3r-276/25 — privind anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren,

La 30 mai 2023, Ursachi Tamara și Ursachi Nicolae s-au adresat cu acțiune în ordinea contenciosului administrativ către Consiliul mun. Bălți, solicitând anularea actului administrativ.

Ulterior, la 14 iulie 2023, Primăria mun. Bălți, Consiliul mun. Bălți s- au adresat în instanța de judecată cu cerere către Ursachi Tamara, persoana terță Chiseliov Lilia, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul central din 23 ianuarie 2024, cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți către Ursachi Tamara, persoana terță Chiseliov Lilia cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren s-a conexat cu cererea de chemare în judecată de formulată Ursachi Tamara și Ursachi Nicolae către Consiliul mun. Bălți, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil pentru examinarea concomitentă.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 05 mai 2025 s-a admis acțiunea depusă de Ursachi Tamara, Ursachi Nicolae, s-a anulat decizia Consiliului municipal Bălți nr.1/31 din 10 februarie 2023 cu privire la examinarea cererii prealabile a Chisiliov Lilia din 23 decembrie 2022 înregistrată în Primăria mun. Bălți cu nr. Chi-1978/23 din 23 decembrie 2022. S-a respins acțiunea depusă de Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți către Ursachi Tamara, persoana terță Chiseliov Lilia, privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

La 30 mai 2025, Chiseliov Lilia a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 05 mai 2025, invocând motive de ilegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Nord prin încheierea din data de 18 septembrie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Chiseliov Lilia împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 05 mai 2025, pe motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

La 08 octombrie 2025, Chiseliov Lilia a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel din 18 septembrie 2025, prin care a solicitat admiterea recursului cu anularea încheierii și emiterea unei noi încheieri privind repunerea apelantei în termenul de declarare a apelului. 1

În motivarea recursului Chiseliov Lilia a indicat că, instanța de apel, constatând că cererea de apel nu este motivată, nu sunt indicate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, probele invocate în susținerea apelului, urma de a stabili apelantei un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și doar în cazul neînlăturării neajunsurilor constatate, instanța era în drept de a declara inadmisibil apelul.

Mai mult ca atât, Chiseliov Lilia nu achitase nici taxa de timbru la depunerea apelului nemotivat, neajuns care urma a fi înlăturat după notificarea Curții de apel Nord despre necesitatea înlăturării neajunsurilor, inclusiv prezentarea apelului motivat.

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.” 2

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 05 mai 2025 Judecătoria Bălți, sediul central a admis acțiunea la cererea depusă de Ursachi Tamara, Ursachi Nicolae, a anulat decizia Consiliului municipal Bălți nr.1/31 din 10 februarie 2023 cu privire la examinarea cererii prealabile a Chisiliov Lilia din 23 decembrie 2022 înregistrată în Primăria mun. Bălți cu nr. Chi-1978/23 din 23 decembrie 2022. A respins acțiunea la cererea depusă de Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți către Ursachi Tamara, persoana terță Chiseliov Lilia, privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

La 30 mai 2025, Chiseliov Lilia a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 05 mai 2025 2025, invocând motive de ilegalitate și netemeinicie, totodată și-a rezervat dreptul de a depune apelul motivat și taxa de timbru după eliberarea hotărârii motivate. (f.d.102, vol.II)

Judecătoria Bălți, sediul central la 27 iunie 2025, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa apelantei hotărârea motivată, care a fost recepționată de către Chiseliov Lilia la 07 iulie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 133, vol.II.

Prin încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord s-a declarat inadmisibil apelul depus de Chiseliov Lilia împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 05 mai 2025, pe motiv că apelanta nu a 3 prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (2).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de prezentare a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – data notificării hotărârii motivate.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de prezentare a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 08 iulie 2025, iar ultima zi fiind data de 06 august 2025, ora 24:00.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Chiseliov Lilia nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, or, nu a prezentat instanței de apel apelul motivat.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, Chiseliov Lilia nu a depus apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Argumentul invocat de recurentă, potrivit căruia instanța de apel, constatând lipsa apelului motivat, ar fi fost obligată să acorde apelantei un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, este apreciat ca neîntemeiat și, în consecință, respins de către instanța de recurs.

În acest sens, instanța reține că dispozițiile art. 233 în coroborare cu art. 235 din Codul administrativ, reglementează în mod expres și limitativ situațiile în care instanța de apel este îndreptățită să stabilească un termen 4 pentru remedierea deficiențelor cererii de apel. Or, aceste norme nu consacră obligația instanței de a acorda un asemenea termen în cazul în care apelantul nu indică circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul.

Prin urmare, întrucât lipsa motivării apelului nu se încadrează în categoriile de neajunsuri pentru care legea prevede posibilitatea acordării unui termen de remediere, instanța de apel a procedat în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, iar critica formulată de recurentă sub acest aspect nu poate fi primită.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Chiseliov Lilia urma să îndeplinească obligațiile cu bună- credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modul și termenul prevăzut de lege, or, termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de prezentare a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantei Chiseliov Lilia, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Chiseliov Lilia, cunoscând despre acțiune avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale. 5

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Chiseliov Lilia împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 05 mai 2025.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Chiseliov Lilia împotriva încheierii din data de 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6