3ra-427/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-427/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-427/23 (2-21185382-01-3ra-12042023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Brînză Lilian, prin intermediul

avocatului Puțuntica Eric,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Brînză Lilian

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.14/2021/39482 din 03 noiembrie 2021; anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. B-2187/21 din 06 decembrie 2021 de respingere a cererii

prealabile; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil, prin care să admită cererea în stabilirea pensiei; încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind

pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 16 decembrie 2021, Brînză Lilian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.14/2021/39482 din 03 noiembrie 2021; anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.B-2187/21 din 06 decembrie 2021 de respingere a cererii

prealabile; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil, prin care să admită cererea în stabilirea pensiei, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, potrivit Ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, nr. 183/ps din 17 mai 202l, cu privire la includerea în stagiul de muncă în

funcția publică cu statut special a activității de muncă desfășurate în instituțiile civile,

inter alia, s-au stabilit următoarele: activitatea de muncă desfășurată de către domnul

Brînză Lilian în instituțiile civile, a fost inclusă în stagiul de muncă în functia publică

cu statut special. Astfel, în rezultat, pentru un an de muncă în instituțiile civile, s-a

1

calculat - un an de serviciu public cu statut special (perioada de 23 ani 10 luni 21 zile),

s-a recunoscut drept caz excepțional, iar în consecință s-a echivalat perioada de muncă

desfășurată în instituțiile civile, fiind considerată perioadă de muncă în serviciul

public cu statut special, cu coeficientul 1:1, s-a constatat că vechimea în muncă pentru

stabilirea treptei de salarizare a inspectorului Brînză Lilian, medic al Serviciului

medical al Direcției regionale Vest al IGPF, la data de 23 aprilie 2021, constituie 26

ani 04 luni 21 zile.

La 19 august 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis Ordinul nr. 315/ps, în conformitate

cu care, în legătură cu acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, s-

a încetat raportul de serviciu al inspectorului Brînză Lilian, medic al Serviciului

medical al Direcției regionale Vest a IGPF de pe 20 august 2021, cu dreptul de a i se

stabili pensia pe linia CNAS (690513).

La 17 septembrie 2021, reclamantul s-a adresat către Casa Națională de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Sîngerei, cu cererea nr. 14/2021/1729, prin care a solicitat

stabilirea pensiei. În susținerea cererii, petiționarul a anexat actele menționate supra,

precum și calculul care reflectă vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei (cu nr.

35/31-8/1199 din 16.09.2021), împreună cu certificatul (nr. 8 din 15 septembrie 2021)

privind plata soldei lunare pentru calcularea pensiei. Reclamantul a menționat că,

actele administrative menționate supra sunt în vigoare, nefiind contestate, bucurându-

se de о prezumție de legalitate.

La 05 noiembrie 2021, petiționarul a recepționat Decizia nr. 14/2021/39482, prin

care s-a respins cererea din 17 septembrie 2021, invocându-se faptul că d-nul Brînză

Lilian nu ar fi întrunit vechimea în serviciu de 25 ani. Totodată, s-a explicat

posibilitatea contestării actului administrativ la Casa Națională de Asigurări Sociale

în termen de 30 zile de la expirarea termenului de notificare.

La 22 noiembrie 2021, reclamantul s-a adresat către Casa Națională de Asigurări

Sociale cu о cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului administrativ

individual defavorabil – a deciziei nr. 14/2021/39482 din 03 noiembrie 2021, emisă

de Oficiului Teritorial Sîngerei al CNAS, și emiterea actului administrativ individual

favorabil - de admitere a cererii în stabilirea pensiei.

Potrivit răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale eliberat la 06

decembrie 2021, autoritatea a constatat faptul că temei pentru anularea deciziei CTAS

Sîngerei nr. 14/2021/39482 din 15 octombrie 2021 nu există.

Drept urmare, reclamantul consideră că, atât decizia nr. 14/2021/39482, cât și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 06 decembrie 2021 sunt acte

administrative emise în contradicție cu prevederile legii și pasibile anulării, fiind

necesară emiterea unei noi decizii prin care cererea de stabilire a pensiei din 17

septembrie 2021 înaintată de el să fie admisă, din următoarele considerente de fapt și

de drept.

În drept, reclamantul a invocat art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, art. 13

alin. (1), art. 18 alin. (1), (8) din Legea nr. 619 din 31 octombrie 1995 privind organele

securității statului, art. 1, art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comanda și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993.

Reclamantul a indicat că, în conformitate cu pct. 2 din Ordinul nr. 183/ps din 17

mai 2021, având la bază prevederile pre-citate, în mod expres s-a recunoscut cazul

excepțional, și, pe cale de consecință, a fost echivalată perioada de muncă desfășurată

2

de către d-nul Brânză Lilian - inspector și colaborator în cadrul organului securității

statului (IGPF al MAI), în instituțiile civile, cu perioada de muncă în serviciul public

cu statut special cu coeficientul 1:1. Or, prin același act, a fost constatată vechimea în

muncă a d-lui Brânză Lilian, ca fiind de 26 ani 04 luni 21 zile. Respectiv, în consecința

echivalării realizate prin efectul Ordinului nr. 183/ps din 17 mai 2021, reclamantul a

întrunit condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de dreptul la pensie.

În aceeași odine de idei, a remarcat că, sunt eronate și nu corespund realității

calculele și constatările Oficiului Teritorial Sîngerei al CNAS referitor la faptul că d-

nul Brânză Lilian confirmă doar 15 ani 08 luni vechime în serviciu, și că nu ar întruni

vechimea în serviciu de 25 ani. Astfel, consideră că atât Oficiul Teritorial Sîngerei al

CNAS, cât și Casa Națională de Asigurări Sociale în răspunsul la cererea prealabilă,

au omis și au ignorat să aplice prevederile art. 18 alin. (8) din Legea nr. 619 din 31

octombrie 1995 privind organele securității statului.

De asemenea, reclamantul a menționat că, în conformitate cu prevederile alin.

(3) al art. 49 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, organele de asigurări sociale au

dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și

solda (câștigul), eliberate de organele abilitate. Pe cale de consecință, în cazul în care

Casa Națională de Asigurări Sociale sau Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Sîngerei pun la îndoială autenticitatea și corectitudinea calculelor și a actelor

prezentate de reclamant, dar și dispozițiile din Ordinul IGPF al MAI nr. 183/ps din 17

mai 2021, Оficiul Тeritorial Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale urma să

recurgă la procedeele reglementate de legislația națională în vederea contestării și

anulării actelor doveditoare (fapt nerealizat). Or, în caz contrar, autoritatea respectivă

era obligată să emită actul administrativ favorabil petiționarului.

Cu referire la capătul de cerere privind încasarea din contul pârâtului a

cheltuielilor de judecată - cheltuielile de asistență juridică, reclamantul a indicat art.

82, art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) Codul de procedură civilă, făcând referire la

raportul avocatului, precum și dovada suportării de către reclamant a cheltuielilor de

asistență juridică prezentate în ședința de judecată. Totodată, a susținut că, necesitatea

propriu-zisă a reclamantului de a suporta cheltuieli de asistență juridică se

argumentează prin faptul că litigiul dedus judecății nu a putut fi soluționat pe cale

amiabilă, extrajudiciară.

Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

lui Brînză Lilian împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Sîngerei al Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.14/2021/39482 din 03 noiembrie 2021, anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2187/21 din 06 decembrie 2021 de respingere a

cererii prealabile, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, prin care să admită cererea în stabilirea pensiei,

încasarea cheltuielilor de judecată, s-a admis. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.14/2021/39482

din 03 noiembrie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale de respingere

a cererii prealabile nr. B-2187/21 din 06 decembrie 2021. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul

cererii depusă de Brînză Lilian la 17 septembrie 2021, prin care să-i stabilească lui

Brînză Lilian pensia pentru vechime în serviciu, luând în considerație ordinul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.183/ps din 17 mai 2021 și calculul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.35/21-8/1199 din 16 septembrie

3

Lilian suma de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru

asistența juridică.

Prin decizia din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea

din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind pronunțată o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța a constatat că, instanța de fond eronat a hotărât

asupra admiterii pretenției cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.14/2021/39482

din 03 noiembrie 2021, invocând întrunirea condițiilor Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Instanța de apel a conchis că, urmare a calculării vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei a lui Brînză Lilian, la 16 septembrie 2021, prin calculul nr. 35/21-

8/1199, Direcția Regională Vest a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, se

constată că, reclamantul/intimat a atins o vechime în muncă de 26 ani 08 luni 18 zile,

calculându-se perioada de activitate după cum urmează: perioade de activitate civile,

de la 11.08.1995 - 30.08.1996; de la 01.10.1996 - 30.07.1998; de la 01.09.1998 -

30.11.1998; de la 20.08.1999 - 31.05.2003; de la 01.11.2003 - 30.04.2006 și de la

01.08.2006 - 25.01.2021, calculându-se un an de activitate civilă (salariat civil) ca un

an de activitate militară (1:1) și perioada de la 23.04.2021 - 20.08.2021 ca fiind

perioadă militară, serviciul special în cadrul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră.

Contrar soluției primei instanțe, instanța de apel a reținut că, la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, organul de asigurări sociale calculează

perioadele civile, prin prisma prevederilor art. 18 lit. e) din Legea nr. 1544 din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, și anume 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu

specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu

- persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior)

al organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare.

Totodată, instanța a reținut faptul că, extrasul din ordin nr.315/ps din 19 august

2021 eliberat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, al Ministerului

Afacerilor Interne confirmă că, de la 20 august 2021, Brînză Lilian a încetat raportul

de serviciu din motivul acumulării vechimii în muncă, ce permite dreptul la pensie. În

acest sens, Colegiul a notat cu referire la calcularea de către Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a vechimii în muncă pentru Brânză Lilian, că la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, urmează a fi luate în considerare studiile

superioare la zi, perioadele de activitate civile 2 ani de vechime în muncă în ramurile

civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult

de 10 ani de serviciu, inclusiv cele 3 luni de activitate în cadrul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră.

Reieșind din prevederile legale aplicabile speței în coraport cu materialele

cauzei, instanța de apel a constatat că, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a

exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat prin lege, or pentru

stabilirea dreptului la pensie în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind

4

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, care este o lege specială, calculul vechimii în serviciu

militar se bazează pe activitatea militară, iar activitatea militară nemijlocită a

intimatului Brînză Lilian în speță constituie 3 luni și 27 zile (activitatea în cadrul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de la 23.04.2021-20.08.2021).

Subsecvent, instanța de apel a reiterat că, pentru stabilirea pensiei în baza Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor de vechime

în serviciu, precum și a soldei primite înainte de concediere pentru 12 luni în

instituțiile de forță, concluzie desprinsă din dispozițiile art. 18 coroborat cu art. 44 din

Legea aplicabilă speței. Deci, la caz, materialul probator administrat demonstrează

inechivoc lipsa temeiurilor legale privind calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei, or, Brînză Lilian nu întrunește vechimea în serviciu de 25 de ani

stabiliți prin lege.

Conjunctura descrisă supra, raportată la normele de drept pertinente cauzei,

profilează convingerea privind legalitatea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Sîngerei al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.14/2021/39482 din 03

noiembrie 2021 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, or, la materialele

dosarului lipsesc probe în confirmarea faptului că, la 19 august 2021, Brînză Lilian ar

fi întrunit condițiile prevăzute de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 pentru a putea

beneficia de pensie.

La 17 martie 2023, Brînză Lilian, prin intermediul avocatului Puțuntica Eric, a

depus recursul nemotivat împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău. La 27 aprilie 2023, a depus recursul motivat, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similare celor din

cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că instanța de apel, la

adoptarea soluției, nu a raportat starea de fapt la starea de drept aplicabilă speței, a

încălcat flagrant regulile de apreciere a probelor, acționând după judecată proprie,

neglijând unele probe decisive prezentate și susținute de partea reclamantă, precum și

a ignorant exigențele legii materiale, fapt ce a condus la adoptarea unei soluții

contradictorii și ilegale.

La 03 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatei, iar la 11 mai 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus o referință,

solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil (f.d. 128, 130-132).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă

către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală

5

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul

administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

6

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin. (1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document

electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală

a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional

sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 14 martie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului prin poșta

electronică la 17 martie 2023 (f.d. 117), iar decizia motivată la 27 martie 2023 (f.d.

118).

Se reține că, la 23 martie 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din

14 martie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (1) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

depunerea recursului, nu a fost respectat de către recurent. Or, Brînză Lilian și

avocatul acstuia nu s-au conformat prevederilor legale și nu au prezentat recursul

motivat în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), ci și-au exercitat acest drept la 27 aprilie

2023.

Materialele cauzei denotă faptul expedierii deciziei motivate prin poșta

electronică la 27 martie 2023 (f.d. 118). Astfel, termenul pentru înaintarea recursului

a început să curgă la 28 martie 2023 și a expirat la 26 aprilie 2023, aceasta fiind ultima

zi în care recurentul a fost în drept să depună recursul motivat. Însă, recursul motivat

a fost înregistrat după expirarea termenului stabilit de lege, și anume – la 27 aprilie

7

2023 (f.d. 122-126).

Astfel, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la

instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea

recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), de

declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și

consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a recursului

se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului care trebuia să

dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la

intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de contestare a actului

judecătoresc. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Serviciul Vamal

al Republicii Moldova drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Brînză Lilian, prin

intermediul avocatului Puțuntica Eric, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Brînză Lilian, prin intermediul avocatului Puțuntica Eric, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8