0,23 ha, duce în mod inevitabil și la nulitatea deciziei cu privire la formarea bunului imobil din 30 ianuarie 2012.

În contextul enunțat, reclamanta a solicitat de a considera refuzurile Primăriei or. Sîngerei nr.03-12/294 din 27 decembrie 2017 și nr.03-12-25 din 05 martie 2018 în soluționarea cererilor prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 și nr.03-04-311 din 27 februarie 2018, ca fiind neîntemeiate; anularea pct.10 din Anexa nr.2 la decizia Consiliului local Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 11082 din 27 decembrie 2011; anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil din 30 ianuarie 2012; reînregistrarea terenului cu numărul cadastral XXXXX.XX, cu suprafața totală de 0,23 ha, situat în or. XXXX, str. XXXXXXX nr. XX, ca proprietate publică a statului.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a dispus atragerea în proces în calitate de terț Consiliul orășenesc Sângerei. 4

Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a scos de pe rol pretenția cu privire la anularea deciziei privind formarea bunului imobil din 30 ianuarie 2012. A fost încetat procesul în partea pretențiilor cu privire la considerarea nesoluționării cererii prealabile nr.05-04-1689 din 19 decembrie 2017 ca refuz neîntemeiat și contestarea refuzurilor nr.03-12/294 din 27 decembrie 2017 și nr 03-12-25 din 05 martie 2018 în soluționarea cererilor prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 și nr.03-04-311 din 27 februarie 2018.

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul depus de Agenția Proprietății Publice și s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 04 martie 2020, Agenția Proprietății Publice a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 iunie 2020 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 17 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Agenția Proprietății Publice. S-a casat integral decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul depus de Agenția Proprietății Publice. S-a casat integral hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea. S-a considerat nesoluționarea cererii prealabile nr.05- 04-1689 din 19 decembrie 2017 de către CT Sângerei drept refuz neîntemeiat. S-a constatat încălcarea prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului de 0,23 ha, nr. cadastral XXXXX.XX, amplasat în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XXX. S-a declarat nulă înregistrarea dreptului de proprietate al autorității publice locale Sângerei asupra terenului de 0,23 ha, nr. cadastral XXXXX.XX, amplasat în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XXX. Au fost considerate neîntemeiate refuzurile Consiliului or. Sângerei și al Primăriei or. Sângerei nr.03-12/294 din 27 decembrie 2017 și nr.03-12/25 din 05 martie 2018 la soluționarea cererilor prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 și nr.03-04-311 din 27 5 februarie 2018. S-a anulat pct.10 din Anexa nr.2 la decizia nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului or. Sângerei. A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.11082 din 27 decembrie 2011. S-a dispus reînregistrarea terenului de 0,23 ha, nr. cadastral XXXXX.XX, amplasat în or. Sângerei, str. Independenței nr. 122, drept proprietate publică al statului.

La 17 noiembrie 2020, I.P. ,,Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți au fost corectate erorile materiale strecurate în dispozitivul deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin substituirea mențiunii greșite referitor la apelant în loc de „Agenția Servicii Publice” cu cea corectă „Agenția Proprietății Publice”.

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Agenția Servicii Publice. S-a casat integral decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Rejudecând cauza de contencios administrativ, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 28 aprilie 2022 a decis casarea integral a hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a emis o decizie nouă, prin care a anulat pct.10 din Anexa nr.2 la decizia nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului or. Sângerei. A anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.11082 din 27 decembrie 2011. A dispus radierea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX.XXX, amplasat în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XXX, înregistrat după Andronic Ion și Andronic Lilia, cu dispunerea reînregistrării dreptului de proprietate a acestui teren ca proprietate publică a statului Republica Moldova (f.d. 173/184, vol.I)

Tot, la 08 septembrie 2023, avocata Daniela Moraru, acționând în interesele lui Ion Andronic a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termenul de depunere a recursului motivat (f.d. 12/17, vol.V).

La 06 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 27, vol.V), Agenția Proprietății Publice a depus referința la cererea de recurs depusă de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, împotriva deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat în temeiul art. 246 alin.(2) lit b) sau d) din Codul administrativ, să fie declarat inadmisibil (f.d.29/29verso, vol.V).

La 11 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 31, vol.V), IP ,,ASP” a depus referință la cererea de recurs depusă de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, prin care a solicitat respingerea acestuia deoarece decizia din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost executată (f.d.32/32verso, vol.V).

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Recursul depus de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, a fost depus la 08 septembrie 2023, deci, după data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și respectiv va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ, relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că: ,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă 7 a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează că: 51. ,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că: (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție; g) problema juridică invocată în recurs nu este de o importantă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Andronic Ion a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia casarea deciziei din 28 aprilie 2022.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul depus de Andronic Ion, împotriva deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți. 8

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, instanța de recurs examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-h).

Așadar, în circumstanțe descrise Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza acestor prevederi, rezultă că cererea de recurs depusă de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, împotriva deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, nu este un supliment al cererii de recurs din 27 mai 2022, or, asupra recursului depus la 27 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție s-a expus prin încheierea din 16 noiembrie 2022, iar cererea de recurs depusă la 08 septembrie 2023 reprezintă un recurs repetat care în temeiul prevederile art. 246 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, urmează a fi declarat inadmisibil.

În continuare, cu referire la solicitarea avocatei Daniela Moraru, care acționează în interesele lui Ion Andronic privind repunerea în termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

La caz, avocata Daniela Moraru, acționând în interesele lui Ion Andronic, depunând recursul la 08 septembrie 2023, a solicitat repunerea în termen, invocând faptul că, la 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Andronic Ion a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia casarea deciziei din 28 aprilie 2022, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Totodată, în textul cererii de recurs a indicat că motivarea recursului o va prezenta după ce îi va fi notificată decizia integrală a instanței de apel (f.d.188/190, vol.IV).

În acest context, instanța de apel a susținut că instanța de recurs eronat a considerat că copia deciziei motivate din 28 aprilie 2022 a fost expediată de Curtea de Apel Bălți la domiciliu lui Andronic Ion, iar potrivit avizului de recepție anexat la materialele cauzei a fost recepționată de ultimul la data de 12 iulie 2022, ceea ce nu corespunde realității deoarece dânsul se afla peste hotarele Republicii Moldova, iar potrivit răspunsului Poștei Moldovei din 07 martie 2023, avizul de recepție a fost semnat de poștărița Bejereanu Mariana.

Subsecvent, a menționat că Andronic Ion în ședințele de judecată, a fost reprezentat de avocatul Diana Sanduleac, respectiv Curtea de Apel Bălți avea obligația de ai expedia copia deciziei motivate din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți și în adresa avocatei, in calitate de reprezentant al lui Andronic Ion, însă, instanța de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală și certă situației respective, iar drept urmare nu a notificat copia deciziei motivate din 05 iulie 2022, ceea ce a dus greșit la declararea inadmisibilă a recursului pe motiv că motivarea recursului nu a fost depusă conform legislației în vigoare în termenul stabilit. 9

Cu referire la situația din prezenta speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în lipsa întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de art. 65 din Codul administrativ, respectiv a existenței unui impediment obiectiv, a diligenței procesuale și a legăturii cauzale dintre impediment și omisiunea termenului, instanța de recurs constată că cererea de repunere în termen este neîntemeiată. Or, în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Subsecvent, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Andronic Ion a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar, prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil.

Potrivit pct.6 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pagina web a Curții Supreme de Justiție aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017, pagina web este o resursă aflată în spațiul web din Internet care permite integrarea și oferirea de informații obținute din diferite surse externe și care asigură publicarea hotărârilor judecătorești ale Curții Supreme de Justiție;

Pct.7 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Potrivit pct.8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al 10 Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

În conformitate cu 246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Sub acest aspect, instanța de recurs mai relevă că încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost expediată în adresa recurentului Andronic Ion, fapt ce se atestă prin scrisoare de expediere a actului de dispoziție emis de instanța de recurs (f.d.233, vol.IV) și publicată la data de 16 noiembrie 2022 și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, https://www.csj.md/, la compartimentul Jurisprudența CSJ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ.

În continuare, cu referire la argumentul invocat de avocata Daniela Moraru care acționează în interesele lui Ion Andronic precum că instanța de recurs eronat a considerat că copia deciziei motivate din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost recepționată la 12 iulie 2022, de recurent, deoarece dânsul se afla peste hotarele Republicii Moldova, iar, potrivit răspunsului Poștei Moldovei din 07 martie 2023, avizul de recepție a fost semnat de poștărița Mariana Bejereanu, ceea ce servește temei de repunere în termen, Completul de judecată al Curții Supreme în consideră neîntemeiat. Or, art.65 alin.(2) din Codul administrativ, reglementează că cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului, iar, la cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Din actele cauzei cert rezultă că recurentul la cererea de repunere în termen a anexat în calitate de probă răspunsului nr.212 din 07 martie 2023 a Poștei Moldovei, eliberat de directorul Centrului de poștă Bălți, V. Guțu din conținutul căruia se reține că scrisorile recomandate Nr.DS8006263075AS din 05 mai 2022 și nr.DS80019761474AS din 08 iulie 2022, au fost puse în cutia poștală a d-lui Ion Andronic, iar în borderoul de livrare a trimiterilor recomandate a semnat poștărița Mariana Bejereanu.

În pofida celor enunțate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul nu a depus cererea de repunere în termen a recursului împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 15 de zile, prevăzut la art. 65 alin. (2) din Codul administrativ, din momentul recepționarii răspunsului nr.212 din 07 martie 2023 a Poștei Moldovei, depunând-o abia la 08 septembrie 2023, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale. 11

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că recursul a fost depus de un alt avocat decât cei care anterior l-au apărat pe Andronic Ion, care a fost contractat în 18 iulie 2023, iar, faptul că nou avocat a făcut cunoștință cu materialele cauzei la 11 august 2023, nu-i oferă dreptul acestea de a solicita repunerea in termen. Or, intervenirea unui nou avocat în dosar nu este temei pentru a oferi un nou termen de recurs. Dacă termenul a expirat pentru client, el a expirat și pentru noul avocat.

Prin urmare, recurentul, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de atac. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. 12

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și de a declara recursul depus de avocata Daniela Moraru, în interesele lui Ion Andronic, ca inadmisibil.

În conformitate cu articolele 65, 230, 245, 246 aliniatele (1) și (2) litera b) din Codul administrativ,