3ra-532/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3ra-532/23 2-21158883-01-3ra-27052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Voicu Andrei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 27 octombrie 2021, avocatul Moraru Svetlana în interesele reclamantului Voicu Andrei s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie 2021, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021, obligarea stabilirii și calculării pensiei începând cu data de 19 iunie 2021 potrivit Certificatului nr. 05 din 18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr. 5- Cahul,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 7056,02 de lei. În motivarea acțiunii a indicat că, reclamantul Voicu Andrei a activat în cadrul sistemului administrației penitenciare în perioada anilor 2009–2021. La 18 iunie 2021 a demisionat cu dreptul la pensie. Ultima funcție deținută a fost șef de post al Secției Siguranță și Regim în cadrul Penitenciarului nr.5-Cahul, cu gradul militar de agent- șef principal de justiție. Menționează că conform certificatului nr. 05 eliberat de Penitenciarul nr.5-Cahul din 18 iunie 2021 privind plata soldei lunare și ajutorul material pentru calcularea pensiei constituie 122 888,02 de lei și include orele de noapte în mărime de 11 378,99 de lei.

1 Indică că, urmare a adresării cu cerere privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă, Oficiul Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale a adoptat decizia nr. 08/2021/27338 cu privire la stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă, iar, la rubrica „alte sporuri suplimentare cu caracter permanent și indemnizația lunară în ultimele 12 luni” specialiștii Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale au indicat doar suma de 111 509,03 lei. Consideră că, autoritatea publică pârâtă eronat a indicat suma de 111 509,03 lei în rubrica respectivă, or urma a fi indicată suma reflectată în certificatul nr. 05 eliberat de Penitenciarul nr.5-Cahul din 18 iunie 2021, și anume suma de 122 888,02 de lei, ce include și suma 11 378,99 de lei pentru remunerarea muncii în orele de noapte pe parcursul ultimului an de activitate.

Nefiind de acord cu decizia Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 privind stabilirea pensiei, considerând că neîntemeiat și ilegal a fost diminuat cuantumul pensiei, la data 10 septembrie 2021 Voicu Andrei s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă, solicitând revizuirea deciziei privind stabilirea pensiei cu luarea în calcul la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă și suma de 11 378,99 de lei ce constituie remunerarea muncii în orele de noapte pe parcursul ultimului an de activitate. Iar, prin răspunsul nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

Menționează că, nu se includ în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor, primite în ultimul an de serviciu, indemnizația de concediere și plățile compensatorii.

Se consideră plăți compensatorii: compensația pentru concediul nefolosit; compensația în schimbul rației alimentare; compensația în schimbul echipamentului; compensația pentru mutilare sau altă daună pricinuită sănătății; compensația pentru închirierea spațiului locativ; indemnizațiile de transfer; plățile de asigurare; indemnizațiile de instalare, diurnele și alte plăți, raportate la cheltuielile de deplasare, precum și sporurile și suplimentele la salariu, care se plătesc în loc de diurnă; indemnizațiile lunare în mărimea unui salariu pentru efectivul de trupă și corpul de comandă ale departamentului pentru combaterea crimei organizate și corupției al Ministerului Afacerilor Interne; majorările la salariile de funcție, plătite în timpul aflării în Forțele de menținere a păcii, precum și colaboratorilor instituțiilor penitenciare dislocate în or.

Bender; plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv premiile), acordate cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă; sporul la salariul de funcție în cuantum de 50% prevăzute de art. 29 pct. 5 al Legii cu privire la funcționari publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr.1036-XIII din 17.12.1996 pensiile și alte plăți cu caracter unic și compensatoriu. Menționează că, sporul pentru munca în noapte a fost achitat permanent în ultimul an de activitate înainte de ieșirea la pensie. Susține că conform legislației în vigoare, această plată nu constituie plata compensatoare sau plată cu caracter unic. Astfel, refuzul de a include în calculul cuantumului pensiei suma de 11 378,99 de lei – suma ce constituie remunerarea muncii pentru orele în noapte pe parcursul ultimului an de activitate, este ilegal.

Solicită avocatul Moraru Svetlana în interesele reclamantului Voicu Andrei anularea deciziei Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie 2021, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021, obligarea stabilirii și 2 calculării pensiei începând cu data de 19 iunie 2021 potrivit Certificatului nr. 05 din 18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr. 5-Cahul, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 7056,02 de lei (f.d. 3-4). Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Voicu Andrei.

S-a anulat decizia Oficiului Teritorial Cahul al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 09/2021/27338 din 09 septembrie 2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1701/21 din 27 septembrie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a stabili și calcula în privința reclamantului Voicu Andrei pensia pentru vechime în muncă începând cu data de 19 iunie 2021 potrivit Certificatului nr. 05 din 18 iunie 2021 eliberat de Penitenciarul nr. 5-Cahul, conform Legii. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Voicu Andrei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, precum și cheltuielile de transport în sumă de 1 245,18 lei (f.d.

79, 84-89). La data de 26 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, ulterior la 01 august 2022 a depus apel motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 82, 83, 99, 100-103). Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 113, 114-125). Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Instanța de apel a reținut prevederile art. 44 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pct. 2 lit.a), pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, art. 10 alin. (1), (2) al Legii nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în vigoare la data stabilirii pensiei) și art. 58 al Legii nr.300 din din 21.12.2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare.

Instanța de apel a menționat că Voicu Andrei întrunește condițiile pentru stabilirea pensiei, iar refuzurile pârâtei/apelante la acest aspect sunt injuste, apreciind critic argumentul apelantei de a nu se include în cuantumul pensiei sumele achitate pentru orele de noapte, or, apelantul nu a luat în considerare specificul activității penitenciarelor care implică activitatea colaboratorilor inclusiv pe timp de noapte, o activitate continuă a subdiviziunilor în care sunt antrenați angajații autorității conform graficului de serviciu. Respectiv, plățile pentru munca prestată pe timp de noapte nu pot fi apreciate decât plăți care sunt acordare permanent.

Mai mult, Completul de judecată a constatat că, este incontestabil faptul că Voicu Andrei a activat în timp de noapte potrivit graficului stabilit de angajator, iar la 3 emiterea deciziei privind stabilirea pensiei lui Voicu Andrei, Casa Națională de Asigurări Sociale arbitrar a exclus sumele achitate pentru orele de noapte, deoarece nu se încadrează în plăți cu caracter permanent, or la caz apelantul urma să stabilească caracterul permanent sau nepermanent al plăților menționate, reieșind din specificul funcției deținute de acesta.

Instanța de apel a relevat că încălcările admise de Casa Națională de Asigurări Sociale, aduce atingeri fundamentale drepturilor pe care le are Voicu Andrei, în coraport cu o autoritate publică, or aceasta nu a luat în considerare toate informațiile prezentate de la instituțiile de stat, iar aceste încălcări se materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu analiza și aprecierea incorectă a circumstanțelor de fapt. Astfel, s-au încălcat principiile cercetării din oficiu și legalității, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă odată în plus ilegalitatea actului în fond.

Instanța a concluzionat că prin lege, Casa Națională de Asigurări Sociale era obligată să-i stabilească și să-i calculeze pensia lui Voicu Andrei, reieșind din certificatul prezentat la data depunerii cererii, în caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la încălcarea dreptului de proprietate al acestuia asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO. La data de 27 februarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25 mai 2023 a depus motivarea recursului, solicitând admiterea cererii de recurs și casarea deciziei recurată, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de către Voicu Andrei (f.d.

128, 132-133). În motivarea recursului recurenta a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece nu au fost analizate multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează asemenea litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Menționează recurenta că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, deoarece contravin prevederilor legale, și anume pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent.

Prin urmare instanța de apel a interpretat eronat sintagma „în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele care, conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent” or, remunerarea pentru orele suplimentare pentru orele de muncă nu este acordată permanent. Remarcă faptul că, odată cu intrarea în vigoare la data de 01 decembrie 2018 a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare, au fost abrogate actele normative cu privire la salarizarea în sectorul bugetar și a militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice.

Respectiv, Legea nr. 270/2018 prevede un sistem nou de stabilire a salariului precum și alte noțiuni privind componentele salariului 4 lunar și plățile suplimentare decât cele reglementate în Legea nr. 1544/1993 și Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. Menționează că, potrivit art. 10 alin. (1) și (2) al Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în vigoare din 01.12.2019), salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: partea fixă, compusă din salariul de bază; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; sporul lunar pentru deținerea titlului onorific și partea variabilă, care cuprinde: sporul pentru performanță; sporuri cu caracter specific.

Suplimentar la cele menționate la alin. (1), personalul unităților bugetare beneficiază, după caz, de sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile; sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus; supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul unității bugetare în care este angajat; premii unice; premiu anual. Invocă că, la cererea privind stabilirea pensiei Voicu Andrei a anexat inclusiv și certificatul din 26 iunie 2021 privind solda bănească, eliberat de Penitenciarul nr. 5- Cahul, în temeiul acestuia efectuându-se calcularea cuantumului pensiei pentru vechime în muncă a intimatului.

Astfel, în cuantumul pensiei au fost incluse sumele reflectate în certificatul menționat, cu excepția sumei pentru orele de noapte – 11378,99 de lei, or, sumele date nu se iau în calculul cuantumului pensiei, deoarece nu se încadrează în plăți cu caracter permanent. Susține că, nu sunt temeiuri de anulare a refuzului în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă emis de CTAS Cahul nr.09/2021/27338 din 05 iulie 2021 în privința lui Voicu Andrei.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 5 Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 22 februarie 2023, dar a fost comunicat recurentului, prin intermediul poștei electronice la dat de 23 februarie 2023 (f.d. 126). La data de 27 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 127, 128). Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 10 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 130). La data de 25 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 131, 132). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și 6 esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. 7 Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8