3ra-532/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-532/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-532/23

2-21158883-01-3ra-27052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Voicu Andrei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2021, avocatul Moraru Svetlana în interesele reclamantului

Voicu Andrei s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Oficiului Teritorial Cahul al

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie 2021,

anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27

septembrie 2021, obligarea stabilirii și calculării pensiei începând cu data de 19 iunie

2021 potrivit Certificatului nr. 05 din 18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr. 5-

Cahul, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 7056,02 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, reclamantul Voicu Andrei a activat în cadrul

sistemului administrației penitenciare în perioada anilor 2009–2021. La 18 iunie 2021

a demisionat cu dreptul la pensie. Ultima funcție deținută a fost șef de post al Secției

Siguranță și Regim în cadrul Penitenciarului nr.5-Cahul, cu gradul militar de agent-

șef principal de justiție.

Menționează că conform certificatului nr. 05 eliberat de Penitenciarul nr.5-Cahul

din 18 iunie 2021 privind plata soldei lunare și ajutorul material pentru calcularea

pensiei constituie 122 888,02 de lei și include orele de noapte în mărime de 11 378,99

de lei.

1

Indică că, urmare a adresării cu cerere privind stabilirea pensiei pentru vechimea

în muncă, Oficiul Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale a adoptat

decizia nr. 08/2021/27338 cu privire la stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă,

iar, la rubrica „alte sporuri suplimentare cu caracter permanent și indemnizația lunară

în ultimele 12 luni” specialiștii Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de

Asigurări Sociale au indicat doar suma de 111 509,03 lei.

Consideră că, autoritatea publică pârâtă eronat a indicat suma de 111 509,03 lei

în rubrica respectivă, or urma a fi indicată suma reflectată în certificatul nr. 05 eliberat

de Penitenciarul nr.5-Cahul din 18 iunie 2021, și anume suma de 122 888,02 de lei,

ce include și suma 11 378,99 de lei pentru remunerarea muncii în orele de noapte pe

parcursul ultimului an de activitate.

Nefiind de acord cu decizia Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 privind stabilirea pensiei, considerând că

neîntemeiat și ilegal a fost diminuat cuantumul pensiei, la data 10 septembrie 2021

Voicu Andrei s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere

prealabilă, solicitând revizuirea deciziei privind stabilirea pensiei cu luarea în calcul

la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă și suma de 11 378,99 de lei ce constituie

remunerarea muncii în orele de noapte pe parcursul ultimului an de activitate. Iar, prin

răspunsul nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale

a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

Menționează că, nu se includ în media lunară a recompenselor, plăților,

sporurilor și suplimentelor, primite în ultimul an de serviciu, indemnizația de

concediere și plățile compensatorii. Se consideră plăți compensatorii: compensația

pentru concediul nefolosit; compensația în schimbul rației alimentare; compensația în

schimbul echipamentului; compensația pentru mutilare sau altă daună pricinuită

sănătății; compensația pentru închirierea spațiului locativ; indemnizațiile de transfer;

plățile de asigurare; indemnizațiile de instalare, diurnele și alte plăți, raportate la

cheltuielile de deplasare, precum și sporurile și suplimentele la salariu, care se plătesc

în loc de diurnă; indemnizațiile lunare în mărimea unui salariu pentru efectivul de

trupă și corpul de comandă ale departamentului pentru combaterea crimei organizate

și corupției al Ministerului Afacerilor Interne; majorările la salariile de funcție, plătite

în timpul aflării în Forțele de menținere a păcii, precum și colaboratorilor instituțiilor

penitenciare dislocate în or. Bender; plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv

premiile), acordate cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă; sporul la

salariul de funcție în cuantum de 50% prevăzute de art. 29 pct. 5 al Legii cu privire la

funcționari publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare

nr.1036-XIII din 17.12.1996 pensiile și alte plăți cu caracter unic și compensatoriu.

Menționează că, sporul pentru munca în noapte a fost achitat permanent în

ultimul an de activitate înainte de ieșirea la pensie.

Susține că conform legislației în vigoare, această plată nu constituie plata

compensatoare sau plată cu caracter unic. Astfel, refuzul de a include în calculul

cuantumului pensiei suma de 11 378,99 de lei – suma ce constituie remunerarea

muncii pentru orele în noapte pe parcursul ultimului an de activitate, este ilegal.

Solicită avocatul Moraru Svetlana în interesele reclamantului Voicu Andrei

anularea deciziei Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie 2021, anularea răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021, obligarea stabilirii și

2

calculării pensiei începând cu data de 19 iunie 2021 potrivit Certificatului nr. 05 din

18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr. 5-Cahul, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată în mărime de 7056,02 de lei (f.d. 3-4).

Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

parțial acțiunea înaintată de Voicu Andrei. S-a anulat decizia Oficiului Teritorial

Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie

2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27

septembrie 2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a stabili și calcula în privința

reclamantului Voicu Andrei pensia pentru vechime în muncă începând cu data de 19

iunie 2021 potrivit Certificatului nr. 05 din 18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr.

5-Cahul, conform Legii.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Voicu Andrei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, precum și

cheltuielile de transport în sumă de 1 245,18 lei (f.d. 79, 84-89).

La data de 26 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat, ulterior la 01 august 2022 a depus apel motivat împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 23 mai

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 82, 83, 99, 100-103).

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 113, 114-125).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect

a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și

sub toate aspectele probelor, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Instanța de apel a reținut prevederile art. 44 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, pct. 2 lit.a), pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, art.

10 alin. (1), (2) al Legii nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar (în vigoare la data stabilirii pensiei) și art. 58 al Legii nr.300 din din

21.12.2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare.

Instanța de apel a menționat că Voicu Andrei întrunește condițiile pentru

stabilirea pensiei, iar refuzurile pârâtei/apelante la acest aspect sunt injuste, apreciind

critic argumentul apelantei de a nu se include în cuantumul pensiei sumele achitate

pentru orele de noapte, or, apelantul nu a luat în considerare specificul activității

penitenciarelor care implică activitatea colaboratorilor inclusiv pe timp de noapte, o

activitate continuă a subdiviziunilor în care sunt antrenați angajații autorității conform

graficului de serviciu. Respectiv, plățile pentru munca prestată pe timp de noapte nu

pot fi apreciate decât plăți care sunt acordare permanent.

Mai mult, Completul de judecată a constatat că, este incontestabil faptul că Voicu

Andrei a activat în timp de noapte potrivit graficului stabilit de angajator, iar la

3

emiterea deciziei privind stabilirea pensiei lui Voicu Andrei, Casa Națională de

Asigurări Sociale arbitrar a exclus sumele achitate pentru orele de noapte, deoarece

nu se încadrează în plăți cu caracter permanent, or la caz apelantul urma să stabilească

caracterul permanent sau nepermanent al plăților menționate, reieșind din specificul

funcției deținute de acesta.

Instanța de apel a relevat că încălcările admise de Casa Națională de Asigurări

Sociale, aduce atingeri fundamentale drepturilor pe care le are Voicu Andrei, în

coraport cu o autoritate publică, or aceasta nu a luat în considerare toate informațiile

prezentate de la instituțiile de stat, iar aceste încălcări se materializată prin faptul că

actul administrativ contestat a fost emis cu analiza și aprecierea incorectă a

circumstanțelor de fapt. Astfel, s-au încălcat principiile cercetării din oficiu și

legalității, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă

odată în plus ilegalitatea actului în fond.

Instanța a concluzionat că prin lege, Casa Națională de Asigurări Sociale era

obligată să-i stabilească și să-i calculeze pensia lui Voicu Andrei, reieșind din

certificatul prezentat la data depunerii cererii, în caz contrar, respingerea acestei

cerințe a reclamantului va duce la încălcarea dreptului de proprietate al acestuia

asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar

contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO.

La data de 27 februarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25

mai 2023 a depus motivarea recursului, solicitând admiterea cererii de recurs și

casarea deciziei recurată, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată de către Voicu Andrei (f.d. 128, 132-133).

În motivarea recursului recurenta a indicat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece nu au fost analizate multilateral actele normative și legislația

în vigoare ce reglementează asemenea litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Menționează recurenta că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, deoarece contravin prevederilor legale, și anume pct. 3 al Hotărârii

Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar, în media lunară a recompenselor, plăților,

sporurilor și suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele

care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent. Prin urmare instanța de

apel a interpretat eronat sintagma „în media lunară a recompenselor, plăților,

sporurilor și suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele

care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent” or, remunerarea pentru

orele suplimentare pentru orele de muncă nu este acordată permanent.

Remarcă faptul că, odată cu intrarea în vigoare la data de 01 decembrie 2018 a

Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare, au fost abrogate actele

normative cu privire la salarizarea în sectorul bugetar și a militarilor, efectivului de

trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale,

securității statului și ordinii publice. Respectiv, Legea nr. 270/2018 prevede un sistem

nou de stabilire a salariului precum și alte noțiuni privind componentele salariului

4

lunar și plățile suplimentare decât cele reglementate în Legea nr. 1544/1993 și

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Menționează că, potrivit art. 10 alin. (1) și (2) al Legii nr. 270/2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în vigoare din 01.12.2019), salariul

lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata

normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: partea fixă, compusă

din salariul de bază; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru

deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; sporul lunar pentru deținerea

titlului onorific și partea variabilă, care cuprinde: sporul pentru performanță; sporuri

cu caracter specific.

Suplimentar la cele menționate la alin. (1), personalul unităților bugetare

beneficiază, după caz, de sporul de compensare pentru munca prestată în condiții

nefavorabile; sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și/sau

pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus;

supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în

cadrul unității bugetare în care este angajat; premii unice; premiu anual.

Invocă că, la cererea privind stabilirea pensiei Voicu Andrei a anexat inclusiv și

certificatul din 26 iunie 2021 privind solda bănească, eliberat de Penitenciarul nr. 5-

Cahul, în temeiul acestuia efectuându-se calcularea cuantumului pensiei pentru

vechime în muncă a intimatului. Astfel, în cuantumul pensiei au fost incluse sumele

reflectate în certificatul menționat, cu excepția sumei pentru orele de noapte –

11378,99 de lei, or, sumele date nu se iau în calculul cuantumului pensiei, deoarece

nu se încadrează în plăți cu caracter permanent.

Susține că, nu sunt temeiuri de anulare a refuzului în stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă emis de CTAS Cahul nr.09/2021/27338 din 05 iulie 2021 în

privința lui Voicu Andrei.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

5

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de

22 februarie 2023, dar a fost comunicat recurentului, prin intermediul poștei

electronice la dat de 23 februarie 2023 (f.d. 126).

La data de 27 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău, în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ (f.d. 127, 128).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 10 mai 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 130).

La data de 25 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 131, 132).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

6

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost

analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

7

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8