2r-46/25 — anularea inregistrarii din registrul bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea inregistrarii din registrul bunurilor imobile
- Temei legal
- apelul depus in afara termenului legal prevazut la art.362 CPC, fara justificarea motivelor de imposibilitate a efectuarii actului de procedura in interiorul termenului legal.
2r-46/25 — anularea inregistrarii din registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Djulai Elena, Zambilovici
Iosif și Zambilovici Lidia,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Zambilovici Iosif și Djulai Elena împotriva lui Agheev Dmitrii, intervenienți
accesorii executorul judecătoresc Furdui Ion, Zambilovici Lidia și Instituția
Publică „Cadastru bunurilor imobile” cu privire la anularea înregistrării în
Registrul bunurilor imobile a procesului-verbal și a sechestrului aplicat asupra
lotului de pământ,
împotriva încheierii din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins cererea privind repunerea în termenul de apel și restituit
apelul declarat de Zambilovici Iosif, Zambilovici Lidia și Djulai Elena,
(Dosarul nr. 2r-46/25
NR. PIGD 2-17190490-01-2r-05022025)
Soluția instanței de apel de respingere a cererii de repunere în termenul de apel și de
restituire a apelului în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă este
întemeiată. Apelul a fost depus în afara termenului legal, fără justificarea motivelor de
imposibilitate a efectuării actului de procedură în interiorul termenului legal.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Dulghieru)
16 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Djulai Elena,
Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 11 august 2017, Zambilovici Lidia, Zambilovici Iosif și Djulai
Elena s-au adresat în judecată cu cerere împotriva lui Agheev Dmitrii,
intervenient accesoriu executorul judecătoresc Furdui Ion, solicitând inițial
anularea procesului-verbal din 01 august 2017, interzicerea executorului
judecătoresc Furdui Ion și creditorului Agheev Dmitrii de a trece pe teren fără
acordul Lidiei Zambilovici, interzicerea executorului judecătoresc Furdui Ion
de a transmite creditorului bunurile imobile, recunoașterea Elenei Djulai și
Zambilovici Iosif proprietari ai construcției.
Pe parcursul procesului, reclamanții au modificat și au completat
acțiunea de mai multe ori pe parcursul anilor, inițial a fost examinată ca cerere
de contestare a acțiunilor executorului judecătoresc, conform procedurii
respective, și s-a pronunțat acte de dispoziție sub formă de încheiere, cu o
singură cale de atac. Aceasta în pofida faptului, că cererea cuprindea inclusiv
pretenții, care urmau a fi examinate în procedură generală, contencioasă.
Ulterior cererea a fost modificată de mai multe ori. Cauza a fost rejudecată de
câteva ori.
Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a
fost admis recursul declarat de Zambilovici Lidia, Zambilovici Iosif și Djulai
Elena, casată încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet
de judecată, menționând că instanța de fond urmează să determine, care
pretenții se examinează prin prisma Codului de executare și care în procedură
contencioasă, or, prin cererea de concretizare se cere anularea înregistrărilor
efectuate în Registrul bunurilor imobile (f.d.60-68, vol.IV).
Prin încheierea din 03 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, menținută prin decizia din 14 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, s-a dispus examinarea pretențiilor formulate de Djulai Elena și
Zambilovici Iosif în partea ce ține de anularea înregistrării în Registrul
bunurilor imobile ***** sub nr. ***** din 17 august 2017 a procesului-verbal
privind remiterea către creditor a bunurilor imobile întocmit în conformitate
1
cu art.155 Codul de executare, de către executorul judecătoresc Furdui Ion la
01 august 2017 și anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile *****
din 01 septembrie 2017 a sechestrului aplicat asupra lotului de pământ, situat
în *****, nr.cadastral *****, a cărui valoare de piață constituie ***** de lei,
într-un proces aparte, în această parte cauza a fost redistribuită, în mod
aleatoriu, unui alt judecător (f.d.83-85, vol.IV). S-a reținut spre examinare alte
capete de cerere ale contestatarilor Zambilovici Lidia, Zambilovici Iosif și
Djulai Elena, pe care le-a examinat, în procedura contestării actelor
executorului judecătoresc, în baza Codului de executare.
Prin încheierea din 24.10.2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a acceptat spre examinare cererea depusă de Djulai Elena și
Zambilovici Iosif împotriva lui Agheev Dmitrii, intervenient accesoriu
executorul judecătoresc Furdui Ion privind anularea înregistrării în Registrul
bunurilor imobile ***** sub nr. ***** din 17 august 2017 a procesului-verbal
privind remiterea către creditor a bunurilor imobile întocmit în conformitate
cu art.155 din Codul de executare, de către executorul judecătoresc Furdui Ion
la 01 august 2017 și, anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile
***** din 01 septembrie 2017 a sechestrului aplicat asupra lotului de pământ,
situat în *****, nr.cadastral *****, a cărui valoare de piață constituie *****
de lei. S-a dispus atragerea în proces a Lidiei Zambilovici în calitate de
intervenient accesoriu. (f.d.87-89, vol.IV).
La 23.05.2023, prezenta cauză a fost repartizată în mod aleatoriu
judecătorului Țurcan Maria (f.d.145, vol.IV).
Prin încheierea protocolară din 08.02.2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost atras în proces, în calitate de intervenient
accesoriu, IP „Cadastrul bunurilor imobile” (f.d.191,verso vol.IV).
În prezenta cauză, calitatea procesuală de reclamanți o au Djulai
Elena și Zambilovici Iosif, calitatea procesuală de pîrît o are Agheev Dmitrii,
iar calitatea procesuală de intervenient accesoriu o are executorul judecătoresc
Furdui Ion, Zambilovici Lidia și IP „Cadastrul bunurilor imobile”.
Astfel, prin cererea de concretizare din 22.09.2017, reclamanții
Djulai Elena și Zambilovici Iosif (dar și Zambilovici Lidia, care, în acest
proces are calitatea procesuală de intervenient accesoriu) au solicitat anularea
procesului-verbal al executorului judecătoresc Furdui Ion din data de 01
august 2017 privind remiterea către creditor a bunurilor imobile; a-i interzice
lui Agheev Dmitrii și executorului judecătoresc Furdui Ion de a înregistra în
Registrul bunurilor imobile procesul-verbal din 01 august 2017 și
înregistrarea transmiterii lui Agheev Dmitrii a obiectelor în temeiul acestui
proces-verbal; în cazul înregistrării în Registrul bunurilor imobile a
procesului-verbal din data de 01 august 2017, să fie anulat ca prematur (ilegal
2
la această etapă) (f.d.88, vol.I). Ulterior, prin cererea de concretizare depusă
la 03.10.2017, reclamanții au solicitat interzicerea lui Agheev Dmitrii și
executorului judecătoresc Furdui Ion de a înregistra în Registrul bunurilor
imobile procesul-verbal din 01 august 2017 și înregistrarea transmiterii lui
Agheev Dmitrii a obiectelor în temeiul acestui proces-verbal; în cazul
înregistrării în Registrul bunurilor imobile a procesului-verbal din data de 01
august 2017, să fie anulat ca prematur (ca fiind ilegal) (f.d.106-107, vol.I).
Ulterior, prin cererea de completare a cererii de chemare în judecată, depusă
la 26.10.2020, reclamanții Djulai Elena și Zambilovici Iosif (dar și
Zambilovici Lidia, care, în acest proces are calitatea procesuală de
intervenient accesoriu), au solicitat, anularea înregistrării în Registrul
bunurilor imobile ***** sub nr. ***** din 17 august 2017 a procesului-verbal
privind remiterea către creditor a bunurilor imobile întocmit în conformitate
cu art.155 Codul de executare, de către executorul judecătoresc Furdui Ion la
01 august 2017 și anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile *****
din 01 septembrie 2017 a sechestrului aplicat asupra lotului de pământ, situat
în *****, nr.cadastral *****, a cărui valoare de piață constituie ***** de lei.
Anume aceste două capete de pretenții constituie obiectul examinării în
prezenta cauză civilă, în ordinea procedurii generale, contencioase (, f.d.25-
29, vol.II).
La 14.04.2022, reclamanții au depus supliment la cererea de
concretizare, însă toate circumstanțele indicate în acest supliment, se refereau
la pretenția despre anularea procesului-verbal din 01 august 2017 (f.d.71-73,
Vol.IV).
La 27.04.2022, reclamanții au mai depus supliment la cererea de
concretizare (f.d.74-78, Vol.IV), invocând circumstanțe de drept, care
justifică anularea procesului-verbal din 01 august 2017.
În contextul reținut, reclamanții Djulai Elena și Zambilovici Iosif
solicită anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile ***** sub nr.
***** din 17 august 2017 a procesului-verbal privind remiterea către creditor
a bunurilor imobile întocmit în conformitate cu art.155 Codul de executare,
de către executorul judecătoresc Furdui Ion la 01 august 2017; anularea
înregistrării în Registrul bunurilor imobile ***** din 01 septembrie 2017 a
sechestrului aplicat asupra lotului de pământ, situat în *****, nr.cadastral
*****, a cărui valoare de piață constituie ***** de lei.
La 27.04.2022, reclamanții au mai depus supliment la cererea de
concretizare (f.d.74-78,Vol.IV), solicitând că în situația în care unul dintre
reclamanți nu se va prezenta în ședința de judecată, cauza să fie examinată în
lipsa acestui reclamant (f.d.74-78,Vol.IV).
3
Prin hotărârea din 30 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Zambilovici Iosif și
Djulai Elena.
La 12 iunie 2024, Djulai Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici
Lidia au declarat apel, solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea
apelului, casarea integrală a hotărârii din 30 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de
fond.
Prin încheierea din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) CPC, s-a respins cererea privind repunerea în
termenul de apel și restituit apelul declarat de Djulai Elena, Zambilovici Iosif
și Zambilovici Lidia, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de
apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
La 06 ianuarie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Djulai
Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia au declarat recurs împotriva
încheierii din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, ulterior la 17
martie 2025 și 21 martie 2025, au depus suplimente la recurs, solicitând
admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu soluționarea prin decizie
problema respectivă, cu repunerea în termenul de apel.
În susținerea recursului reclamanții au invocat că soluția
instanței de apel este pripită și eronată, fără să țină cont de faptul că, la 15
aprilie 2024 a depus în instanța de fond o cerere, înregistrată cu nr.05-3/3-
161999, prin care au cerut să fie amânată ședința de judecată stabilită pentru
30 aprilie 2024, după data de 10 iunie 2024, întrucât Djulai Elena și
Zambilovici Iosif trebuiau de urgență să plece peste hotarele țării, la
tratament, și abia la 30 mai 2024 au recepționat dispozitivul hotărârii din 30
aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 10 iunie 2024, au
înregistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Centru o cerere la care au anexat
dovada că în perioada 17 aprilie 2024 – 28 mai 2024 Djulai Elena și
Zambilovici Iosif nu s-au aflat în țară, fiind la tratament medical și
reabilitare. Consideră că culpa că au omis termenul de declarare a apelului îi
revine primei instanțe care a respins cererea de amânare a ședinței și a
examinat cauza în absența lor, încălcându-le dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, instanța de apel nu a citat participanții la proces
la ședința de judecată, lipsindu-i de dreptul de a se apăra.
La 17 februarie 2025, executorul judecătoresc Furdui Ion a
depus referință (explicație) la recursul declarat de Djulai Elena, Zambilovici
4
Iosif și Zambilovici Lidia, invocând că procedurile de executare, pe
marginea cărora calitatea de debitor a deținut-o Zambilovici Lidia, au fost
încetate în legătură cu faptul că debitorul respectiv și creditorul Agheev
Dmitrii la 27 decembrie 2024 au încheiat contract de vânzare-cumpărare,
potrivit căruia bunurile imobile care constituiau obiectul litigiului, amplasate
în *****, au fost vândute, iar în rezultatul tranzacției, debitorul a achitat
datoria față de creditor, prin urmare, a decăzut necesitatea efectuării
evacuării debitorului, precum și finalizată procedura, cu transmiterea
bunurilor imobile, construcțiile amplasate pe terenul de la adresa
nominalizată.
În contextul enunțat, executorul judecătoresc Furdui Ion a
solicitat respingerea recursului declarat de Djulai Elena, Zambilovici Iosif și
Zambilovici Lidia, cu menținerea încheierii contestate.
Alte referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 424 alin.(2) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Articolul 425 din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Articolul 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă stipulează
că:
„ (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.”
Articolul 427 lit.a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Articolul 236 alin.(5) lit.b) din Codul de procedură civilă
prevede că:
„(5) Instanța de judecată va întocmi hotărârea integrală dacă: b) participanții la
proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de
apel.”
Articolul 362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.”
5
Articolul 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de
apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul
persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins
în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Articolul 102 alin.(41) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea
lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”
Articolul 205 alin.(4) din Codul de procedură menționează că:
„(4) Dacă instanței judecătorești nu i s-a comunicat motivul neprezentării în ședință
de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanța consideră neîntemeiat
motivul neprezentării, cauza se examinează în absența acestuia.”
Articolul 110 din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă învederează
că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
Articolul 113 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Articolul 116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu
a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective
etc.).”
Articolul 56 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă
stipulează că:
„(2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații
procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o
ocupă în proces.
6
(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale.”
Articolul 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel
Chișinău a emis încheierea contestată la 26 noiembrie 2024.
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii contestate a
instanței de apel a fost expediată la 13 decembrie 2024, la adresa de
domiciliu al recurenților Djulai Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici
Lidia, (*****) , fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului
judecătoresc anexată la dosar (f.d.51, vol.V) și recepționată de către ultimii
la 23 decembrie 2024 (f.d.56, vol.V).
Prin urmare, recursul declarat la 06 ianuarie 2025, prin
intermediul oficiului poștal, de către Djulai Elena, Zambilovici Iosif și
Zambilovici Lidia, se consideră depus în interiorul termenului legal prevăzut
la art.425 CPC.
Din actele cauzei rezultă că la 30 aprilie 2024, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru a pronunțat, în ședință publică, hotărârea, prin care
a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Djulai Elena și Zambilovici
Iosif.
Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor de
Judecată, la 30 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat
pe pagina sa web: https://jc.instante.justice.md, la compartimentul
„Hotărârile instanței”, dispozitivul hotărârii din 30 aprilie 2024.
Prin urmare, termenul de 30 de zile prevăzut la art.362 alin.(1)
din Codul de procedură civilă, de declarare a apelului, a început să curgă din
data de 01 mai 2024, ziua imediat următoare de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, care a expirat la data de 30 mai 2024 (joi) inclusiv.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 12 iunie 2024,
Djulai Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia au declarat apel
împotriva hotărârii din 30 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea apelului, casarea
7
integrală a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de fond.
În susținerea cererii de repunere în termenul de apel, apelanții
Djulai Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia au invocat că prin
cererea din 15 aprilie 2024 au solicitat primei instanțe amânarea ședinței de
judecată stabilită pentru 30 aprilie 2024, după data de 10 iunie 2024, din
motiv că în perioada 17 aprilie 2024 – 28 mai 2024, Djulai Elena însoțită de
Zambilovici Iosif, nu se vor afla în țară, plecând la tratament și reabilitare,
iar la 30 mai 2024 au recepționat cu aviz recomandat copia dispozitivului
hotărârii din 30 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Drept consecință, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din
26 noiembrie 2024, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) CPC, a respins cererea
privind repunerea în termenul de apel și a restituit apelul declarat de Djulai
Elena, Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia, ca fiind depus în afara
termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept
precitate supra și argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de
respingere a cererii privind repunerea în termenul de apel și de restituire a
cererii de apel ca fiind depusă tardiv, întrucât aceasta a fost depusă de
Zambilovici Iosif, Djulai Elena și Zambilovici Lidia peste termenul legal de
30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.362
alin.(1) din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele cauzei
dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat
la 30 aprilie 2024, iar cererea de apel a fost depusă de recurenții/apelanți abia
la 12 iunie 2024, pe când termenul-limită de declarare al apelului a expirat
încă la 30 mai 2024.
Reieșind din prevederile art.116 din Codul de procedură civilă
precitate supra, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă
persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței
CEDO, nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în
termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare
a dreptului la un proces echitabil.
Deși, apelanții Zambilovici Iosif, Djulai Elena și Zambilovici
Lidia au solicitat repunerea în termen a actului de procedură, totuși contrar
prevederilor art.116 CPC, nu au prezentat probe suficient de justificate ce ar
confirma faptul imposibilității depunerii apelului în termenul de atac
prevăzut de lege.
Nu pot fi reținute argumentele recurenților/apelanți precum că
la 15 aprilie 2024 au depus în instanța de fond o cerere, înregistrată cu nr.05-
8
3/3-161999, prin care au cerut să fie amânată ședința de judecată stabilită
pentru 30 aprilie 2024, după data de 10 iunie 2024, întrucât Djulai Elena și
Zambilovici Iosif trebuiau de urgență să plece peste hotarele țării, la
tratament, și abia la 30 mai 2024 au recepționat dispozitivul hotărârii din 30
aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 10 iunie 2024, au
înregistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Centru o cerere la care au anexat
dovada că în perioada 17 aprilie 2024 – 28 mai 2024, Djulai Elena și
Zambilovici Iosif nu s-au aflat în țară, fiind la tratament medical și
reabilitare, deoarece sunt în esență declarative.
La acest aspect, Completul de judecată remarcă că la actele
cauzei cert se atestă că recurenții/apelanți Zambilovici Iosif, Djulai Elena și
Zambilovici Lidia au cunoscut despre ședința Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru fixată pentru data de 30 aprilie 2024 (când s-a pronunțat dispozitivul
hotărârii contestate), fapt ce rezultă din procesul-verbal al ședinței de
judecată din 08 februarie 2024 și recipisa semnată de către participanții la
proces, inclusiv de către Zambilovici Iosif, Djulai Elena (f.d.190-192,
vol.IV). Mai mult ca atât, la 12 aprilie 2024, Zambilovici Iosif, Djulai Elena
și Zambilovici Lidia au depus cerere de concretizare, din care rezultă că
aceștia sigur cunosc despre ședința fixată pentru 30 aprilie 2024 (f.d.211-
214, vol.IV).
Totodată, la 15 aprilie 2024, Djulai Elena a depus la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru cerere, prin care a solicitat amânarea ședinței de
judecată preconizată pentru data de 30 aprilie 2024, după data de 10 iunie
2024, invocând drept motiv că la moment i-a fost prescris un tratament
medical care va dura aproximativ o lună și jumătate până la două luni,
menționând că probe în acest sens le va prezenta la ședința următoare
(f.d.215, vol.IV).
În cadrul ședinței de judecată din 30 aprilie 2024, prima instanță
- Judecătoria Chișinău, sediul Centru, soluționând cererea din 15 aprilie 2024
depusă de reclamanta Djulai Elena, a dispus respingea acesteia și continuarea
examinării cauzei în lipsa reclamantei Djulai Elena, considerând-o ca fiind
nejustificată prin probe concludente, care ar demonstra eventualele prescrieri
medicale pentru sănătatea acesteia, mai mult ca atât, ședința de judecată
pentru data de 30 aprilie 2024 a fost stabilit din timp cu acordul în prealabil
al reclamantei Djulai Elena. Afară de aceasta, prezenta cauză se află pe rolul
instanței judecătorești din anul 2017, iar ultima de nenumărate ori a atras
atenția instanței cu privire la durata excesivă de examinare (f.d.244-245,
vol.IV). Zambilovici Iosif și Zambilovici Lidia, fiind legal citați, nu s-au
prezentat la ședință din 30 aprilie 2024, din motive necunoscute instanței de
judecară (f.d.192, 244 verso, vol.IV).
Aici, sunt relevante prevederile art.102 alin.(41) din Codul de
procedură civilă, care cert și imperativ statuează că, participanții la proces
înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
9
actelor de procedură la o dată ulterioară. Or, participanții la proces înștiințați
în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de
procedură la o dată ulterioară, dar să se intereseze, la intervale rezonabile de
timp, de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul de atac.
În acest context, nu poate fi reținut nici argumentul recurenților
precum că culpa că au omis termenul de declarare a apelului îi revine primei
instanțe care a respins cererea de amânare a ședinței și a examinat cauza în
absența lor, încălcându-le dreptul la un proces echitabil, în contextul în care
acesta vine în contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei.
Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Zambilovici Iosif,
Djulai Elena și Zambilovici Lidia nu au prezentat probe incontestabile
instanței de apel ce ar indica aflarea lor într-o veritabilă imposibilitate de a
efectua actul de procedură în interiorul termenului de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii (30 aprilie 2024) prevăzut la art.362
alin.(1) din Codul de procedură civilă (care a expirat la 30 mai 2024),
adresându-se cu apel abia aproximativ la 12 iunie 2024.
Cu atât mai mult, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat
pe pagina sa web dispozitivul hotărârii, în aceiași zi când a fost pronunțat și
anume, la 30 aprilie 2024, informație accesibilă publicului larg.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
dreptul de atac cu apel nu este un drept absolut, dar este restricționat de către
legiuitor prin impunerea la art.362 CPC a unui termen-limită de efectuare a
actului de procedură acesta fiind de 30 de zile care curge de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii (dacă legea nu prevede altfel), dar nu de
la data recepționării (comunicării) actului judecătoresc sau încetării
circumstanțelor care au dus la omiterea termenului de procedură.
La acest capitol Completul de judecată consideră că instanța de
apel just a aplicat în speță dispozițiile art.56 alin.(3) și art.61 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, care expres statuează că participanții la proces
sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale,
în contextul în care Zambilovici Iosif, Djulai Elena și Zambilovici Lidia,
cunoscând cu certitudine faptul că instanța de fond urmează să se pronunțe
pe marginea litigiului dat la data de 30 aprilie 2024, trebuiau să depună
maximă diligență și să se intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta
dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul legal de atac al hotărârii
primei instanțe, în caz de dezacord cu soluția pronunțată.
Este irelevant și argumentul recurenților precum că instanța de
apel nu a citat participanții la proces la ședința de judecată, lipsindu-i de
dreptul de a se apăra, or, la etapa primirii pe rol a cererii de apel, instanța de
apel verifică dacă cererea de apel întrunește exigențele prevăzute de lege,
inclusiv sub aspect procedural, fără înștiințarea participanților la proces.
Completul de judecată remarcă că în recurs, recurenții au
prezentat confirmări de la Inspectorul General al Poliției de Frontieră
10
nr.35/13-2462 și nr.35/13-2457 din 20 martie 2025 din care rezultă că Djulai
Elena și Zambilovici Iosif în perioada 17.04.2024 – 28.05.2024 nu s-au aflat
pe teritoriul Republicii Moldova, însă această informație nu justifică motivul
pentru care au solicitat anterior amânarea ședinței în prima instanță și ulterior
repunerea în termenul de apel, și anume urmare a tratamentului medical și
reabilitare, nefiind anexate înscrisuri probatorii în acest sens cu prescripțiile
medicale, dimpotrivă, având în vedere că cauza se examinează din anul 2017,
se deduce un abuz în folosirea drepturilor procedurale de către ultimii,
urmărind de fapt un scop ascuns de tergiversare nejustificată a procesului,
inducerea în eroare a instanțelor judecătorești și îngreunarea sarcinii de lucru
a instanțelor judecătorești. Mai mult ca atât, ședința de judecată din
30.04.2024 a fost stabilită de prima instanță, cu mult înainte, cu
consimțământul recurenților/apelanți Djulai Elena și Zambilovici Iosif, încă
la data de 08.02.2024, fiind prezenți la ședința de judecată, care au semnat
în acest sens și o recipisă, prin care s-au obligat să asigure prezența lor la
ședința de 30.04.2024.
Potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Bodiu v. Republica
Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), Curtea a notat
că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii
termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În
același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o
perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive,
această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice.
Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale
să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui
recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă
motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a
informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar
atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce
părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla
despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare
caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea
termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res
judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea
ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită (cauza
Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat
că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre
decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul
procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat
că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade
considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a
făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat
cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.
11
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa de referință promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația
părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost
înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja
drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007).
Completul de judecată subliniază că respectarea termenelor
legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna
funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în
cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când
înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente
și admisibile în temeiul art.116 și art.362 din Codul de procedură civilă, prin
care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.
În caz contrar, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, poate duce
inevitabil la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat
de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale.
Date fiind cele enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 26
noiembrie 2024 emisă de Curtea de Apel Chișinău.
Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării
unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional
valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar
însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a
drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.
Alte argumente invocate de recurenți sunt irelevante în măsura
în care nu justifică în niciun fel neîndeplinirea actului de procedură în
interiorul termenului prevăzut de lege, în condițiile în care participanților la
proces le revine obligația pozitivă de a se interesa de soarta procesului, care
au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia, întru protejarea
drepturile sale de acces la instanță.
Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurenți sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea
instanței de apel.
În conformitate cu art.427 lit.a) și art.428 din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
Respinge recursul declarat de Zambilovici Iosif, Djulai Elena și
Zambilovici Lidia.
12
Menține încheierea din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Zambilovici Iosif și Djulai Elena împotriva lui Agheev Dmitrii, intervenienți
accesorii executorul judecătoresc Furdui Ion, Zambilovici Lidia și Instituția
Publică „Cadastru bunurilor imobile” cu privire la anularea înregistrării în
Registrul bunurilor imobile a procesului-verbal și a sechestrului aplicat
asupra lotului de pământ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
13