3rh-25/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-25/23 2-21102237-01-3rh-13042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, A. Miron, N. Craiu) Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc examinând cererea de revizuire depusă de către Nicolae Malanciuc, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 07 iulie 2021, Nicolae Malanciuc a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

Prin încheierea din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost atrasă în proces, în calitate de terț Casa Națională de Asigurări Sociale. Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza civilă dată a fost transmisă judecătorului Alexei Paniș, pentru examinarea chestiunii privind conexarea cu cauza civilă nr. 3-3927/2019, la acțiunea inițiată de Nicolae Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei. Prin încheierea protocolară din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, judecătorul Alexei Paniș, a respins cererea reclamantului privind conexarea cauzelor într-un singur proces.

Prin hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea depusă de către Nicolae Malanciuc. Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de către Nicolae Malanciuc și s-a menținut hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Nicolae Malanciuc a fost declarat inadmisibil. La 10 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal Nicolae Malanciuc a depus cerere de revizuire a încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție. Studiind cererea de revizuire depusă de către Nicolae Malanciuc împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată 1 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. Având în vedere că dispozițiile Codului administrativ nu reglementează instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire depuse de către Nicolae Malanciuc urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă. Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. La caz, calea de atac extraordinară este îndreptată împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost declarat inadmisibil recursul depus de Nicolae Malanciuc.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în conformitate cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; a1 ) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 ; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție; g) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; h) recursul este vădit neîntemeiat.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Respectiv, din prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ rezultă că încheierea de inadmisibilitate se emite conform prevederilor citate și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul cauzei și, reieșind din prevederile art. 446 alin.(2) din Codul de procedură civilă, nu se supune căii extraordinare de atac – revizuirea.

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărârile 2 judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare.

Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 6 februarie 2018, § 24). Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, îndepărtarea de la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din data de 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30). Prin urmare, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o încălcare a art. 6 din Convenția Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999- VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor legale ce reglementează condițiile de exercitare a căii extraordinare de atac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Malanciuc împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae 3 Malanciuc împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Malanciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc 4