3rh-25/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-25/23

2-21102237-01-3rh-13042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, A. Miron, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând cererea de revizuire depusă de către Nicolae Malanciuc,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 07 iulie 2021, Nicolae Malanciuc a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

Prin încheierea din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

atrasă în proces, în calitate de terț Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza

civilă dată a fost transmisă judecătorului Alexei Paniș, pentru examinarea chestiunii

privind conexarea cu cauza civilă nr. 3-3927/2019, la acțiunea inițiată de Nicolae

Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la recalcularea pensiei.

Prin încheierea protocolară din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, judecătorul Alexei Paniș, a respins cererea reclamantului privind conexarea

cauzelor într-un singur proces.

Prin hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea depusă de către Nicolae Malanciuc.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de către Nicolae Malanciuc și s-a menținut hotărârea din 02 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Nicolae Malanciuc a fost declarat inadmisibil.

La 10 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal Nicolae Malanciuc a depus

cerere de revizuire a încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Studiind cererea de revizuire depusă de către Nicolae Malanciuc împotriva

încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată

1

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge ca fiind

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Având în vedere că dispozițiile Codului administrativ nu reglementează

instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire

depuse de către Nicolae Malanciuc urmează a fi examinată în conformitate cu

prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d), precum și cele

prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

La caz, calea de atac extraordinară este îndreptată împotriva încheierii din 15

februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost declarat inadmisibil

recursul depus de Nicolae Malanciuc.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în

conformitate cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu

recurs; a1 ) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 ; b) recursul

este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e)

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție; g) problema juridică

invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea

jurisprudenței; h) recursul este vădit neîntemeiat.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Respectiv, din prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ rezultă că

încheierea de inadmisibilitate se emite conform prevederilor citate și nu conține

nicio referire cu privire la fondul recursului.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul

cauzei și, reieșind din prevederile art. 446 alin.(2) din Codul de procedură civilă, nu

se supune căii extraordinare de atac – revizuirea.

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărârile

2

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, îndepărtarea de la principiul

securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter

substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia,

hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din data de

18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, §

30).

Prin urmare, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o încălcare a art. 6 din

Convenția Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat

de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței

dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999- VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25,

Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de

revizuent nu corespund prevederilor legale ce reglementează condițiile de exercitare

a căii extraordinare de atac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de Nicolae Malanciuc împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ și art. 453 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae

3

Malanciuc împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

4