2ra-74/22 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-74/22

2-21107047-01-2ra-17012022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, St. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Deleu, reprezentat

de avocatul Cristina Lungu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dorina Deleu

împotriva lui Alexandru Deleu cu privire la majorarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2021, Dorina Deleu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Alexandru Deleu, solicitând modificarea prin majorarea sumei fixe a pensiei de

întreținere a fiicei minore XXXXX Deleu, născută la XXXXX, încasată de la

Alexandru Deleu în beneficiul său, de la suma de 850 de lei până la 1500 de lei lunar.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în data de 20 septembrie 2015 a

fost înregistrată căsătoria cu pârâtul la Primăria sat. XXXXX, r-nul Edineț. La

XXXXX s-a născut fiica XXXXX Deleu.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, a fost desfăcută

căsătoria încheiată cu pârâtul și a fost încasată de la Alexandru Deleu în beneficiul

său pensia de întreținere a copilului minor XXXXX Deleu, născută la XXXXX, în

mărime de 850 de lei lunar, începând cu data de 22 iulie 2019.

Reclamanta a menționat că, datele Biroului Național de Statistică al Republicii

Moldova atestă că, pentru perioada anului 2020 a fost stabilit că minimul de existență

pentru copii constituie în medie de la suma de 1994,5 lei lunar, până la suma de

2261,5 lei, dar acesta este un indiciu minimal.

Reclamanta a afirmat că, pârâtul Alexandru Deleu, începând cu anul 2016,

activează în bază de contract în Republica Cehă, respectiv primește un salariu

aproximativ de o mie de euro, echivalentul sumei de 21000 de lei. La solicitarea de

a-i elibera o copie a contractului de muncă, pârâtul a refuzat, eschivându-se de la

discuții sau de a prezenta alte acte care ar confirma salariul lunar primit în Cehia.

Astfel, este în imposibilitate de a prezenta acte ce ar confirma exact salariul

pârâtului. La fel, a precizat că, Primăria XXXXX, r-nul Edineț, a refuzat la

solicitarea sa și a avocatului său, de a-i comunica date despre locul de muncă a

pârâtului, precum și salarizarea acestuia, circumstanțe ce nu pot fi probate în alt mod.

1

Având în vedere că cheltuielile de întreținere a copilului cresc în permanență,

precum și că întreținerea și educarea copilului necesită investiții în continuu, iar

pârâtul are o atitudine iresponsabilă față de soarta și educația fiicei lor comune, a

considerat necesar de a solicita majorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea

copilului minor.

Reclamanta a declarat că, pârâtul în perioada august 2020-mai 2021 a

comunicat doar de două ori cu fiica la telefon, fără a participa la educarea și

susținerea ei morală. Pe lângă cei 850 de lei care îi primește pentru întreținere, fiica

minoră are nevoie și de hăinuțe, jucării, dulciuri, etc. Însă nici pârâtul, precum și nici

buneii paterni, nu au făcut cadouri de acest gen, cel puțin, la ziua de naștere a

copilului. Suma de 850 de lei este mizeră comparativ cu câștigul și salarizarea din

Europa, obținută de Alexandru Deleu.

Reclamanta a precizat că, activează oficial și depune eforturi mari împreună cu

părinții ei pentru a acorda o educație bună fiicei minore.

Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Dorina Deleu și s-a modificat

cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX Deleu, născută la

XXXXX, stabilită prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, nr. 2-733/19, prin majorarea sumei bănești de la 850,00 lei lunar până

la 1500,00 lei lunar, începând cu data de 15 iulie 2021 până la atingerea majoratului

copilului, s-a încasat de la Alexandru Deleu în beneficiu statului taxa de stat în

mărime de 150,00 lei.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Alexandru Deleu și s-a menținut hotărârea din 05 august 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, drept temei de modificare

a cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, XXXXX Deleu, mama

copilului, Dorina Deleu, a invocat că suma de 850 de lei achitată de Alexandru Deleu

cu titlu de pensie de întreținere este insuficientă pentru creșterea fiicei comune.

Potrivit adeverinței Primăriei com. XXXXX, r-nul Edineț din 02.06.2021,

Dorina Deleu, a.n. 1995, locuiește cu fiica XXXXX Deleu, împreună cu părinții în

locuința acestora (f.d.10).

În răspunsul din 17.06.2021, adresat avocatului Vitalie Gordilă, în interesele

Dorinei Deleu, Primăria sat. XXXXX r-nul Edineț, confirmă că la moment Deleu

Alexandru, a.n.1987, nu se află pe teritoriul satului, despre locul aflării lui, Primăria

nu dispune de date (f.d.12).

Analizând datele statistice privind minimul de existență, este evident că

cuantumul acestuia este în permanentă creștere de la o perioadă la alta, ceea ce

raportat la speță, implică cheltuieli mai mari pentru asigurarea nivelului minim

pentru întreținere a copilului.

Instanța de apel a reținut că, cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică

este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență,

însă cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari, de aceea

solicitarea Dorinei Deleu privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor de la 850 de lei la 1500 de lei este întemeiată. Astfel că, este fapt

notoriu, care nu mai urmează a fi probat că, veniturile în Europa (în speță Cehia)

sunt net superioare veniturilor din Republica Moldova, prin urmare dacă nu ar fi așa,

2

apelantul nu ar munci acolo, ci în țară.

Instanța de apel a remarcat faptul că, apelantul a confirmat că activează după

hotarele țării, însă nu a prezentat dovada veniturilor sale lunare, nici nu a argumentat

cu probe pertinente că suma de 1500 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere pentru

copilul minor, solicitată spre încasare de către intimata/reclamantă, nu ar avea

posibilitate să o achite.

În acest sens, art.118 alin. (1) Cod de procedură civilă statuează că fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Instanța de apel a notat că, suma de 1500 de lei cu titlu de pensie de întreținere

poate fi modificată, la cererea părților, în cazul schimbării situației materiale sau

familiale a părților.

La 06 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.91), Alexandru Deleu,

reprezentat de avocatul Cristina Lungu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, judecarea recursului, pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, circumstanțele cauzei civile nu au fost

constatate just de către instanța de apel, precum și s-a dat o apreciere incorectă a

situației de fapt. Instanța de fond neobiectiv a admis cererea de chemare în judecată

depusă de Dorina Deleu cu care își exprimă dezacordul, deoarece nu au fost luate în

considerare toate circumstanțele importante, a aplicat eronat analogia legii, fără a fi

analizate toate probele la caz.

Totodată, a menționat că, nu mai muncește în baza unui contract de muncă, dar

muncește ocazional. La fel, a specificat că, este responsabil, are grijă de copil și

achită lunar pensia de întreținere. Un cuantum mai mare de pensie nu poate achita,

deoarece nu lucrează oficial și nu are un venit lunar stabil care ar permite să achite.

Are la întreținere și părinții care sunt în vârstă și au nevoie de ajutor.

Recurentul a precizat că, achită pensia de întreținere lunar fără întârziere, după

posibilitate trimite cadouri, dulciuri, hăinuțe fetiței, comunică cu fetița de câteva ori

în săptămână.

Intimata nu a avut nicio dovadă care ar demonstra că într-adevăr are un venit

lunar stabil. Nu este angajat oficial în câmpul muncii, fiind într-adevăr plecat peste

hotarele țârii unde muncește. Totodată, ar fi de acord să fie majorat cuantumul

pensiei de întreținere a copilului minor stabilit până la suma de 1000 lei.

Recurentul a opinat că, instanța de fond și instanța de apel nu au calificat corect,

din punct de vedere juridic, litigiul, ceea a dus la emiterea unei soluții greșite.

Instanțele ierarhic inferioare eu emis hotărârile cu încălcarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material și anume au interpretat eronat legea.

Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei,

precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea

și temeinicia hotărârii contestate, în raport cu regulile și legislația în vigoare. Soluția

instanței de apel este una pripită fără elucidarea deplină a circumstanțelor cauzei și

fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

3

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei conform scrisorii

de însoțire datate cu 17 ianuarie 2022 (f.d.98) și a fost recepționată la 20 ianuarie

2022, conform avizului de recepție (f.d.100).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 30 noiembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 06 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.91), ceea ce

denotă că recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Deleu, reprezentat de

avocatul Cristina Lungu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Deleu, reprezentat

de avocatul Cristina Lungu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Deleu, reprezentat de avocatul

Cristina Lungu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Deleu, reprezentat de

avocatul Cristina Lungu, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5