2ra-696/23 — privind modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra–696/2023 2-22093395-01-2ra-18052023 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (Jud: E. Pșenița) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 06 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Aliona Donos examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iana Flocea împotriva lui Alexei Flocea privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 30 iunie 2022, Iana Flocea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Flocea, prin care a solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori XXX XXX, născut la XX XXX XXX, și XXX XXX, născut la XX XXX XXX, cu încasarea din contul lui Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea în sumă fixă de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la data de 14 noiembrie 2010 a fost încheiată căsătoria între Iana Flocea și Alexei Flocea, care a fost înregistrată la organul de stare civilă - Primăria or. Cupcini, r-l Edineț, cu nr. XX. În timpul căsătoriei, s-au născut copiii XXX XXX, născut la XX XXX XXX, și XXX XXX, născut la XX XXX XXX. A menționat că, la 03 septembrie 2021, ca rezultat al înrăutățirii relațiilor dintre soți, a depus cerere privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea din contul pârâtului a pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Iana Flocea împotriva lui Alexei Flocea, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineț privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a desfăcut căsătoria între Alexei Flocea și Iana Flocea. La eliberarea certificatului despre desfacerea căsătoriei, a încasa de la Alexei Flocea, în folosul statului, taxa de stat în 1 mărime de 1000 % din unitatea convențională, iar pe Iana Flocea a o scuti de la plata taxei de stat.

S-a determinat domiciliul copiilor minori XXXX XXXX și XXXX XXXX, cu mama, Iana Flocea. S-a încasat de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea pensie de întreținere pentru copiii minori, XXXX XXXX și XXXX XXXX, în sumă fixă a câte 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 03 septembrie 2021, până la atingerea majoratului copiilor. S-a încasat de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea cheltuielile de judecată suportate sub forma taxei de stat în mărime de 140 de lei. S-a încasat de la Alexei Flocea în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 720 de lei. A menționat reclamanta că, datorită creșterii esențiale a tuturor prețurilor, atât a produselor alimentare, cât și a altor produse (servicii comunale, preț transport, medicamente, etc.), se micșorează semnificativ posibilitățile sale de a face față cheltuielilor suportate pentru întreținerea copiilor.

A mai susținut că, ambii părinți sunt obligați să contribuie în mărime egală la întreținerea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX. Corespunzător, pârâtului îi revine obligația să acopere cel puțin ½ din mărimea minimului de existență, necesar pentru un copil, or, încasarea pensiei de întreținere în mărime mai mică ar leza substanțial interesele copiilor minori și ar pune celălalt părinte într-o situație materială dificilă. Totodată, a invocat că la stabilirea/majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, urmează de reținut că datele statistice reprezintă minimul de existență și nicidecum valoarea maximă a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, care urmează a fi încasată.

Astfel, a considerat incontestabil faptul că, interesele copiilor ocupă un rol primordial față de interesele părinților, aceștia având obligația legală față de proprii copii de a le asigura întreținere, prin acordarea sprijinului material. Prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXX XXX, născut la XX XXX XXX, încasată de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încasând în continuare, începând cu 30 iunie 2022, de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea pensia de întreținere a copilului minor XXX XXX, născut la XX XXX XXX, în mărime bănească fixă de 1350 de lei lunar.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXX XXX, născut la XX XXX XXX, încasată de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încasând în continuare, începând cu data 30 iunie 2022, de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea pensia de întreținere a copilului minor XXX XXX, născut la XX XXX XXX, în mărime bănească fixă de 1 055 de lei lunar. S-a încasat de la Alexei Flocea în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 866 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Iana Flocea, reprezentată de avocatul Tudor Saftiuc, a declarat apel nemotivat, iar la 13 decembrie 2022, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea civilă. Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel 2 declarată de Iana Flocea, reprezentată de avocatul Tudor Saftiuc. S-a modificat hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin majorarea sumelor dispuse spre încasare de la Alexei Flocea în beneficiul Ianei Flocea cu titlu de pensie de întreținere de la 1350 de lei la 1500 de lei, de la 1055 de lei la 1500 de lei și în beneficiul statului cu titlu de taxă de stat de la 866 de lei la 1080 de lei.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. În susținerea soluției, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 58, art. 60 alin. (1) și (2), art. 74 , art.75, art.76, art.110 din Codul familiei, în raport cu actele cauzei și a conchis că, modificarea cuantumului pensiei de întreținere poate avea loc doar în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, urmând a fi luate în considerare și alte circumstanțe importante ale părților. Subsecvent, instanța de apel a învederat că, ambilor părinți le revine obligația de întreținere a copiilor săi minori, în scopul legitim de asigurare a unui suport material suficient dezvoltării armonioase a copiilor, în cazul în care părinții divorțează sau nu mai duc viață în comun, iar obligația de întreținere a unui copil nu presupune doar realizarea unor anumite cheltuieli bănești, implicând o mulțime de alte obligații și activități subsecvente.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, instanța urmează să țină cont în primul rând de dreptul preferențial al copilului de a beneficia de o întreținere corespunzătoare, precum și de interesele acestuia. La fel, instanța de apel a stabilit că, din analiza prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios se deduce că, la examinarea cauzei, ce vizează copiii minori, instanța este ținută de respectarea principiului care consacră interesul superior al copilului, însă în același timp, instanța judecătorească este ținută de respectarea principiului egalității în drepturi a părților, în special în raporturile de familie și principiul legalității actelor de dispoziție emise pe marginea cauzelor deferite judecății.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut că, prin cererea de chemare în judecată apelanta Iana Flocea a pretins modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori stabilite de instanța judecătorească și încasată de la pârâtul Alexei Flocea, invocând suportarea unor cheltuieli mult mai mari pentru întreținerea copiilor minori XXX XXX, născut la XX XXX XXX, și A XXX XXX, născut la XX XXX XXX, care se află la întreținerea ei după separare cu intimatul-pârât, cât și faptul că cuantumul pensiei de întreținere încasat în temeiul hotărârii judecătorești, în mărime a câte 1000 de lei lunar pentru un copil, este unul cu mult mai mic de limita de existență și nu corespunde intereselor copiilor minori, solicitând în acest sens încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil.

Sub alt aspect, instanța de apel a relevat că, intimatul Alexei Flocea a susținut că are un salariu nestabil în mărime de 2 550 lei RON, acesta fiind angajat în România, ceea ce constituie la momentul examinării litigiului suma de 10224 de lei, dar își manifestă dezacordul cu cerințele apelantei. În acest context, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 septembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale, poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

3 Subsecvent, instanța de apel a notat că, conform art. 18 alin. (1) al Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

La fel, instanța de apel a stabilit că, reglementări similare se regăsesc și la art. 27 alin. (2) din Convenție, care prevede că, părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine, în primul rând, responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului. Astfel, la caz, instanța de apel a reținut că, potrivit informației Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru semestrul I al anului 2022 în orașele mici (mun. Edineț) pentru copii cu vârsta de 1-6 ani a constituit 2 110,4 de lei, iar pentru copii cu vârsta de 7-17 ani a constituit 2 701,3 de lei.

În aceste circumstanțe, instanța de apel conducându-se de dreptul primordial al copilului minor de a beneficia de o întreținere corespunzătoare, de interesele acestuia, precum și ținând cont că starea materială a apelantei-reclamante s-a schimbat (nivelul minim de existență s-a ridicat, inflația e de aproximativ 30 %), cuantumul pensiei de întreținere încasată în anul 2021 este insuficientă și nu corespunde intereselor copiilor minori, a considerat de a modifica cuantumul pensiei de întreținere pentru copii minori stabilit prin hotărârea contestată. Respectiv, instanța de apel a conchis că suma de 1350 de lei și suma de 1055 de lei încasate de către prima instanța nu reprezintă sume reale și necesare, or, această sumă, plătibilă lunar pentru întreținerea copiilor minori în vârstă de 11 ani și respectiv, de 5 ani, nu corespunde în mod real nevoilor copiilor minori și necesităților de întreținere ale acestora.

În acest context, instanța de apel a relevat că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, în sumă fixă, urmează a fi luate în considerație datele statistice ale Biroului Național de Statistică cu privire la minimul de existență, calculat în conformitate cu Ghidul metodologic cu privire la modul de calculare a acestuia (HG nr. 285 din 30 aprilie 2013). Sub un alt aspect, instanța de apel a menționat că, datele Biroului Național de Statistică cu privire la minimul coșului de consum, reprezintă doar date de reper, de care instanța de judecată se conduce la stabilirea pensiei de întreținere, urmând a se ține cont primordial de interesele copiilor și drepturile acestora de a beneficia de o întreținere corespunzătoare și nu minimă.

Prin urmare, instanța de apel a reținut ca fiind rezonabil menținerea unui nivel de trai al copiilor, care să corespundă necesităților acestora, or, întreținerea oferită de părinte trebuie să corespundă intereselor și necesităților copilului, care să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală, morală și socială, să creeze condiții de viață necesare dezvoltării copiilor, totodată, de menționat că ambii părinți sunt obligați să contribuie la întreținerea copilului în egală măsură.

Instanța de apel a mai notat că, cuantumul pensiei de întreținere modificat prin 4 hotărârea contestată este sub minimul de existență a copiilor și este cert insuficient pentru realizarea acestei sarcini, în condițiile în care interesul superior al copiilor prevalează, or, solicitând modificarea pensiei de întreținere, reclamanta/apelanta a solicitat majorarea cuantumului acesteia, invocând insuficiența sumei încasate prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Suplimentar, instanța de apel a reținut că intimatul, în calitate de părinte al copiilor, căruia le datorează întreținere, are obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile dependente de el în vederea asigurării unei întrețineri pentru acordarea acestora a unui trai decent.

Prin urmare, a considerat necesară majorarea pensiei de întreținere a copiilor minori, încasată prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. În continuare, instanța de apel cu referire la prevederile art. 82, art. 85 alin.(1) lit. a), art.98 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a dispus majorarea sumei dispusă spre încasare în beneficiul statului de la pârâtul-intimat Alexei Flocea, cu titlu de taxă de stat de la 866 de lei la 1 080 de lei. La 22 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.96), Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

106, 109/112). În susținerea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel. Suplimentar, a menționat că modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori stabilită de instanța judecătorească poate avea loc doar în condițiile prevăzute expres la art. 110 din Codul familiei și anume în cazul în care situația materială sau familială a unuia din părinți s-a schimbat, condiție ce nu se atestă la caz. A mai susținut că, prima instanță a constatat cert că, starea materială a părților nu s-a modificat și, cu referire la prevederile art. 110 din Codul familiei, reclamanta/apelanta Iana Flocea nu poate beneficia de majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, încasată de la intimat, în mărimea solicitată.

Până în prezent starea financiară și materială a apelantei nu s-a modificat, iar a intimatului s-a modificat doar prin faptul că acesta s-a angajat în câmpul muncii, având totodată un salariu neregulat, în mărime de medie de circa 4000 lei lunar. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 februarie 2023. Decizia motivată din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost recepționată de avocata Oxana Melnic, în interesele recurentului Alexei Flocea, la 13 aprilie 2023, iar de către Alexei Flocea, la data de 19 aprilie 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.

102;104). Astfel, recursul declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, se consideră depus în termen. La 22 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei copia recursului declarat de Alexei Flocea, reprezentat de 5 avocata Oxana Melnic, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

În referința depusă la data de 20 iunie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.129), Iana Flocea, reprezentată de avocatul Tudor Saftiuc, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.125/127). Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 22 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, în motivarea recursului depus împotriva deciziei din 21 februarie 2023 6 a Curții de Apel Bălți, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 22 martie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și anume lit. c) – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana 7 Melnic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Alexei Flocea, reprezentat de avocata Oxana Melnic, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Aliona Donos 8