2r-556/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.2r-556/23 2-21143309-01-2r-08122023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, A. Malîi, V. Cotorobai) D E C I Z I E 29 februarie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bonast Prim” și a lui Sergiu Melnic cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2021, Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. (în continuare Î.M. „Moldcell” S.A.), reprezentată de avocatul Corneliu Pascari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bonast Prim” (în continuare „Bonast Prim” S.R.L.) și a lui Sergiu Melnic, prin care a solicitat încasarea din contul acestora a datoriei în mărime de 39614,05 lei, taxei de stat în sumă de 1188,42 de lei și 400 de lei cu titlu de cheltuieli de recuperare. Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M.

„Moldcell” S.A.. S-a încasat de la „Bonast Prim” S.R.L. și Sergiu Melnic în beneficiul Î.M. „Moldcell” S.A., suma de 7911,70 de lei cu titlu de datorie pentru serviciile de telefonie mobilă, 18500 de lei – compensația pentru echipament, 13202,35 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru o perioadă de 100 zile și cheltuielile de judecată, proporțional părții admise, inclusiv taxa de stat în mărime de 1188,42 de lei, cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 400 de lei, 100 de lei pentru citare prin aviz publicitar, iar în total suma de 41302,47 de lei (f.d.86). La 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea cererii 1 de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare (f.d.94-100).

Totodată, la 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a depus cerere de revizuire a hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și respingerea parțială a cererii de chemare în judecată depusă de Î.M. „Moldcell” S.A. (f.d.104-109). Prin încheierea din 30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru depusă de Sergiu Melnic (f.d.117-119).

La 31 iulie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a depus cerere de recurs, completată la 21 septembrie 2023 împotriva încheierii din 30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat anularea acesteia, admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și dispunerea rejudecării cauzei (f.d.126-134; 148-150). Prin încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța privind repunerea în termenul de apel. S-a restituit lui Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece calea de atac a fost exercitată tardiv (f.d.153-156).

La 13 noiembrie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și repunerea în termenul de apel cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău spre rejudecarea apelului în fond (f.d.166-169). În motivarea cererii de recurs, recurentul a menționat că la 16 martie 2023, prin intermediul avocatului său Sergiu Cotruța, pentru prima dată a luat cunoștință de materialele cauzei civile vizate, inclusiv de hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Cauza civilă vizată a fost examinată și hotărârea judecătorească pronunțată în absența sa, el nefiind citat legal și informat despre examinarea litigiului.

La 18 aprilie 2023, prin prisma dispozițiilor art. 116 din Codul de procedură civilă, a depus în termen cerere de apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Iar, la 21 septembrie 2023, în absența părților, Curtea de Apel Chișinău, a emis încheierea de respingere a cererii de repunere în termenul legal de declarare a apelului. În continuare, recurentul a enunțat că la 30 octombrie 2023, avocatul său Sergiu Cotruța, a luat cunoștință cu încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice de către Curtea de Apel, la data de 29 octombrie 2023, ora 23:07. Aici, recurentul a relevat că deși dosarul este încheiat, recursul declarat împotriva încheierii din 30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este lăsat fără examinare.

De altfel, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a invocat dezacordul cu încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, menționând că aceasta urmează a fi casată, deoarece instanța de apel a apreciat 2 vădit nerezonabil probele cu privire la data când el a luat pentru prima dată cunoștință de hotărârea judecătorească atacată cu apel și eronat a stabilit data începerii curgerii termenului de depunere a cererii de repunere în termen a cererii de apel. Astfel, în opinia recurentului, Curtea de Apel Chișinău eronat interpretează data de la care începe a curge termenul de depunere a cererii de repunere în termen a cererii de apel, și anume 19 februarie 2023, dată la care a fost semnat mandatul avocațial de către el reprezentantului său, pentru a face cunoștință cu dosarul și hotărârea.

Aici, recurentul a subliniat că la 20 februarie 2023 a depus cerere de eliberare a dosarului din arhivă și nu e vina lui că dosarul a fost eliberat spre cunoștință abia la data de 16 martie 2023. Or, nu avea de unde cunoaște conținutul hotărârii la data împuternicirii avocatului, deoarece niciodată nu a fost citat pe această cauză și hotărârea a fost pronunțată în absența sa, motiv pentru care a și contractat avocatul, ca să afle informațiile pe care nu le știa. Prin urmare, data de la care curge termenul depunerii cererii de repunere în termen a cererii de apel este 16 martie 2023, dar nu 19 februarie 2023, precum invocă Curtea de Apel. Astfel, a depus în termen cerere de repunere în termen a cererii de apel.

De altfel, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a conchis că este vina instanței că nu l-a citat la adresa corectă din buletinul de identitate. Or, citațiile transmise de instanța de judecată, la adrese greșite, nu pot fi considere legale. Mai mult, citația publică efectuată de instanța de judecată într-un ziar necitit de populație (justițiabili), este una formală. Or, instanța, nu a îndeplinit obligația de bază de a solicita adresa sa de domiciliu din registrul de evidență a populației. Iar citarea publică este ultimul mecanism, care se aplică doar după ce s-a depus toată diligența de aflare a adresei participantului la proces și nu a fost posibil aflarea acesteia.

Prin urmare, instanța de apel declarativ a indicat că nu au fost prezentate probe, care ar justifica încălcarea termenului de depunere a cererii de repunere în termen a cererii de apel, însă nu combate, prin nicio probă faptul că el nu a fost citat la adresa de domiciliu corectă, indicată în registrul de evidență a populației și buletinul său de identitate, că hotărârea a fost pronunțată în absența sa, iar prima dovadă că hotărârea i-a fost adusă la cunoștință sunt înscrierile avocatului de la data de 16 martie 2023. La 08 decembrie 2023, în adresa Î.M. „Moldcell” S.A. și a „Bonast Prim” S.R.L. a fost expediată copia cererii de recurs depuse de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, intimatele nu au depus referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent. În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 septembrie 2023 și expediată reprezentantului recurentului Sergiu 3 Melnic, avocatului Sergiu Cotruța, prin e-mail, la 29 octombrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f.d.168).

Astfel, recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, prin e-mail, la 13 noiembrie 2023, este în termen. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate. În favoarea concluziei enunțate se indică următoarele argumente. În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: să respingă recursul și să mențină încheierea. Instanța de recurs, se va expune la argumentele recurentei care se încadrează în limitele și obiectul recursului reglementat de Secțiunea 1: Recursul împotriva încheierilor judecătorești.

Din conținutul recursului declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care i s-a respins cererea privind repunerea în termenul de apel cu restituirea apelului declarat împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul că apelul a fost declarat în afara termenului legal. La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a prezentat motive întemeiate, care ar justifica depășirea termenului de declarare a apelului și repunerii acestuia în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs precizează că, dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 28 februarie 2022 (f.d.86). Din materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, cererea de apel înaintată de către Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța împotriva hotărârii, a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la 18 aprilie 2023 și înregistrată la 19 aprilie 2023 (f.d.94-103).

Potrivit prevederilor art. 110 din Codul de procedură civilă, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Totodată, conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. 4 În conformitate cu art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă, actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen.

Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicare înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 01 martie 2022, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 30 martie 2022, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului.

Cu toate acestea, apelul a fost declarat abia la 18 aprilie 2023, fapt ce denotă încălcarea termenului legal în interiorul căruia apelantul putea să-și exercite dreptul de a contesta hotărârea instanței de fond. În conformitate cu art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice.

Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare.

Instanța de recurs relevă că, pentru a depune cererea de apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Sergiu Melnic a 5 beneficiat de serviciile avocatului Sergiu Cotruța, pe care l-a împuternicit prin mandatul Seria MA, nr. 1930465 din 19 februarie 2023, în conformitate cu art.81 din Codul de procedură civilă, inclusiv cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească. Astfel, la 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, prin cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a solicitat și repunerea în termenul de apel, invocând faptul că pentru prima dată a luat cunoștință de materialele cauzei civile vizate, inclusiv de hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 16 martie 2023, prin intermediul avocatului său Sergiu Cotruța.

Or, cauza civilă vizată a fost examinată și hotărârea judecătorească pronunțată în absența sa, el nefiind citat legal și informat despre examinarea litigiului. În conformitate cu art.2764 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărârii într-un termen de cel mult 6 luni de la data depunerii cererii. Toate actele întreprinse de instanță, inclusiv hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017. Conform normelor enunțate, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, citațiile în fața instanței, hotărârile instanței de judecată și alte informații relevante pentru justițiabili.

Potrivit pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. La 01 martie 2022, dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Cauza a putut fi găsită pe https://jc.instante.justice.md/ro/court- decisions-page, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 2-21143309-12-2- 28092021-1. Respectiv, dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost comunicată public tuturor părților la proces, inclusiv recurentului Sergiu Melnic, prin intermediul Portalului Național al Instanțelor de Judecată la data de 01 martie 2022, dată la care a fost publicat de instanța de fond.

Astfel, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondat și respinge argumentul recurentului precum că despre existența litigiului și hotărârea primei instanțe a aflat la data de 16 martie 2023, prin intermediul avocatului său Sergiu Cotruța.

Revenind la verificarea respectării art.116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, 6 termenul de 30 de zile, instituit de legiuitor și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei mandatării avocatului Sergiu Cotruța, 20 februarie 2023 și a expirat la data de 21 martie 2023. Or, la data de 20 februarie 2023, hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deja era plasată pe portalul instanțelor de judecată, recurentul Sergiu Melnic trebuia să cunoască despre existența acesteia, iar reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu Cotruța a avut posibilitatea reală de a lua cunoștință de actul judecătoresc contestat, dar și de materialele dosarului și a depune cererea de apel și de repunere în termenul de apel până la 21 martie 2023, însă aceasta a fost declarată abia la 18 aprilie 2023, depășind astfel termenul de 30 de zile stabilit de lege, mult prea târziu.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. Astfel, actele cauzei denotă faptul că recurentul și reprezentantul acestuia nu au întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din data mandatării avocatului Sergiu Cotruța până la momentul depunerii cererii de apel.

Un raționament aparte al instanței de recurs în susținerea poziției sale constă în faptul că Sergiu Melnic a fost reprezentat de către avocatul Sergiu Cotruța, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta.

Or, după cum a menționat și instanța de apel, odată ce la 19 februarie 2023, dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, era deja publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”, avocatul Sergiu Cotruța cunoștea sau trebuia să cunoască despre dosarul în cauză, respectiv hotărârea instanței de fond, care a fost publicată la 01 martie 2022, fiind astfel adusă la cunoștință tuturor persoanelor interesate. Prin urmare, acesta, în interiorul termenului legal de 30 de zile, urma să depună cererea de apel și repunere în termenul de apel, având posibilitatea de a o completa cu motive de fapt și de drept în temeiul art.365 alin. (11) din Codul de procedură civilă, printr-o cerere de apel suplimentară, pe care să o depună după ce lua cunoștință de hotărârea integral și materialele cauzei.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că omiterea termenului legal de contestare a hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se datorează în exclusivitate comportamentului recurentului și al reprezentantului acestuia, care urmau să depună diligență necesară pentru a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă ignorat de aceștia. În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova 7 (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag.

77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs conchide că Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a depus cererea de apel în afara termenului de 30 de zile prevăzut în art. 362 alin.(1) în coroborare cu art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă și temeiuri de repunere în acest termen, la caz, lipsesc. În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.b), instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen a apelului și corect a restituit cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului de declarare, având în vedere că argumentele invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate. În conformitate cu art. 56 alin. (3), 61 alin.(1) Cod de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În circumstanțele descrise, instanța de recurs apreciază că soluția adoptată de instanța de apel, prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. În caz contrar, s-ar neglija principiul securității raporturilor juridice.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în 8 restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Luând în considerare cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Cod de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța. Se menține încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bonast Prim” și a lui Sergiu Melnic cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Diana Stănilă 9