2r-556/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

2r-556/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2r-556/23

2-21143309-01-2r-08122023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, A. Malîi, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

29 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Bonast Prim” și a lui Sergiu Melnic cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor

de judecată.

împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 septembrie 2021, Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. (în continuare

Î.M. „Moldcell” S.A.), reprezentată de avocatul Corneliu Pascari, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bonast Prim” (în

continuare „Bonast Prim” S.R.L.) și a lui Sergiu Melnic, prin care a solicitat

încasarea din contul acestora a datoriei în mărime de 39614,05 lei, taxei de stat în

sumă de 1188,42 de lei și 400 de lei cu titlu de cheltuieli de recuperare.

Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M. „Moldcell” S.A..

S-a încasat de la „Bonast Prim” S.R.L. și Sergiu Melnic în beneficiul

Î.M. „Moldcell” S.A., suma de 7911,70 de lei cu titlu de datorie pentru serviciile de

telefonie mobilă, 18500 de lei – compensația pentru echipament, 13202,35 de lei cu

titlu de dobândă de întârziere pentru o perioadă de 100 zile și cheltuielile de

judecată, proporțional părții admise, inclusiv taxa de stat în mărime de 1188,42 de

lei, cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 400 de lei, 100 de lei pentru citare

prin aviz publicitar, iar în total suma de 41302,47 de lei (f.d.86).

La 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea cererii

1

de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare

(f.d.94-100).

Totodată, la 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța a depus cerere de revizuire a hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

respingerea parțială a cererii de chemare în judecată depusă de Î.M. „Moldcell”

S.A. (f.d.104-109).

Prin încheierea din 30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârii din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru depusă de Sergiu Melnic (f.d.117-119).

La 31 iulie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

depus cerere de recurs, completată la 21 septembrie 2023 împotriva încheierii din

30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat anularea

acesteia, admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și dispunerea rejudecării cauzei (f.d.126-134;

148-150).

Prin încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea depusă de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța privind

repunerea în termenul de apel.

S-a restituit lui Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța cererea

de apel depusă împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, deoarece calea de atac a fost exercitată tardiv (f.d.153-156).

La 13 noiembrie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și repunerea în termenul de apel cu restituirea

cauzei Curții de Apel Chișinău spre rejudecarea apelului în fond (f.d.166-169).

În motivarea cererii de recurs, recurentul a menționat că la 16 martie 2023, prin

intermediul avocatului său Sergiu Cotruța, pentru prima dată a luat cunoștință de

materialele cauzei civile vizate, inclusiv de hotărârea din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Cauza civilă vizată a fost examinată și

hotărârea judecătorească pronunțată în absența sa, el nefiind citat legal și informat

despre examinarea litigiului.

La 18 aprilie 2023, prin prisma dispozițiilor art. 116 din Codul de procedură

civilă, a depus în termen cerere de apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Iar, la 21 septembrie 2023, în absența părților,

Curtea de Apel Chișinău, a emis încheierea de respingere a cererii de repunere în

termenul legal de declarare a apelului.

În continuare, recurentul a enunțat că la 30 octombrie 2023, avocatul său

Sergiu Cotruța, a luat cunoștință cu încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, care i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice de către

Curtea de Apel, la data de 29 octombrie 2023, ora 23:07.

Aici, recurentul a relevat că deși dosarul este încheiat, recursul declarat

împotriva încheierii din 30 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este

lăsat fără examinare.

De altfel, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a invocat

dezacordul cu încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

menționând că aceasta urmează a fi casată, deoarece instanța de apel a apreciat

2

vădit nerezonabil probele cu privire la data când el a luat pentru prima dată

cunoștință de hotărârea judecătorească atacată cu apel și eronat a stabilit data

începerii curgerii termenului de depunere a cererii de repunere în termen a cererii de

apel.

Astfel, în opinia recurentului, Curtea de Apel Chișinău eronat interpretează

data de la care începe a curge termenul de depunere a cererii de repunere în termen a

cererii de apel, și anume 19 februarie 2023, dată la care a fost semnat mandatul

avocațial de către el reprezentantului său, pentru a face cunoștință cu dosarul și

hotărârea.

Aici, recurentul a subliniat că la 20 februarie 2023 a depus cerere de eliberare a

dosarului din arhivă și nu e vina lui că dosarul a fost eliberat spre cunoștință abia la

data de 16 martie 2023. Or, nu avea de unde cunoaște conținutul hotărârii la data

împuternicirii avocatului, deoarece niciodată nu a fost citat pe această cauză și

hotărârea a fost pronunțată în absența sa, motiv pentru care a și contractat avocatul,

ca să afle informațiile pe care nu le știa.

Prin urmare, data de la care curge termenul depunerii cererii de repunere în

termen a cererii de apel este 16 martie 2023, dar nu 19 februarie 2023, precum

invocă Curtea de Apel. Astfel, a depus în termen cerere de repunere în termen a

cererii de apel.

De altfel, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a conchis că

este vina instanței că nu l-a citat la adresa corectă din buletinul de identitate. Or,

citațiile transmise de instanța de judecată, la adrese greșite, nu pot fi considere

legale.

Mai mult, citația publică efectuată de instanța de judecată într-un ziar necitit de

populație (justițiabili), este una formală. Or, instanța, nu a îndeplinit obligația de

bază de a solicita adresa sa de domiciliu din registrul de evidență a populației. Iar

citarea publică este ultimul mecanism, care se aplică doar după ce s-a depus toată

diligența de aflare a adresei participantului la proces și nu a fost posibil aflarea

acesteia.

Prin urmare, instanța de apel declarativ a indicat că nu au fost prezentate probe,

care ar justifica încălcarea termenului de depunere a cererii de repunere în termen a

cererii de apel, însă nu combate, prin nicio probă faptul că el nu a fost citat la adresa

de domiciliu corectă, indicată în registrul de evidență a populației și buletinul său de

identitate, că hotărârea a fost pronunțată în absența sa, iar prima dovadă că hotărârea

i-a fost adusă la cunoștință sunt înscrierile avocatului de la data de 16 martie 2023.

La 08 decembrie 2023, în adresa Î.M. „Moldcell” S.A. și a „Bonast Prim”

S.R.L. a fost expediată copia cererii de recurs depuse de Sergiu Melnic, reprezentat

de avocatul Sergiu Cotruța.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului declarat de Sergiu Melnic,

reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, intimatele nu au depus referințe în care să-și

expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 21 septembrie 2023 și expediată reprezentantului recurentului Sergiu

3

Melnic, avocatului Sergiu Cotruța, prin e-mail, la 29 octombrie 2023, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f.d.168).

Astfel, recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța, prin e-mail, la 13 noiembrie 2023, este în termen.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța, urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate.

În favoarea concluziei enunțate se indică următoarele argumente.

În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Instanța de recurs, se va expune la argumentele recurentei care se încadrează în

limitele și obiectul recursului reglementat de Secțiunea 1: Recursul împotriva

încheierilor judecătorești.

Din conținutul recursului declarat de Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din

21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care i s-a respins cererea privind

repunerea în termenul de apel cu restituirea apelului declarat împotriva hotărârii din

28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul că apelul a

fost declarat în afara termenului legal.

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că,

apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a prezentat motive

întemeiate, care ar justifica depășirea termenului de declarare a apelului și repunerii

acestuia în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia

instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de apel ca fiind depusă cu

omiterea termenului legal de declarare.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă

prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs precizează că, dispozitivul

hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 28 februarie 2022 (f.d.86).

Din materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, cererea de apel înaintată de către Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța împotriva hotărârii, a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la

18 aprilie 2023 și înregistrată la 19 aprilie 2023 (f.d.94-103).

Potrivit prevederilor art. 110 din Codul de procedură civilă, termenul de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.

Totodată, conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

4

În conformitate cu art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă, actul de

procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a

ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele

bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de

comunicare înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se

consideră îndeplinit în termen.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

01 martie 2022, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 30 martie 2022, aceasta fiind ultima zi de declarare a

apelului. Cu toate acestea, apelul a fost declarat abia la 18 aprilie 2023, fapt ce

denotă încălcarea termenului legal în interiorul căruia apelantul putea să-și exercite

dreptul de a contesta hotărârea instanței de fond.

În conformitate cu art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor

însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste

reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014,

parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o

cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel

de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus

Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015,

parag. 47).

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată

trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a

fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe

parcursul procedurilor judiciare.

Instanța de recurs relevă că, pentru a depune cererea de apel împotriva hotărârii

din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Sergiu Melnic a

5

beneficiat de serviciile avocatului Sergiu Cotruța, pe care l-a împuternicit prin

mandatul Seria MA, nr. 1930465 din 19 februarie 2023, în conformitate cu art.81

din Codul de procedură civilă, inclusiv cu dreptul de a ataca hotărârea

judecătorească.

Astfel, la 18 aprilie 2023, Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța, prin cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a solicitat și repunerea în termenul de apel,

invocând faptul că pentru prima dată a luat cunoștință de materialele cauzei civile

vizate, inclusiv de hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru la 16 martie 2023, prin intermediul avocatului său Sergiu Cotruța. Or, cauza

civilă vizată a fost examinată și hotărârea judecătorească pronunțată în absența sa, el

nefiind citat legal și informat despre examinarea litigiului.

În conformitate cu art.2764 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărârii într-un termen de cel

mult 6 luni de la data depunerii cererii.

Toate actele întreprinse de instanță, inclusiv hotărârea judecătorească adoptată

se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la

proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web

sus-menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută

expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Conform normelor enunțate, scopul existenței portalului național al instanțelor

de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil

pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată

și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru

judecare, citațiile în fața instanței, hotărârile instanței de judecată și alte informații

relevante pentru justițiabili.

Potrivit pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de

judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

La 01 martie 2022, dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale

de judecată”. Cauza a putut fi găsită pe https://jc.instante.justice.md/ro/court-

decisions-page, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 2-21143309-12-2-

28092021-1.

Respectiv, dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost comunicată public tuturor părților la proces, inclusiv

recurentului Sergiu Melnic, prin intermediul Portalului Național al Instanțelor de

Judecată la data de 01 martie 2022, dată la care a fost publicat de instanța de fond.

Astfel, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondat și respinge argumentul

recurentului precum că despre existența litigiului și hotărârea primei instanțe a aflat

la data de 16 martie 2023, prin intermediul avocatului său Sergiu Cotruța.

Revenind la verificarea respectării art.116 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

6

termenul de 30 de zile, instituit de legiuitor și-a început curgerea din ziua imediat

următoare datei mandatării avocatului Sergiu Cotruța, 20 februarie 2023 și a expirat

la data de 21 martie 2023. Or, la data de 20 februarie 2023, hotărârea din

28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deja era plasată pe portalul

instanțelor de judecată, recurentul Sergiu Melnic trebuia să cunoască despre

existența acesteia, iar reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu Cotruța a avut

posibilitatea reală de a lua cunoștință de actul judecătoresc contestat, dar și de

materialele dosarului și a depune cererea de apel și de repunere în termenul de apel

până la 21 martie 2023, însă aceasta a fost declarată abia la 18 aprilie 2023,

depășind astfel termenul de 30 de zile stabilit de lege, mult prea târziu.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în

care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri

au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost

comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat

pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Astfel, actele cauzei denotă faptul că recurentul și reprezentantul acestuia nu au

întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din data mandatării avocatului

Sergiu Cotruța până la momentul depunerii cererii de apel.

Un raționament aparte al instanței de recurs în susținerea poziției sale constă în

faptul că Sergiu Melnic a fost reprezentat de către avocatul Sergiu Cotruța, care este

o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că

cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului

împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură

nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi,

să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să

reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta.

Or, după cum a menționat și instanța de apel, odată ce la 19 februarie 2023,

dispozitivul hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

era deja publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”,

avocatul Sergiu Cotruța cunoștea sau trebuia să cunoască despre dosarul în cauză,

respectiv hotărârea instanței de fond, care a fost publicată la 01 martie 2022, fiind

astfel adusă la cunoștință tuturor persoanelor interesate.

Prin urmare, acesta, în interiorul termenului legal de 30 de zile, urma să depună

cererea de apel și repunere în termenul de apel, având posibilitatea de a o completa

cu motive de fapt și de drept în temeiul art.365 alin. (11) din Codul de procedură

civilă, printr-o cerere de apel suplimentară, pe care să o depună după ce lua

cunoștință de hotărârea integral și materialele cauzei.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

omiterea termenului legal de contestare a hotărârii din 28 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se datorează în exclusivitate comportamentului

recurentului și al reprezentantului acestuia, care urmau să depună diligență necesară

pentru a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă ignorat de aceștia.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov versus

Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova

7

(14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova

(18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv

pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural,

instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces

echitabil.

Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs conchide că Sergiu

Melnic, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a depus cererea de apel în afara

termenului de 30 de zile prevăzut în art. 362 alin.(1) în coroborare cu art. 116

alin. (4) din Codul de procedură civilă și temeiuri de repunere în acest termen, la

caz, lipsesc.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.b), instanța de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen a

apelului și corect a restituit cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului

de declarare, având în vedere că argumentele invocate în susținerea cererii de

repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate.

În conformitate cu art. 56 alin. (3), 61 alin.(1) Cod de procedură civilă,

participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs apreciază că soluția adoptată de

instanța de apel, prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în

vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință

și în termen. În caz contrar, s-ar neglija principiul securității raporturilor juridice.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către

pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

8

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Luând în considerare cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt

pentru care recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Cod de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Sergiu Melnic, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța.

Se menține încheierea din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Mixtă „Moldcell” S.A. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bonast Prim”

și a lui Sergiu Melnic cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9