3ra-621/23 — anularea actului administrativ

3ra-621/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-621/23

2-21131650-01-3ra-09062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Țurcan Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

07 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 06 septembrie 2021, Țurcan Mihail a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu

privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil (f.d. 3-4).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 25 august 2021, a primit

prin poștă răspunsul CNAS, prin care s-a respins cererea prealabilă din 30 iulie 2021

de contestare a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă din 14 iulie

2021 privind refuzul de calculare al pensiei reieșind din certificatul prezentat de la

Inspectoratul General de Poliție, potrivit căruia, reclamantul a activat în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al MAI, beneficiind de calcularea vechimii în

muncă cu avantaje cu coeficientul de 2 zile pentru una zi de activitate.

Reclamantul a notat că, nu este de acord cu refuzul CNAS, precizând că, a fost

angajat al organelor afacerilor interne al IGP al MAI, cu dreptul de a primi pensie pe

linia MAI, fiind inclusiv angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP al MAI.

Astfel, până la reforma MAI din anul 2013, angajator direct era MAI, iar după reforma

din 2013, angajator a devenit Inspectoratul General de Poliție al MAI.

1

Reclamantul a comunicat că, activând în funcția nominalizată, asigurând paza și

escortarea persoanelor deținute, arestate penal sau contravențional, precum și a celor

condamnate, în cumul, corelativ cu instituții de tip penitenciar, nu se iau în considerare

actele normative ce apără drepturile sale în cadrul activității în organele afacerilor

interne, ce la rândul său influențează și eliberarea din serviciul MAI, la recalcularea

eficientă al vechimii în muncă, ce influențează și poate influința și asupra pensiei

achitate și cuantumului acesteia.

Reclamantul a invocat că nu au fost luate în considerare dispozițiile Hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin.2 al Legii cu privire la sistemul

penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008. Or,

CNAS urma să-i calculeze pensia, luând în considerare avantajele vechimii în muncă,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie.

De asemenea a relatat că, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în

ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul a subliniat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sânt entități care cad sub incidența

reglementărilor din pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul a invocat că caracterul imprescriptibil al dreptului la recalcularea

vechimii în muncă se relevă prin aceea că, acesta este un drept personal, astfel

exercițiul său nu poate fi limitat în timp și nu este susceptibil de a fi pierdut prin neuz,

CNAS fiind obligată astfel să efectueze recalcularea pensiei, luând în considerare

vechimea în muncă, cu includerea avantajelor de două luni vechime pentru o lună în

serviciu, pentru perioada activării sale în Izolatorul de Detenție Provizorie, conform

certificatului ce a fost anterior prezentat la CTAS și care se află în dosarul

administrativ.

Respectiv, reclamantul Țurcan Mihail a solicitat constatarea ca fiind ilegal actul

administrativ emis de către CNAS din 25 august 2021 nr. Ț -1446/21, prin care s-a

refuzat în satisfacerea cererii prealabile privind calcularea pensiei luând în considerare

avantajele, indicate în certificatul IGP nr. 34/29-5331din 28 iunie 2021 privind

activitatea în cadrul izolatorului de detenție provizorie și obligarea CNAS să elibereze

lui Țurcan Mihail un act administrativ individual, prin care să fie calculată pensia

acestuia, luând în considerare avantajele, indicate în certificatul IGP nr. 34/29-5331

din 28 iunie 2021 pentru perioada activității în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

Prin hotărârea din 07 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mihail Țurcan. S-a anulat

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă nr.23/2021/15879 din 14

iulie 2021 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei lui Mihail Țurcan și decizia

CNAS nr. Ț-1446/21 din 25 august 2021 de soluționare a cererii prealabile. S-a obligat

2

CNAS să emită actul administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și

achitarea pensiei pentru vechime în serviciu lui Mihail Țurcan în temeiul Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 25 iunie 2021,

ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 08 luni și 03 zile (f.d. 39, 45-53).

La 21 septembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 din Codul

administrativ, CNAS a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 septembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 01 decembrie 2022 a prezentat

motivarea apelului (f.d. 43-44, 69-72).

Prin decizia din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de CNAS împotriva hotărârii din 07 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d. 89-98).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că relevante soluționării litigiului

sunt prevederile art. 2 alin. (1), art.13 lit. a), art.48, art. 49 alin. (2) al Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea

unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu

statut special și militari din cadrul MAI, pct. 7 lit. a) și b), pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, art.53 alin.(1) lit. a) din Legea cu

privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017.

Astfel, prin prisma reglementărilor legale citate supra, instanța de apel a apreciat

ca fiind justă concluzia primei instanțe, potrivit căreia, penitenciarele de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt

entitățile care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994.

Instanța de apel a notat că, se constată cu certitudine că, reclamantul Țurcan

Mihail întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a activat, în perioada

24 iulie 1995 – 11 martie 1997 și 13 aprilie 2018 – 25 iunie 2021 (Izolatorul de detenție

provizorie al CRP Ștefan Vodă și Izolatorul de detenție provizorie al IP Căușeni al

IGP), cad sub incidența prevederilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994. Prin urmare, reclamantul Țurcan Mihail este în drept de a beneficia

calcularea vechimii în muncă cu înlesniri de 1:2 pentru perioada vizată.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei/pârâte, potrivit cărora

Țurcan Mihail nu poate beneficia de calcularea vechimii în muncă cu înlesniri, ținând

cont de faptul că, noțiunile de ”izolator de detenție provizorie” și ”izolator de urmărire

penală” ar constitui 2 noțiuni distincte, or, din suportul probator administrat la dosar se

atestă indubitabil că, ultimul nu a activat în subdiviziunile Izolatorului de detenție

provizorie în calitate de funcționar de birou, dar a exercitat funcția de polițist al

serviciului pază a arestului și escortă, polițist al serviciului de patrulare și securitate și

șofer (f.d. 8, 14 dosar administrativ) și prin urmare, ultimul întrunește condițiile

necesare specificate la pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

3

Corespunzător, fiind stabilit cu certitudine că, Țurcan Mihail întrunește condițiile

legale pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în corespundere cu

prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993,

instanța de apel a concluzionat că este corectă soluția instanței de fond privind

obligarea CNAS să-i stabilească lui Țurcan Mihail pensia pentru vechime în muncă

începând cu 25 iunie 2021, ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 08 luni și 03

zile, indicată în certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni al IGP nr. 34/29-

5331 din 28 iunie 2021.

La data de 03 aprilie 2023, CNAS a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 09 iunie 2023, a prezentat

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d. 100-102, 104-107).

În motivarea recursului, a menționat că instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu

au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

Recurenta a invocat prevederile art. 48, art. 49 alin. (3) al Legii nr. 1544/1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și a

Hotărârii de Guvern nr. 1427/2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a

pensiilor și prestațiilor sociale ,,militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemul

penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securițății statului și

Centrului Național Anticorupție, pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Recurenta a menționat că vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele

menționate în prevederile legale invocate nu poate fi calculată cu înlesniri de 1:2,

respectiv și perioada de activitate a reclamantului în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie nicidecum nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu

înlesniri. Or, nu poate exista echivalarea activității colaboratorilor din Izolatoarele de

Detenție Provizorie din subordinea Inspectoratului de poliție cu Izolatoarele de

Urmărire Penală din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, dat fiind

faptul că instituțiile date sunt complet diferite, conform pct. 5 din Hotărârea Guvernului

nr. 583/2006. Respectiv, temei de recalcularea vechimii în muncă din cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie, ca perioadă calculată cu înlesniri de 1:2 nu este.

La 14 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și

reprezentantului acestuia copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f.d. 110).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

4

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, CNAS a depus recursul până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 14 martie

2023, fiind notificat recurentei la data de 15 martie 2023, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d. 99).

La data de 03 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, CNAS a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

100-102).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 22 mai 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 103).

La data de 09 iunie 2023, CNAS a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii (f.d. 104-107).

Astfel, recursul depus de CNAS împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de CNAS, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

5

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursurilor, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

6

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de CNAS.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

7