2r-88/24 — constatarea rezilierii unilaterale a actului juridic, dispunerea rectificarii inscrierii in registrul bunurilor imobile s.a.

2r-88/24 — constatarea rezilierii unilaterale a actului juridic, dispunerea rectificarii inscrierii in registrul bunurilor imobile s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2r-88/24

2-20013308-01-2r-20022024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: I. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, M. Anton, I. Dutca)

D E C I Z I E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M”,

reprezentată de avocatul Macovei Gheorghe,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Prihojanin-M” împotriva lui Jitaru Vasile cu privire la constatarea

rezilierii unilaterale a actului juridic, dispunerea rectificării înscrierii în registrul bunurilor

imobile prin radierea notării instituită în favoarea titularului grevării, și la cererea de

chemare în judecată depusă de Jitarul Vasile împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Prihojanin-M” cu privire la constatarea ineficienții declarației de rezoluțiune a actului

juridic și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea depusă de avocatul Macovei Gheorghe în interesele Societății cu

Răspundere Limitată „Prihojanin-M” cu privire la repunerea în termen a apelului și

restituit apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M”, reprezentată

de avocatul Macovei Gheorghe, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal,

iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen,

a c o n s t a t a t:

La 30 ianuarie 2020, SRL „Prihojanin-M” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Jitaru Vasile, solicitând constatarea rezilierii unilaterale, începând cu data de

01 ianuarie 2020 a contractului nr.XXXXX din 11 noiembrie 2014 și a contractului

nr.XXXXX din 11 februarie 2015, de către SRL „Prihojanin-M” și dispunerea rectificării

înscrierii în Registrul bunurilor imobile prin radierea notării de la Subcapitolul 3, Partea II

– Notări, pct.3.2.490 și pct.3.2.491 în privința imobilului cu nr. cadastral XXXXX din

XXXXX, instituită în favoarea titularului grevării, Jitaru Vasile.

La 17 februarie 2022, SRL „Prihojanin-M”, reprezentat de avocatul stagiar Secrieru

Anton a depus cerere, prin care a renunțat parțial la acțiune, în partea pretențiilor ce ține de

constatarea rezilierii unilaterale a contractului cu nr.XXXXX din 11 februarie 2015 și

respectiv dispunerea rectificării în registrul bunurilor imobile prin radierea notării de la

Subcapitolul 3, Partea II – Notări, pct.3.2.490 la imobilul cu nr. cadastral XXXXX, din

XXXXX, instituită în favoarea titularului grevării – Jitaru Vasile. Totodată, reclamanta

SRL „Prihojanin-M” și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând constatarea rezilierii

unilaterale, începând cu data de 01 ianuarie 2020 a contractului nr.XXXXX din 11

noiembrie 2014 de către SRL „Prihojanin-M” și dispunerea rectificării înscrierii în

1

Registrul bunurilor imobile prin radierea notării de la Subcapitolul 3, Partea II – Notări,

pct.3.2.491 la imobilul cu nr.cadastral XXXXX, din XXXXX, instituită în favoarea

titularului grevării – Jitaru Vasile (f.d.105-106, vol.I).

Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

cererea SRL „Prihojanin-M” de renunțare parțială la acțiune. S-a încetat procesul în cauza

civilă, la acțiunea SRL „Prihojanin-M” împotriva lui Jitaru Vasile cu privire la constatarea

rezilierii unilaterale a contractului cu nr.XXXXX din 11 februarie 2015 și respectiv

dispunerea rectificării în registrul bunurilor imobile prin radierea notării de la Subcapitolul

3, Partea II – Notări, pct.3.2.490 la imobilul cu nr. cadastral XXXXX, din XXXXX,

instituită în favoarea titularului grevării – Jitaru Vasile.

Procesul în cauza civilă, la acțiunea depusă de SRL „Prihojanin-M” împotriva lui

Jitaru Vasile cu privire la constatarea rezilierii unilaterale, începând cu data de 01 ianuarie

2020 a contractului nr.XXXXX din 11 noiembrie 2014 de către SRL „Prihojanin-M” și

dispunerea rectificării înscrierii în Registrul bunurilor imobile prin radierea notării de la

Subcapitolul 3, Partea II – Notări, pct.3.2.491 la imobilul cu nr.cadastral XXXXX, din

XXXXX, instituită în favoarea titularului grevării – Jitaru Vasile, s-a continuat în același

complet de judecată (f.d.107, vol.I).

Totodată, la 17 februarie 2022, Jitaru Vasile, reprezentat de avocatul Stegărescu

Lilian, a depus cerere, prin care a invocat excepția de tardivitate a acțiunii depuse de SRL

„Prihojanin-M”, solicitând respingerea acesteia ca fiind tardivă și încasarea cheltuielilor de

judecată din contul SRL „Prihojanin-M” în beneficiul său a sumei de 500 de Euro cu titlu

de cheltuieli de judecată (f.d.109-111, 208, vol.I).

La 29 martie 2022, Jitaru Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Prihojanin-M”, solicitând constatarea ineficienței declarației de rezoluțiune din 28

noiembrie 2019 a contractului de investire a mijloacelor bănești în construcția imobilului

nr.1303 din 11 noiembrie 2014, emisă și transmisă de SRL „Prihojanin-M” lui Jitaru

Vasile, precum și încasarea din contul SRL „Prihojanin-M” în beneficiul său a sumei de

100 de lei cu titlu de taxă de stat și 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

(f.d.126-131, vol.I).

Prin încheierea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost

conexate într-o singură procedură, cauza civilă nr.2-6682/2022, la acțiunea depusă de

Jitaru Vasile împotriva SRL „Prihojanin-M” cu privire la constatarea ineficienții

declarației de rezoluțiune a actului juridic și încasarea cheltuielilor de judecată, cu cauza

civilă nr.2-1673/2020, la acțiunea depusă de SRL „Prihojanin-M” împotriva lui Jitaru

Vasile cu privire la constatarea rezilierii unilaterale a actului juridic, dispunerea rectificării

înscrierii în registrul bunurilor imobile prin radierea notării instituită în favoarea titularului

grevării, atribuind cauzei un singur număr de referință 2-1673/2020 (f.d.167, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost dispusă restituirea cererii depuse de Jitaru Vasile, reprezentat de avocatul

Stegărescu Lilian, cu privire la invocarea excepției de tardivitate a acțiunii depuse de SRL

„Prihojanin-M”, ca fiind înaintată cu depășirea etapei corespunzătoare a procesului

(f.d.211, vol.I).

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de SRL „Prihojanin-M” ca neîntemeiată. S-a admis acțiunea

depusă de Jitaru Vasile și s-a constatat ineficiența declarației de rezoluțiune din 28

noiembrie 2019 a contractului de investire a mijloacelor bănești în construcția imobilului

nr.XXXXX din 11 noiembrie 2014. S-a încasat din contul SRL „Prihojanin-M” în

2

beneficiul lui Jitaru Vasile suma de 100 de lei taxa de stat și suma de 3000 de lei cheltuieli

de asistență juridică (f.d.215, vol.I).

La 12 decembrie 2023, avocatul Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-

M”, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere de apel, împotriva hotărârii din 31

ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen al

apelului, admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea SRL „Prihojanin-M” (f.d.224-232,

vol.I).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

avocatului Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-M” cu privire la repunerea în

termen a apelului și restituit apelul declarat de SRL „Prihojanin-M”, reprezentată de

avocatul Macovei Gheorghe, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d.6, vol.II).

La 09 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul SRL

„Prihojanin-M”, avocatul Macovei Gheorghe a declarat recurs împotriva încheierii din 23

ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie soluționată problema

respectivă, și anume repunerea în termen al apelului declarat de SRL „Prihojanin-M”.

În susținerea recursului reprezentantul SRL „Prihojanin-M”, avocatul Macovei

Gheorghe a indicat că, instanța de apel eronat a concluzionat de a respingere cererea de

repunere în termen al apelului și de a restitui apelul SRL „Prihojanin-M” ca fiind depus

tardiv, deoarece la 20 septembrie 2023 a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru

cerere, prin care a solicitat să-i fie oferită posibilitatea să ia cunoștință cu actele cauzei. În

urma analizei dosarului, la data de 16 noiembrie 2023, a observat că potrivit scrisorii din

27 octombrie 2023, dispozitivul hotărârii din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost expediat contrar prevederilor art.100 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, exclusiv doar avocatului Gheorghe Macovei la o adresă electronică eronată,

inexistentă, care nu poate fi accesată și anume: XXXXX, fără a fi comunicată, inclusiv și,

SRL „Prihojanin-M”.

Reprezentantul recurentei SRL „Prihojanin-M”, avocatul Gheorghe Macovei

consideră că, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de faptul că, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a viciat procedura de comunicare a actului judecătoresc de dispoziție

contestat, fapt ce atestă încălcarea prevederilor art.100 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, care statuează că, actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură.

La fel, nu au fost respectate prevederile art.236 alin.(8) din Codul de procedură civilă,

potrivit cărora, hotărârea integrală se remite participanților la proces în termen de 5 zile,

or, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc, hotărârea din 31.01.2023 a fost

expediată abia la 27.10.2023. Iar, la 16 noiembrie 2023 avocatul Macovei Gheorghe a luat

cunoștință cu materialele dosarului. Respectiv, începând cu data de 16 noiembrie 2023

urmează a fi considerată începerea curgerii termenului de 30 de zile pentru declararea

apelului.

De asemenea, reprezentantul recurentei consideră eronată concluzia instanței de apel

precum că, SRL „Prihojanin-M”, cunoscând despre litigiul dat, nu a depus diligență de a se

interesa de soarta dosarului și de a depune apelul în termenul legal, deoarece întreprinderea

respectivă desfășoară o activitate ce nu ține de domeniul juridic și respectiv nu avea de

unde să știe despre termenii legali de atac cu apel, în situația în care prima instanță a omis

să-i expedieze dispozitivul hotărârii pronunțate la 31.01.2023.

3

Din considerentele menționate, avocatul Macovei Gheorghe consideră că, cererea de

apel a SRL „Prihojanin-M”, prin prisma art.116 din Codul de procedură civilă, urmează să

fie repusă în termenul legal de atac cu apel, deoarece omiterea acestui termen se datorează

primei instanțe, care nu i-a comunicat corespunzător dispozitivul hotărârii.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la data de 12 februarie 2024, la poșta electronică a

reprezentantului recurentei SRL „Prihojanin-M”, avocatului Macovei Gheorghe (XXXXX,

indicată în cererea de apel), fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.17,

vol.II).

Astfel, recursul declarat la 09 februarie 2024, de SRL „Prihojanin-M”, reprezentată

de avocatul Macovei Gheorghe, este în termen.

La 20 februarie 2024, în adresa lui Jitaru Vasile a fost expediată copia recursului

declarat de SRL „Prihojanin”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței

(f.d.21, vol.II).

La 02 aprilie 2024, Jitaru Vasile a depus referință, solicitând restituirea recursului,

invocând că recursul declarat de SRL „Prihojanin-M” a fost depus tardiv, deoarece

încheierea contestată a fost pronunțată la 23 ianuarie 2024 în prezența reprezentantului

SRL „Prihojanin-M”, respectiv termenul de declarare a expirat la 07.02.2024, pe când

recursul a fost depus la 09.02.2024, cu depășirea termenului de atac.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

Din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă rezultă că, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a

efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art.362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă

legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în

cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art.369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,

4

iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Potrivit art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă

a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Din materialele cauzei rezultă că, la 31 ianuarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii pe marginea litigiului dat (f.d.215, vol.II).

La aceiași dată – 31 ianuarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat pe

Portalul Național al Instanțelor de Judecată: jc.instante.justice.md, informația cu privire la

emiterea dispozitivului hotărârii din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d.2, vol.II).

Astfel, termenul de 30 de zile prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, de declarare a apelului, a început să curgă din data de 01 februarie 2023, ziua

imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care urma să expire la

data de 02 martie 2023 inclusiv (joi).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 decembrie 2023, avocatul

Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-M”, prin intermediul poștei electronice,

a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând repunerea în termen al apelului, admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă

integral acțiunea depusă de SRL „Prihojanin-M” (f.d.224-232, vol.I).

În susținerea apelului și cererii de repunere în termen al apelului, avocatul Gheorghe

Macovei a menționat că la 20 septembrie 2023 a depus la Judecătoria Chișinău, sediul

Centru cerere, prin care a solicitat să-i fie oferită posibilitatea să ia cunoștință cu actele

cauzei. În urma analizei dosarului, la data de 16 noiembrie 2023, a observat că potrivit

scrisorii de expediere a actului judecătoresc din 27 octombrie 2023, dispozitivul hotărârii

din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost expediat contrar

prevederilor art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, exclusiv avocatului Gheorghe

Macovei la o adresă electronică eronată, inexistentă, care nu poate fi accesată.

În viziunea, reprezentantului apelantului SRL „Prihojanin-M”, avocatul Gheorghe

Macovei, prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a viciat procedura de

comunicare a actului judecătoresc de dispoziție, fapt ce atestă încălcarea prevederilor

art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care statuează că, actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură.

La fel, nu au fost respectate prevederile art.236 alin.(8) din Codul de procedură civilă,

potrivit cărora, hotărârea integrală se remite participanților la proces în termen de 5 zile,

or, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc, hotărârea din 31.01.2023 a fost

expediată abia la 27.10.2023. Iar, la 16 noiembrie 2023 avocatul Macovei Gheorghe a luat

cunoștință cu materialele dosarului. Respectiv, începând cu data de 16 noiembrie 2023

urmează a fi considerată începerea curgerii termenului de 30 de zile pentru declararea

apelului.

Ca urmare, prin încheierea din 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea avocatului Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-M” cu privire la

repunerea în termen a apelului și a restituit apelul declarat de SRL „Prihojanin-M”,

reprezentată de avocatul Macovei Gheorghe, din motiv că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d.6,

vol.II).

5

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și

argumentele invocate în recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii privind repunerea în termen

al apelului și restituirea acestuia ca fiind tardiv, deoarece cererea de apel a fost depusă de

avocatul Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-M” înafara termenului legal

prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele

cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 31

ianuarie 2023, iar cererea de apel a fost depusă de către SRL „Prihojanin-M”, reprezentată

de avocatul Macovei Gheorghe, abia la 12 decembrie 2023, pe când termenul-limită de

declarare al apelului a expirat încă la data de 02 martie 2023 inclusiv (joi).

Totodată, în conformitate cu art.116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale precitate rezultă că, termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de

procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a

temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de

apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Deși, avocatul Macovei Gheorghe în interesele SRL „Prihojanin-M” a solicitat în

cererea de apel repunerea în termen a actului de procedură, totuși contrar prevederilor

art.116 din Codul de procedură civilă, nu a justificat prin probe incontestabile, că SRL

„Prihojanin-M” s-a aflat în imposibilitate să depună apelul în termenul de atac prevăzut de

lege.

Nu pot fi reținute argumentele reprezentantului recurentului precum că, prima instanță

- Judecătoria Chișinău, sediul Centru a viciat procedura de comunicare a actului

judecătoresc de dispoziție, adică nu a comunicat SRL „Prihojanin-M” dispozitivul

hotărârii din 31 ianuarie 2023, fapt ce atestă încălcarea prevederilor art.100 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, iar, la 16 noiembrie 2023 a luat cunoștință cu materialele

dosarului. Respectiv, începând cu data de 16 noiembrie 2023 urmează a fi considerată

începerea curgerii termenului de 30 de zile pentru declararea apelului.

Or, termenul de declarare a apelului de 30 de zile, prevăzut la art.362 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii (dacă

legea nu prevede altfel), dar nu de la data comunicării (notificării) actului de dispoziție

judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la omiterea termenului de procedură,

indiferent de faptul dacă partea la proces a fost sau nu prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărârii.

De altfel, legiuitorul expres și imperativ a stabilit la art.362 alin.(1) din Codul de

procedură civilă că, termenul de atac cu apel curge de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii și nicidecum în alte condiții.

Mai mult ca atât, după cum rezultă din actele dosarului, avocatul Macovei Gheorghe

și avocatul stagiar Secrieru Anton, reprezentând interesele SRL „Prihojanin-M”, au fost

prezenți practic la toate ședințele de judecată ale primei instanțe, inclusiv, și la data de

04.11.2022, când au fost audiate pledoariile părților la proces, cauza fiind amânată pentru

data de 07.11.2022 pentru deliberarea și pronunțarea dispozitivului hotărârii (f.d.206-2136,

6

vol.I). Deși, niciun participant la proces nu a fost prezent la ședința primei instanțe din

31.01.2023 (când s-a pronunțat dispozitivul hotărârii), totuși reprezentanții SRL

„Prihojanin-M” au cunoscut despre faptul că instanța de judecată deja urma să pronunțe

hotărâre pe marginea cauzei date (f.d.214, vol.I).

La acest capitol sunt relevante prevederile art.102 alin.(41) din Codul de procedură

civilă, care stipulează că, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot

invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Or, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară, dar să se intereseze, la intervale

rezonabile de timp, de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul de atac.

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că SRL „Prihojanin-M” și reprezentantul

său împuternicit avocatul Macovei Gheorghe nu au prezentat probe incontestabile ce ar

indica aflarea lor într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în

termenul prevăzut de lege.

La acest aspect se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care statuează că, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă

Totodată, potrivit art. 75 alin.(4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului

este echivalentă culpei părții.

Prin urmare, SRL „Prihojanin-M” și reprezentantul său împuternicit avocatul

Macovei Gheorghe, fiind interesați de soluționarea prezentei cauze și fiind conștienți că

prima instanță urmează să se pronunțe pe marginea acestui litigiu, trebuiau să depună

diligență și să se intereseze, la intervale rezonabile de timp, de soarta dosarului respectiv,

pentru a nu omite termenul legal de atac al hotărârii primei instanțe, în caz de dezacord cu

soluția pronunțată.

La acest capitol, se reține jurisprudența CEDO (cauza Bodiu v. Republica Moldova,

cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde Curtea a notat că, sistemele legale

a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care

există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs

este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie

persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea

a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința

extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este

nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu,

omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor

acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce

părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul

procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale

trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate

să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu

limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului

limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat

că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai

devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel

7

inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui

H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații

plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a

finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa de referință

promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de soarta

procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia

și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Totodată, este neîntemeiată și argumentul reprezentantului recurentei precum că, SRL

„Prihojanin-M” desfășoară o activitate ce nu ține de domeniul juridic și respectiv nu avea

de unde să știe despre termenii legali de atac cu apel, în situația în care prima instanță a

omis să-i expedieze dispozitivul hotărârii pronunțate la 31.01.2023.

La acest aspect, completul de judecată reține principiul „nemo censetur ignorare

legem” care exprimă ideea că nimeni nu se poate apăra invocând ignoranța sau eroarea sa

în drept. Un principiu juridic de bază spune că necunoașterea legii nu este o scuză care să

poată fi folosită în apărarea unui cetățean (ignorantia juris non excusat). Se presupune

așadar că un cetățean ar trebui să fie la curent cu toată legislația existentă.

Totodată, potrivit art.23 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, statul asigură

dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și

face accesibile toate legile și alte acte normative.

De aici se deduce că, pentru a respecta o lege trebuie să îi cunoști prevederile, iar

obligativitatea respectării supremației legii se răsfrânge și asupra cunoașterii legii.

Conform art.56 alin.(1) - Intrarea în vigoare a actelor normative, din Legea nr. 100

din 22 decembrie 2017 „Cu privire la actele normative”, actele normative intră în vigoare

peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data

indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării.

Pentru ca principiul „nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii” să nu

fie o simplă ficțiune, trebuie asigurate condițiile cunoașterii normei de drept.

Astfel, nomele juridice intră în vigoare la data aducerii lor la cunoștința publică. Cu

alte cuvinte, ele sunt opozabile cetățenilor de la data publicării în Monitorul Oficial.

Prin urmare, cunoașterea legii este obligatorie pentru a putea determina limitele în

care legea ne permite să ne manifestăm.

Dat fiind cele relatate, se constată că respectarea termenelor legale constituie o

obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar

repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în

situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin

probe pertinente și admisibile în temeiul art.116, 118, 121, 122 și art.362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive

întemeiate. În caz contrar, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, poate duce

inevitabil la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău.

Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în

textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma

rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe

8

fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată reține hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14

februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008,

unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul

de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a

menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art.427 lit.a) și art.428 din Codul de procedură civilă, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M”,

reprezentată de avocatul Macovei Gheorghe.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Prihojanin-M” împotriva lui Jitaru Vasile cu privire la constatarea rezilierii unilaterale a

actului juridic, dispunerea rectificării înscrierii în registrul bunurilor imobile prin radierea

notării instituită în favoarea titularului grevării, și la cererea de chemare în judecată depusă

de Jitarul Vasile împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M” cu privire la

constatarea ineficienții declarației de rezoluțiune a actului juridic și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9