2rh-46/23 — apararea drepturilor sindicatului incalcate prin infractiune, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata

2rh-46/23 — apararea drepturilor sindicatului incalcate prin infractiune, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rh-46/23

2-17116277-01-2rh-19072023

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. S. Slobodzean)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. Sv. Filincova, G. Stratulat, Iu. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând cererea de revizuire depusă de Sergiu Boța,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea

teritorială Ungheni a Federației Naționale a Sindicatelor în Agricultură și

Alimentație din Republica Moldova și Uniunea Teritorială Sîngerei a Federației

Naționale a Sindicatelor în Agricultură și Alimentație din Republica Moldova

„Agroindsind” în interesele Federației Naționale a Sindicatelor în Agricultură și

Alimentație din Republica Moldova „Agroindsind” împotriva lui Serghei Bernevec

și Sergiu Boța cu privire la apărarea drepturilor sindicatului încălcate prin

infracțiune, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, încheierii

din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 10 ianuarie 2017, Uniunea Teritorială Ungheni a Federației Naționale a

Sindicatelor în Agricultură și Alimentație din Republica Moldova și Uniunea

Teritorială Sîngerei a Federației Naționale a Sindicatelor în Agricultură și

Alimentație din Republica Moldova „Agroindsind” a depus în interesele Federației

Naționale a Sindicatelor în Agricultură și Alimentație din Republica Moldova

„Agroindsind” cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Bernevec și

Sergiu Boța cu privire la apărarea drepturilor sindicatului încălcate prin infracțiune,

încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

s-a admis parțial acțiunea depusă și s-a încasat de la Serghei Bernevec în beneficiul

FNSAA „Agroinsind” prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

1348616,88 de lei. S-a încasat de la Serghei Bernevec în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 25000 de lei. S-a încasat de la Sergiu Boța în beneficiul FNSAA

„Agroinsind” prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 1001289,17

lei. S-a încasat de la Serghei Boța în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

25000 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 03 ianuarie 2019, Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de

avocatul Anatolie Lupașco, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei

noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de avocatul

Anatolie Lupașco și menținută hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei

Strășeni sediul Central.

La 01 iunie 2020, Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de avocatul

Anatolie Lupașco, au declarat recurs împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel, ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 09 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost

declarat inadmisibil recursul declarat de Serghei Bernevec și Sergiu Boța,

reprezentați de avocatul Anatolie Lupașco.

La 12 iunie 2020, Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de avocatul

Dan Păpușoi, în temeiul art. 449 lit. b) din Cod de procedură civilă au depus cerere

de revizuire a deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 26 noiembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, depusă de Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați

de avocatul Dan Păpușoi.

La 26 ianuarie 2021 Serghei Bernevec și Sergiu Boța au depus cerere de

recurs împotriva încheierii instanței de revizuire, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate, a deciziei instanței de apel, a hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi încheieri de încetare a procesului.

Prin decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de Serghei Bernevec și Sergiu Boța și s-a menținut încheierea din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.78-82, Vol.III).

La 19 iulie 2023 și ulterior la 08 august 2023 Sergiu Boța, în temeiul art. 449

lit. e1) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat casarea hotărârii din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei

din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție și trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, în conformitate cu art. 453 alin. (61) din Codul de procedură

civilă (f.d.89-103, 158-164, Vol.III).

În susținerea cererii de revizuire Sergiu Boța a enunțat că în baza Ordonanței,

definitive de refuz în începerea urmăririi penale din 04 iulie 2014, instanța de fond,

pe rolul cărei se afla cauza penală nr. 201397001, urma să dispună, printr-o

sentință motivată, încetarea procesului penal pornit împotriva sa. Or, continuarea

judecării cauzei penale nr. 201397001, după ce a fost emisă Ordonanța definitivă

de refuz în începerea urmăririi penale din 04 iulie 2014, prin care de jure și de

facto a fost achitat, contravine art. 332 alin. (1) coroborat cu art. 275 pct. 8) din

Codul de procedură penală, dar și principiului non bis in idem, consacrat de art. 4

par. 1 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului,

art. 4 alin. (2), art. 7 și art.1 alin. (3), art. 21 din Constituția Republicii Moldova.

2

Subsecvent, invocând dispozițiile art.4, 7 din Constituția Republicii Moldova,

art.332, 275 din Codul de procedură penală și făcând referire la pct. 49, 52 din

Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015 și Hotărârea Curții

Constituționale nr. 22 din 16 iulie 2015, Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, Protocolul nr. 7, art. 4, par. 1, revizuentul a susținut că sentința din

02 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, decizia din 12 aprilie 2018 a

Curții de Apel și decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

pronunțate după emiterea Ordonanței definitive de refuz în începerea urmăririi

penale din 04 iulie 2014, contravin art. 21, art. 4 alin. (2), art. 7 și art.1 alin. (3) din

Constituția Republicii Moldova, respectiv nu au putere juridică.

De altfel, relevând prevederile art. 2 alin. (1), art. 12 alin. (1) și art. 449 lit. e1)

din Codul de procedură civilă, precum și pct.49 al Hotărârii Curții Constituționale

nr. 12 din 14 mai 2015, Sergiu Boța a notat că hotărârea din 27 decembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central (dosarul nr. 2-47/2018), este contrară

garanțiilor instituite prin art. 21 din Constituția Republicii Moldova și nu are

putere juridică, potrivit art. 7 și art. 1 alin. (3) din Constituție.

Or, în condițiile în care a beneficiat de încetarea urmăririi penale, iar acțiunea

civilă a fost disjunsă de cea penală, cele invocate de instanța civilă, la pagina 10,

11 a hotărârii din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, intră

în domeniul de aplicare al art. 6 § 2 CEDO și, ca urmare, al art. 6 § 1 CEDO.

În context, Sergiu Boța a menționat că, prin încheierea din

09 septembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, s-au respins cererile

de recunoaștere a Uniunilor Teritoriale Ungheni și Sîngerei a FNSAA

„Agroindsind”, în calitate de părți vătămate și/sau părți civile, în cauza penală

privind învinuirea sa de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(5) Cod

penal.

Ulterior, prin încheierea irevocabilă din 26 octombrie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, acțiunea civilă, depusă de către Uniunile Teritoriale

Ungheni și Sîngerei împotriva sa, în apărarea intereselor legitime ale FNSAA

„Agroindsind”, a fost respinsă, pe motiv că reclamantele nu aveau dreptul de a se

adresa în judecată în apărarea intereselor legitime ale FNSAA „Agroindsind”,

deoarece Codul de Procedură Civilă, Statutul Federației și nici o altă lege nu le-a

delegat acest drept.

Prin urmare, faptul că acțiunea civilă, depusă de Uniunile Teritoriale Ungheni

și Sîngerei, contrar încheierii irevocabile din 26 octombrie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, a fost ulterior admisă, confirmă faptul că hotărârea din

27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, contravine principiul

securității raporturilor juridice, care este unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului, consacrat de art. 6 § 1 CEDO.

De altfel, revizuentul a precizat că încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, prin care cererea de revizuire din 12 iunie 2020 i-a fost respinsă

și menținută hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, precum și decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care recursul declarat împotriva încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, i-a fost respins, contravin dreptului la un remediu efectiv, adică art. 13

CEDO.

Astfel, deoarece deciziile judecătorului trebuie să corespundă Convenției

Europene și Protocoalelor sale în interpretarea Curții Europene, în opinia

3

revizuentului, hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoria Strășeni, sediul

Central, încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și decizia din

28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, contravin preeminenței dreptului, nu

au putere juridică și urmează să fie casate integral.

Or, din cele specificate în decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, nimic nu sugerează că au existat circumstanțe cu caracter substanțial și

convingător, care să poată pune la îndoială cele stabilite anterior în încheierea din

10 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, irevocabilă din

26 octombrie 2016. Din contra, din cele specificate la pagina 4 a deciziei, instanța

de recurs confirmă, de fapt, că cererea de revizuire este întemeiată. Prin urmare,

instanța de recurs a încălcat cerințele prevăzute la art. 13 CEDO, care sunt o

consecință a preeminenței dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei

societăți democratice.

Complementar, Sergiu Boța a reținut că contrar prevederilor art. 106 alin. (2)

și art.110 lit. l) ale Codului de executare, din contul de card de la BC „Moldova

Agroindbank” SA deschis pentru pensii și plăți sociale, i se rețineau integral toate

sumele transferate lunar de la CNAS cu titlu de pensie, fapt care confirmă că a avut

loc încălcarea art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1.

În final, având în vedere cele menționate, și anume că în opinia sa hotărârea

din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, încheierea din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 28 aprilie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, contravin Constituției Republicii Moldova, hotărârilor Curții

Constituționale și hotărârilor Curții Europene pentru Drepturile Omului, Sergiu

Boța a conchis necesitatea anulării acestora și reexaminării cauzei.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii

de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea

participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului

judecătoresc contestat. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs

Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din

08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Verificând actele judecătorești supuse revizuirii, în raport cu criticile

formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă,

pentru motivele ce se succed.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

4

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele

prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

La caz, Sergiu Boța a solicitat revizuirea încheierii din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de

revizuire a deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, depusă de

Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de avocatul Dan Păpușoi.

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 28 aprilie 2021 a respins recursul

declarat de Serghei Bernevec și Sergiu Boța și a menținut încheierea din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, odată ce legiuitorul în art.446 alin.(2) din Codul de procedură

civilă a impus regula că încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac, acestea nu se supun nici revizuirii. Iar la caz, Sergiu Boța a

contestat cu revizuire actul judecătoresc de inadmisibilitate a revizuirii, încheierea

din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, confirmat prin decizia din

28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, care a menținut această

inadmisibilitate, respectiv cererea actuală de revizuire a deciziei din

28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție și a încheierii din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău este exceptată de la examinare, urmând a fi declarată

inadmisibilă, în temeiul art. 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

De altfel, în urma modificărilor operate la articolele 446 și 448 din Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din

01 iunie 2018, legislatorul a stabilit categoriile de acte judecătorești care pot fi

separat supuse revizuirii și a exclus competența Curții Supreme de Justiție de a

examina cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora

Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o încheiere asupra inadmisibilității.

Instanța de judecată notează că articolul 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se referă la

fondul cauzei, ceea ce face aplicabil articolul 446 alin. (2) din Codul de procedură

civilă. Cu toate acestea, temeiurile indicate la articolul 433 lit. a1 ) – f) din Codul

de procedură civilă, pot fi apreciate doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de

a atac, chiar și de retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de

art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții

Europene, îndepărtarea de la principiul certitudinii juridice este justificată doar

când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea,

mutatis mutandis, Riabik vs Rusia, parag. 52, și Pravednaya vs Rusia,

18 noiembrie 2004, parag. 25). Competenta instanțelor superioare de a casa și de

modifica hotărâri judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru

5

corectarea erorilor judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să

facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și

nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis,

Nikitin vs Rusia, parag. 54-61, CEDO 2004-VIII).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă

că, prin încheierea din 09 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost

declarat inadmisibil recursul declarat de Serghei Bernevec și Sergiu Boța,

reprezentați de avocatul Anatolie Lupașco împotriva deciziei din

26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul

declarat de către Serghei Bernevec și Sergiu Boța, reprezentați de avocatul

Anatolie Lupașco și menținută hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei

Strășeni sediul Central, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă.

Drept consecință, instanța de judecată ajunge la concluzia că nu este

competentă de a examina cererea de revizuire a hotărârii din 27 decembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni sediul Central depusă de Sergiu Boța. Or, este evident că

hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul Central a fost

supusă căilor de atac și a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 26 noiembrie 2019. Iar, conjunctura descrisă supra determină dreptul depunerii

revizuirii la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței specificate în articolul

448 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Aceasta deoarece, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018, prevederile

articolului 446, 448 Cod de procedură civilă au fost modificate, astfel încât instanța

competentă să examineze cererile de revizuire, este cea care s-a expus asupra

fondului, adică Curtea de Apel Chișinău.

Or, prin încheierea din 09 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

instanța de recurs, nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar existența

temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat de Serghei Bernevec și Sergiu

Boța.

Prin urmare, instanța de revizuire declară inadmisibilă pretenția revizuitului în

partea anulării hotărârii din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, pe motiv că Curtea Supremă de Justiție nu este competentă să soluționeze

cererea de revizuire împotriva actului judecătoresc nominalizat, competența

aparținând instanței care a menținut această hotărâre, adică Curții de Apel

Chișinău.

Așadar, având ca temei juridic prevederile art. art. 451 alin. (1) lit. a) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide că revizuirea depusă de Sergiu Boța urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea Supremă de

Justiție nu este competentă de a examina cererea de revizuire în partea anulării

hotărârii din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, iar

argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire depusă împotriva

deciziei din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, încheierii din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

6

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă

de Sergiu Boța ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art.446 alin. (2), art. 448 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din

28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, încheierii din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, depusă de Sergiu Boța, adoptate în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Uniunea teritorială Ungheni a Federației

Naționale a Sindicatelor în Agricultură și Alimentație din Republica Moldova și

Uniunea Teritorială Sîngerei a Federației Naționale a Sindicatelor în Agricultură și

Alimentație din Republica Moldova „Agroindsind” în interesele Federației

Naționale a Sindicatelor în Agricultură și Alimentație din Republica Moldova

„Agroindsind” împotriva lui Serghei Bernevec și Sergiu Boța cu privire la apărarea

drepturilor sindicatului încălcate prin infracțiune, încasarea prejudiciului material

și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

7