3ra-729/23 — contestarea actului administrativ

3ra-729/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-729/23

2-21137207-01-3ra-05072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Apostoliuc Natalia

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, terț

Administrația Națională a Penitenciarelor privind anularea refuzului, obligarea la

emiterea actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2023, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 22 februarie 2022,

c o n s t a t ă:

La 16 septembrie 2021, Apostoliuc Natalia a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova, terț Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la anularea

deciziei Oficiului Teritorial Bălți al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM

nr.02/2021/35016 din 16.08.2021, anularea răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.A1574/21 din 07 septembrie 2021, obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să reia plata pensiei stabilită anterior, reieșind din vechimea

în muncă de 26 ani 01 luni 01 zile, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea a indicat că, la 10 august 2021 a depus cerere privind

comunicarea motivului stopării pensiei pentru vechime în muncă care a fost

stabilită începând cu data de 01.02.2021.

Prin decizia CTAS-Bălți din 16.08.2021, cu nr.02/2021/35016, s-a decis de a

refuza în stabilirea pensiei.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la data de 24.08.2021, în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat de a

anula Decizia CTAS-Bălți din 16.08.2021, cu nr.02/2021/35016, de a relua plata

pensiei stabilită anterior, reieșind din vechimea în muncă de 26 ani, 01 luni si 01

zile și solda bănească, conform certificatului prezentat.

1

Prin răspunsul CNAS nr.Al571/21 din 07.09.2021, reclamanta a fost refuzată

în satisfacerea cererii prealabile.

Reclamanta a susținut că, prin ordinul ANP nr.79 ef. din 22.01.2021, a fost

încetat raportul de serviciu, conform art.82 alin.(2), în cazul împlinirii vechimii în

2 serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie, al

Legii nr.300/2017, începând cu data de 01.02.2021.

În legătură cu acest fapt a fost emis calculul vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei a Penitenciarului nr.11, potrivit căruia, la 01.02.2021, reclamanta

acumulat о vechime în muncă de 26 ani, 01 luni, 01 zile.

În aceste circumstanțe, reclamanta a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime

serviciu, în temeiul art. 13 lit. a) al Legii 1544/1993, având în vedere faptul că

înregistrat о vechime în muncă mai mare de 25 ani în sistemul administrației

penitenciare.

Drept urmare, a fost stabilită pensia, în temeiul art. 13 lit. a) al Legii 1544/199

reieșind din vechimea în muncă de 26 ani, 01 luni, 01 zile și venitul realizat ultimele

12 luni înainte de concediere, începând cu data de 02.02.2021 și a fost achitată până

în luna august 2021.

Reclamanta a comunicat că, în luna august 2021 nu i-a fost achitată pensia,

iar la 10.08.2021 a depus о cerere în adresa CTAS-Bălți, prin care reclamanta a

solicitat să fie informată despre motivul stopării pensiei și prezentarea actului în

temeiul căruia a fost stopat.

Prin decizia CTAS-Bălți din 16.08.2021, cu nr.02/2021/3501 s-a decis de a

refuza în stabilirea pensiei.

Ulterior, a parvenit scrisoarea informativă a CTAS-Bălți din 10.09.2021

scrisoarea informativă a CNAS din 10.09.2021 prin care s-a comunicat despre

decizia CTAS-Bălți din 16.08.2021 și motivele emiterii acesteia.

Nefiind de acord cu Decizia CTAS-Bălți din 16.08.2021, cu

nr.02/2021/35016, data de 24.08.2021, în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale a fost înaintată о cerere prealabilă prin care s-a solicitat de a anula decizia

CTAS-Bălți din 16.08.2021 cu nr.02/2021/35016, de a relua plata pensiei stabilită

anterior reieșind din vechimea în muncă de 26 ani, 01 luni și 01 zile și solda

bănească conform certificatului prezentat.

Prin răspunsul CNAS nr.A-1571/21 din 07.09.2021, reclamanta a fost refuzată

în satisfacerea cererii prealabile, pe motiv că perioada 03.04.2006-13.05.2008 și

13.05.2008-04.07.2011, deși potrivit calculului prezentat s-a calculat conform

coeficientului 1:1, totuși în viziunea CTAS-Bălți, în temeiul art. 18 lit. e) din Legea

1544.1993, urma a fi calculată conform coeficientului 1:0,5 ca fiind perioadă de

activitate în ramurile civile înrudite cu specialitatea lor militară.

Reclamanta consideră că CTAS-Bălți, respectiv CNAS au aplicat eronat

prevederile art. 18, lit. e) din Legea 1544/1993, deoarece urmau a fi aplicate

prevederile art. 18 lit. a) din Legea 1544.1993 și pct.7 lit. h) din H.G. nr.78.1994.

În acest sens, comunică faptul că, spre deosebire de alte structuri de forță,

vechimea în muncă în ramurile civile în instituțiile penitenciare este reglementată

separat, ca normă specială, la pct.7 lit. h) din H.G. nr.78.1994, invocând prevederile

art. 18 lit. a), e) din Legea 1544.1993, pct.7 lit. h) din H.G. nr.78.1994.

2

Pct.7 din H.G. nr.78.1994, spre deosebire de pct.8 din H.G. nr.78.1994,

prevede perioadele care se includ în vechimea în munca pentru stabilirea pensiei

fără avantaje, adică perioadele se calculează cu coeficientul 1:1.

În perioada 03.04.2006-13.05.2008, reclamanta a deținut funcția de

„Inspector al serviciului special și secretariat al Penitenciarului nr.11- Bălți al DIP

MJ, iar în perioada 13.05.2008-04.07.2011 a deținut funcția de „Inspector superior

al serviciului special și secretariat al Penitenciarului nr.11-Bălți al DIP MJ”.

Astfel, pârâta a aplicat eronat prevederile legale și a ajuns la о concluzie

greșită din ce considerente ilegal a stopat achitarea pensiei pentru vechime în

muncă.

De asemenea, reclamanta invocă că în circumstanțe similare Casa Națională

de Asigurări Sociale a calculat corespunzător perioadele de activitate civilă din

cadrul sistemului penitenciar și/sau sistemului administrației penitenciare cu

coeficientul 1:1 și a stabilit pensia pentru vechime în muncă persoanelor în cauză.

Prin referința depusă la 22 octombrie 2021 Administrația Națională a

Penitenciarelor consideră că argumentele expuse în cererea de chemare în judecată

sunt întemeiate și a pledat pentru admiterea acțiunii.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2022, s-

a admis acțiunea depusă de Apostoliuc Natalia.

S-a anulat decizia Oficiului Teritorial Bălți nr.02/2021/35016 din 16.08.2021

și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de

soluționare a cererii prealabile nr.A-1574/21 din 07.09.2021.

În temeiul art.228 alin.(1) Cod administrativ, decizia Oficiului Teritorial Bălți

nr.02/2021/35016 din 16.08.2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova nr.A-1574/21 din 07.09.2021 nu produc efecte juridice din

momentul emiterii lor, iar prezenta hotărâre constituie temei pentru pârât de a relua

achitarea pensiei în baza deciziei Oficiului Teritorial Bălți al CNAS

nr.02/2021/3285 din 12.02.2021 (aprobată la 04.03.2021), care rămâne în vigoare.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Apostoliuc Natalia suma de 10000 (zece mii) lei, cu titlul de compensare a

cheltuielilor pentru asistența juridică.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, avizul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 235 din 05.03.2021 - a constituit temei de inițiere a procedurii

administrative, în rezultatul căruia, la 05.07.2021, CTAS Bălți a emis decizia de

schimbare a pensiei prin care a fost suspendată/terminată achitarea pensiei

reclamantei începând cu 01.08.2021 - ce constituie o operațiune administrativă, și

prin decizia nr.02/2021/35016 din 16.08.2021 de refuz în stabilirea pensiei, Oficiul

Teritorial Bălți al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM a finisat procedura

administrativă.

Instanța de judecată a reținut că, procedura administrativă în situația din speță,

a fost inițiată din oficiu, de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 05.03.2021,

fapt se confirmă prin avizul CNAS nr. 235 din 05.03.2021, însă, contrar art. 70 alin.

(1) Cod administrativ, reclamanta a fost înștiințată despre verificarea suplimentară

a dosarului de pensionare, după finalizarea procedurii administrative, fapt ce

rezultă de pe copia deciziei nr.02/2021/35016 din 16.08.2021 de refuz în stabilirea

pensiei expediată reclamantei la 17.08.2021 cu nr. de ieșire XO-09/4352.

3

Contrar art. 94 Cod administrativ, autoritatea publică, la caz, Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a informat în scris pe participantul la procedura

administrativă Apostoliuc Natalia despre inițierea acestei proceduri și nu i-a

respectat dreptul de a fi audiată în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pe

cazul dat, or, la materialele cauzei nu este nici un înscris care să ateste contrariul.

Instanța de judecată a conchis că actele administrative contestate în situația

din speță au fost emise cu încălcarea procedurii stabilite de Codul administrativ.

Instanța de judecată a conchis că, funcțiile deținute de reclamantă de

„Inspector al serviciului special și secretariat al Penitenciarului nr.11-Bălți al DIP

MJ” și de „Inspector superior al serviciului special și secretariat al Penitenciarului

nr.11-Bălți al DIP MJ”, sunt din cadrul sistemului penitenciar al Ministerului

Justiției, și potrivit art.18 lit. a) din Legea 1544/1993, perioadele de activitate în

aceste funcții se calculează la vechimea în muncă a funcționarului public cu

coeficientul de 1:1, și cad sub incidența reglementărilor pct. 7 lit. h) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21.04.1994.

Din calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei eliberat de

Penitenciarul nr.11-Bălți, rezultă că vechimea în muncă a funcționarului public cu

statut special Apostoliuc Natalia, care a activat în cadrul sistemului penitenciar al

Ministerului Justiției și în cadrul sistemului penitenciar al administrației

penitenciare a MJ, constituie 17 ani, 02 luni, 20 zile, iar cu înlesniri, în total

vechimea în muncă a acesteia constituie 26 ani, 01 luni, 01 zile.

Fiind astfel calculată vechimea în muncă, a avut drept consecință emiterea

ordinului Ministerului Justiției al RM nr.79ef. din 22.01.2021 prin care a fost

încetat raportul de serviciu al lui Apostoliuc Natalia funcționar public cu statut

special, conform art.82 alin.(2) din Legea 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul

la pensie.

Instanța de fond a constatat că Apostoliuc Natalia a respectat condițiile de

stabilire a pensiei pentru vechime în serviciu, iar decizia Oficiului Teritorial Bălți

al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.02/2021/35016 din 16.08.2021 și

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de soluționare

a cererii prealabile nr.A-1574/21 din 07.09.2021 sunt ilegale și arbitrare.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 02 martie 2022, Casa

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, ulterior motivat împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2022, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2023, s-a respins cererea

de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2022.

La 08 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

motivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2023, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii Judecătoriei

Rîșcani din 22 februarie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

4

În motivarea recursului a reiterat că este eronată concluzia instanțelor

inferioare potrivit căreia vechimea în muncă a intimatei constituie 26 ani 01 luni

01 zile conform calculul eliberat de Penitenciarul nr. 11-Bălți la 01.02.2021.

Fiind examinat calculul vechimii în serviciu, emis de Penitenciarul nr. 11, s-

a constatat că organul abilitat în eliberarea calculului vechimii în serviciu eronat a

calculat perioadele de activitate de la 03.04.2006 până la 04.07.2011, perioadele

de activitate civilă pentru care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale de

stat urmează a fi calculate conform art. 18 lit. e) din Legea nr. 1544/1993, 2 ani de

vechime în muncă în conformitate cu Legea nr. 124/2022, în ramurile civile

înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de

10 ani de serviciu.

Recurenta a susținut că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți pentru

perioada de la 03.06.2006 până la 04.07.2011 a calculat 1:0,5 de serviciu, fapt ce a

diminuat vechimea în serviciu, calculată de către instituția de forță.

În baza calculului vechimii în muncă emis de organul de asigurări sociale,

vechimea în serviciu atinsă de reclamantă este de 23 ani 06 luni 01 zile, în acest

sens, Casa Teritorială de Asigurări Sociale s. Bălți a aprobat Decizia cu nr.

02/2021/35016 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, din motivul

neîntrunirii vechimii necesare de 25 ani.

Calculul este contrat art. 48, art. 49 alin. (1) și (2) al Legii nr. 1544/1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri.

Totodată, recurentul a susținut că, aprecierea instanței de judecată privind

încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată este critică și nemotivată.

Reclamanta nu a prezentat probe pertinente, concludente și admisibile care

confirmă suportarea cheltuielilor de judecată în cadrul procesului de contencios

administrativ.

Consideră că, instanța de apel nu a verificat totalitatea circumstanțelor

relevate, emițând acte judecătorești neîntemeiate.

Constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe

suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte procesul

deliberării și adoptării soluției emise.

Instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet, în fapt și în drept,

cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea ce a hotărât prima

instanță, iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept

material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că: prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat

cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea

cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

5

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii

în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 02

martie 2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, instanței de apel a notificat recurentului

decizia motivată la 13 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.101).

La 08 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs motivat.

Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 13 iulie 2023, Apostoliuc Natalia a depus referință, asupra recursului

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând respingerea cererii de

recurs, ca fiind inadmisibilă.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

6

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului dar și cerința

de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări

de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

7

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8