3ra-757/22 — anularea actelor administrative, declararea nulitatii contractului de vinzare cumprare a bunului imobil s.a.

3ra-757/22 — anularea actelor administrative, declararea nulitatii contractului de vinzare cumprare a bunului imobil s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-757/22

2-18022559-01-3ra-27072022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: D. Stănilă, D. Corolevschi, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Andronic Ion,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Agenția Proprietății Publice împotriva Agenției Servicii Publice, terți Primăria or.

Sângerei, Consiliul or. Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea

actului administrativ, și la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Proprietății Publice împotriva Primăriei or. Sângerei, Consiliului orășenesc Sângerei,

Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea actului administrativ, anularea

contractului de vânzare-cumpărare și reînregistrarea terenului,

împotriva deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și

emisă o decizie nouă de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 30 ianuarie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terți Primăria or. Sângerei, Consiliul or.

Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, Agenția Proprietății Publice a indicat că în rezultatul

verificării informației din Registrul bunurilor imobile, s-a constatat că dreptul de

proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral

XXXXX, situat în XXXXX, a fost radiat, unilateral, în baza deciziei nr.1/2 din 30

ianuarie 2008 a Consiliului or. Sângerei, fiind înregistrat ca proprietate a autorității

publice locale Sîngerei, iar ulterior înstrăinat lui Andronic Ion și Andronic Lilia.

În scopul concretizării proprietarului terenului menționat, la 23 noiembrie 2017,

a solicitat Serviciului Cadastral Teritorial Sângerei prezentarea copiilor certificate de

pe decizia Consiliului or. Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008, care a servit drept

temei juridic pentru radierea dreptului de proprietate al Statului asupra terenului cu

numărul cadastral XXXXX și copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX

1

din 27 decembrie 2011, în temeiul căruia terenul respectiv a fost transmis în

proprietate privată, precum și actele care au servit temei pentru intabularea dreptului

de proprietate asupra terenului după autoritatea publică locală.

La 04 decembrie 2017, a recepționat copia certificată a contractului de vânzare-

cumpărare nr.XXXXX din 27 decembrie 2011 și a deciziei nr.1/2 din 30 ianuarie

2008.

La 19 decembrie 2017, s-a adresat Serviciului Cadastral Sîngerei cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea înregistrării dreptului de proprietate al

autorității publice locale Sângerei asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX și

înregistrarea acestuia ca proprietate a statului Republica Moldova, însă răspuns la

cererea prealabilă nu a parvenit.

Reclamanta a invocat că Primăria or. Sângerei și Consiliul or. Sângerei nu pot să

dispună de un bun, care la momentul înstrăinării nu le aparținea.

Agenția Proprietății Publice consideră că lipsește temeiul legal în baza căruia

terenul cu numărul cadastral XXXXX, proprietate publică a statului, a fost înregistrat

ca proprietate după autoritatea publică locală Sângerei, or, în speță nu există o

hotărâre de Guvern, care ar dispune transferul dreptului de proprietate al statului către

administrația publică locală.

În viziunea reclamantei modificarea dreptului de proprietate al statului asupra

terenului cu numărul cadastral XXXXXX, prin transmiterea acestuia către

administrația publică locală contravine actelor normative în vigoare și cauzează

prejudicii statului Republica Moldova.

De asemenea, a specificat că stingerea dreptului de proprietate al statului

Republica Moldova asupra terenului din litigiu, fără acordul proprietarului, încalcă

prevederile Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, care

stipulează că, dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova, sau al unităților

administrativ - teritoriale se înregistrează în Registrul bunurilor imobile, în urma

delimitării terenurilor proprietate publică, or, în adresa Agenției Proprietății Publice

nu au parvenit spre coordonare materialele de delimitare, în special planuri

geometrice, liste, care ar atesta respectarea procedurii de delimitare a terenului

respectiv.

Serviciul Cadastral Teritorial Sângerei, fără acordul proprietarului - statul

Republica Moldova, a radiat dreptul de proprietate al statului asupra terenului în

litigiu, reînregistrându-1 ca proprietate după autoritatea publică locală locale

Sângerei.

În contextul enunțat, Agenția Proprietății Publice a solicitat de a considera

nesoluționarea cererii prealabile nr.05-04-1689 din 19 decembrie 2017 de către

Serviciul Cadastral Teritorial Sângerei, drept refuz neîntemeiat; constatarea încălcării

prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al statului Republica

Moldova asupra terenului situat în XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX;

declararea nulă a înregistrării dreptului de proprietate al autorității publice locale

Sângerei asupra terenului menționat în pct.3, cu obligarea Serviciul Cadastral

2

Sângerei să înregistreze dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra

terenului cu numărul cadastral XXXXX.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 20 martie 2018 a fost atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul or. Sîngerei.

La 30 ianuarie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Sângerei și Consiliului r-nul Sângerei, intervenienți

accesorii Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la contestarea actului

administrativ și anularea contractului de vânzare-cumpărare (f.d.2, vol.II).

În motivarea acțiunii, Agenția Proprietății Publice a menționat că la 22

noiembrie 2017, s-a desfășurat licitația „cu strigare” de privatizare a construcției cu

suprafața de XXXXX m.p., cu numărul cadastral XXXXX, situată în XXXXX,

amplasată pe terenul ce constituie obiectul prezentei acțiuni.

În ziua desfășurării licitației s-a constatat că, dreptul de proprietate al statului

Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața

totală de XXXXX ha, aferent construcției expuse la privatizare, a fost radiat

unilateral, în baza deciziei Consiliului local Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008,

fiind înregistrat ca proprietate al autorității publice locale Sângerei, iar ulterior

înstrăinat lui Andronic Ion și Andronic Lilia.

Dreptul de proprietate al statului Republica Moldova legal a fost înregistrat în

Registrul bunurilor imobile, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile,

precum și în temeiul actelor administrative - ordinele nr.23 din 18 martie 2003 și

nr.61 din 24 martie 2003 ale Ministerului Culturii (succesor de drepturi - Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării) și actul de transfer din 06 august 2003, care conform

art.28 din Legea menționată, au servit temei juridic de înregistrare a dreptului de

proprietate al statului Republica Moldova asupra bunului imobil nominalizat.

Consiliul or. Sîngerei în sensul dispozițiilor art.321 și art.449 din Codul civil, nu

poate dispune de un bun, care nu-i aparține cu drept de proprietate.

De asemenea, Agenția Proprietății Publice a menționat că prin decizia nr.1/2

din 30 ianuarie 2008 și la încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr.

XXXXX din 27 decembrie 2011, în temeiul căruia terenul cu numărul cadastral

XXXXX, cu suprafața totală de XXXXX ha a fost înstrăinat, Consiliul r-nul Sângerei

și-a depășit competențele funcționale, ceea ce constituie temei de anulare a actului

administrativ adoptat și a actelor subsecvente actului administrativ.

Agenția Proprietății Publice a solicitat de a considera nesoluționarea cererii

prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 de către Consiliul or. Sângerei și

Primăria or. Sângerei drept refuz neîntemeiat; anularea pct.10 din Anexa nr.2 la

decizia Consiliului local Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008; anularea contractului

de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27 decembrie 2011 și a actelor subsecvente cu

reînregistrarea terenului de XXXXX ha, ca proprietate publică a statului.

La 28 martie 2018, Agenția Proprietății Publice a depus cerere concretizare a

pretențiilor din acțiune înaintată împotriva Primăriei or. Sângerei, Consiliului or.

Sângerei, terți Andronic Ion și Andronic Lilia, solicitând considerarea nesoluționării

cererii prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 de către Consiliul or.

3

Sângerei și Primăria or. Sângerei drept refuz neîntemeiat; anularea pct.10 din Anexa

nr.2 la decizia Consiliului or. Sângerei nr.1/2 din 30 ianuarie 2008; anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27 decembrie 2011 și a actelor

subsecvente, cu reînregistrarea terenului cu suprafața de XXXXX ha ca proprietate

publică a statului (f.d.68, vol.II).

La 01 martie 2019, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de concretizare a

cerințelor din acțiune îndreptată împotriva Primăriei or. Sângerei, Consiliului or.

Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la anularea actului administrativ,

anularea contractului de vânzare-cumpărare, anularea deciziei cu privire la formarea

bunului imobil și reînregistrarea terenului (f.d. 167-172, vol. II).

În susținerea cererii de concretizare, Agenția Proprietății Publice a menționat că

la înstrăinarea terenului aferent construcției cu nr. cadastral XXXXX, situat în

XXXXX, Primăria or. Sângerei urma să țină cont și de clauzele contractului de

vânzare-cumpărare a construcției nr.XXXXX din 01 septembrie 2010, încheiat între

Agenția Proprietății Publice și Andronic Ion, iar din motiv că ultimul nu și-a executat

obligațiile contractuale, acesta a fost reziliat cu restituirea construcției în proprietatea

statului în temeiul deciziei din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, menținută

prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016.

Mai mult ca atât, la solicitarea Agenției Proprietății Publice, la 19 ianuarie 2011,

în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la concurs investițional, asupra

construcției ce constituie obiectul contractului, a fost aplicată restricție, care era

opozabilă pentru toți, inclusiv autorității publice locale care a înstrăinat terenul

aferent acestei construcții.

Respectiv, nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 27 decembrie 2012 a

terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața totală de XXXXX ha, duce în

mod inevitabil și la nulitatea deciziei cu privire la formarea bunului imobil din 30

ianuarie 2012.

În contextul enunțat, Agenția Proprietății Publice a solicitat:

- de a considera refuzurile Primăriei or. Sîngerei nr.03-12/294 din

27 decembrie 2017 și nr.03-12-25 din 05 martie 2018 în soluționarea cererilor

prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017 și nr.03-04-311 din 27 februarie

2018, ca fiind neîntemeiate;

- anularea pct.10 din Anexa nr.2 la decizia Consiliului local Sângerei nr.1/2 din

30 ianuarie 2008;

- anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 27 decembrie

2011;

- anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil din 30 ianuarie 2012;

- reînregistrarea terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața totală de

XXXXX ha, situat în XXXXX, ca proprietate publică a statului.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 21 mai 2019 s-a dispus

conexarea cauzei, la acțiunea depusă de Agenția Proprietății Publice împotriva

Agenției Servicii Publice, terți Primăria or. Sângerei, Consiliului r-nul Sângerei,

Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la contestarea actului administrativ, cu

4

cauza, la acțiunea depusă de Agenția Proprietății Publice împotriva Primăriei or.

Sângerei, Consiliului orășenesc Sângerei, Andronic Ion și Andronic Lilia cu privire la

contestarea actului administrativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare,

anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil și reînregistrarea terenului

(f.d. 177, vol. I).

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a dispus

atragerea în proces în calitate de terț Consiliul orășenesc Sângerei (f.d. 180, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 05 iunie 2019 s-a scos de

pe rol pretenția cu privire la anularea deciziei privind formarea bunului imobil din 30

ianuarie 2012. A fost încetat procesul în partea pretențiilor cu privire la considerarea

nesoluționării cererii prealabile nr.05-04-1689 din 19 decembrie 2017 ca refuz

neîntemeiat și contestarea refuzurilor nr.03-12/294 din 27 decembrie 2017 și nr 03-

12-25 din 05 martie 2018 în soluționarea cererilor prealabile nr.05-04-1690 din 19

decembrie 2017 și nr.03-04-311 din 27 februarie 2018 (f.d. 198 Vol. I).

Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central au fost

respinse acțiunile depuse de Agenția Proprietății Publice.

La 18 iulie 2019 și 24 iulie 2019, Agenția Proprietății Publice a depus apel

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19 august 2019 a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunilor sale.

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

depus de Agenția Proprietății Publice și menținută hotărârea din 26 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 04 martie 2020, Agenția Proprietății Publice a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, iar la 01 iunie 2020 a prezentat motivarea recursului,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a primei instanțe, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 17 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Agenția Proprietății Publice, a fost casată integral decizia din 04 februarie

2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

depus de Agenția Proprietății Publice, casată integral hotărârea din 26 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

S-a considerat nesoluționarea cererii prealabile nr.05-04-1689 din 19 decembrie 2017

de către CT Sângerei drept refuz neîntemeiat. S-a constatat încălcarea prevederilor

legale la rectificarea dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra

terenului de XXXXX ha, nr. cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX. A fost

declarată nulă înregistrarea dreptului de proprietate al autorității publice locale

Sângerei asupra terenului de XXXXX ha, nr. cadastral XXXXX, amplasat în

XXXXX. Au fost considerate neîntemeiate refuzurile Consiliului or. Sângerei și al

Primăriei or. Sângerei nr.03-12/294 din 27 decembrie 2017 și nr.03-12/25 din 05

martie 2018 la soluționarea cererilor prealabile nr.05-04-1690 din 19 decembrie 2017

5

și nr.03-04-311 din 27 februarie 2018. A fost anulat pct.10 din Anexa nr.2 la decizia

nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului or. Sângerei. A fost anulat contractul de

vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27 decembrie 2011. S-a dispus reînregistrarea

terenului de XXXXX ha, nr. cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX, drept

proprietate publică al statului.

La 17 noiembrie 2020, Agenția Servicii Publice a depus recurs împotriva

deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia, cu

emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți au fost corectate

erorile materiale strecurate în dispozitivul deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de

Apel Bălți, prin substituirea mențiunii greșite referitor la apelant în loc de „Agenția

Servicii Publice” cu cea corectă „Agenția Proprietății Publice”.

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Agenția Servicii Publice. S-a casat integral decizia din 22

octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral

hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a

anulat pct.10 din Anexa nr.2 la decizia nr.1/2 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului or.

Sângerei. A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27

decembrie 2011. S-a dispus radierea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr.

cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX, înregistrat după Andronic Ion și Andronic

Lilia, cu dispunerea reînregistrării dreptului de proprietate a acestui teren ca

proprietate publică a statului Republica Moldova.

La 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Andronic Ion a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia casarea deciziei din

28 aprilie 2022, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată. Totodată, în textul cererii de recurs recurentul a indicat că

motivarea recursului o va prezenta după ce îi va fi notificată decizia integrală a

instanței de apel.

La 16 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Proprietății Publice, Agenției Servicii Publice, Primăriei or. Sângerei și Consiliului

or. Sângerei copia recursului depus de Andronic Ion, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței (f.d.199-203, vol.4).

La 19 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Primăria or. Sângerei a

depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Andronic Ion, cu

menținerea deciziei instanței de apel contestate, pe care o consideră legală și

întemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei și obiecțiile din

referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

6

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

7

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, Notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, Notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 28 aprilie 2022 Curtea de Apel Bălți a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei.

La 11 mai 2022, lui Andronic Ion și Andronic Lilia le-a fost notificată copia

dispozitivului deciziei instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de

recepție nr.XXXXX (f.d.187, vol.4).

La 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Andronic Ion a depus recurs

(nemotivat) împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia casarea

deciziei din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată. Totodată, în textul cererii de recurs

recurentul a indicat că motivarea recursului o va prezenta după ce îi va fi notificată

decizia integrală a instanței de apel (f.d.188-190, vol.4).

Se reține că, la 05 iulie 2022, decizia integrală din 28 aprilie 2022 a Curții de

Apel Bălți a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cab.instante.justice.md.

La 06 iulie 2022, instanța de apel a expediat în adresa lui Andronic Ion și

Andronic Lilia copia deciziei integrale din 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea nr.15574 anexată la actele cauzei (f.d.191, vol.4).

Potrivit avizului poștal de recepție nr.XXXXX, anexat la actele cauzei, la data

de 12 iulie 2022 lui Andronic Ion i-a fost notificată decizia integrală a instanței de

apel (f.d.194, vol.4). Informația respectivă se conține inclusiv și pe pagina oficială

web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul: „Track & Trace”: XXXXX.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă din data de 13 iulie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării lui

8

Andronic Ion a deciziei integrale a instanței de apel, și care a expirat la data de 11

august 2022 inclusiv.

În pofida celor enunțate, Andronic Ion nu s-a conformat prevederilor legale și nu

a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul

Andronic Ion trebuia să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces

la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură și anume, prezentarea motivării recursului, până la expirarea termenului

legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la

art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, întrucât termenul de recurs prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv a lui Andronic Ion, care trebuia să dea dovadă

de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs nemotivat poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată

și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară

de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Andronic Ion

drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

9

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Andronic Ion ca inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Andronic Ion se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

10