3ra-353/23 — Anularea actului administrativ

3ra-353/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-353/23 (2-21131643-01-3ra-29032023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gîrjău Andrei

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind

menținută hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 06 septembrie 2021, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele

reclamantului Gîrjău Andrei, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu privire la anularea actului administrativ

individual și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ individual

favorabil prin care să dispună calcularea pensiei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 26 august 2021, a

primit prin poștă răspunsul CNAS, prin care i-a fost respinsă din motive de

prescripție cererea prealabilă de contestare a deciziei CNAS din 11 august 2021

privind respingerea cererii de dezacord cu decizia CTAS Ștefan Vodă din 24

septembrie 2020, prin care i-a fost respinsă cererea de calculare a pensiei reieșind

din certificatul IGP, luând în calcul perioadele cu înlesniri (avantaje) - două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

1

A menționat că, nu este de acord cu refuzul CNAS, fapt ce l-a determinat să

înainteze în instanța de contencios administrativ prezenta cerere de chemare în

judecată.

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamantul a activat în organele

afacerilor interne ale IGP, cu dreptul de a primi pensia pe linia MAI al IGP, fiind

inclusiv angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP. Până la reforma

Ministerului Afacerilor Interne din anul 2013, angajatorul direct a fost Ministerul

Afacerilor Interne, iar după reformă - Inspectoratul General de Poliție.

Reclamantul consideră că, activând în funcția nominalizată, adică de pază și

escortare a persoanelor deținute, arestate penal sau contravențional, precum și cele

condamnate, în cumul, precum și corelativ cu insitutuții de tip penitenciar, nu se iau

în considerație actele normative ce apără drepturile angajaților în cadrul activității

în organele afacerilor interne, ce la rândul său influențează la eliberarea din serviciul

MAI, la recalcularea efecientă a vechimii în muncă, și asupra pensiei achitate și

cuantumului acesteia.

După părerea reclamantului, nu s-au luat și nu se iau în considerație dispozițiile

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin. (2) al Legii ,,Cu

privire la sistemul penitenciar nr.1036” din 17 decembrie 1996, în vigoare până la

21 martie 2008. Susține că, CNAS urma și urmează să-i calculeze reclamantului

pensia luând în considerație avantajele vechimii în muncă, calculând două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, din considerentele că, pe perioada

efectuării serviciului în organele afacerilor interne, și anume în subdiviziunile

menționate, dânsul a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu

persoanele reținute, inclusiv contagioase.

Remarcă că, în conformitate cu prevederile punctului 8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului

penitenciar se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări de subteran.

Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din

17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008), vechimea în muncă în

vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu

următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se

consideră ca 2 zile de serviciu.

Astfel, din esența normelor de drept enunțate, rezultă că, pentru calcularea

vechimii în munca cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească

două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o

subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihic.

2

Consideră că, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata

pensiilor și îndemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar. Or, penitenciarele de

tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici sunt entități care cad sub incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărîrii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Consemnează că, abordarea constă inclusiv în condițiile în care, în speță,

obiectul în cauză, fiind asimilat actului administrativ care vizează obligarea

autorității publice de a emite actul administrativ solicitat, în vederea valorificării

unui drept imprescriptibil recunoscut prin Lege, și anume un drept fundamental cum

în acest caz este dreptul la pensie.

Conform art. 10 alin. (3) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.

156-XIV din 14 octombrie 1998, odată ce dreptul la pensie este imprescriptibil, atât

cât persistă acest drept, titularul are posibilitatea de a iniția acțiune imprescriptibilă

în vederea ajustării avantajelor ce rezultă din acest drept la normele de drept în

vigoare și la situația actuală. Caracterul imprescriptibil al dreptului la recalcularea

vechimii în muncă se relevă prin aceea că acesta este un drept personal, astfel

exercițiu său nu poate fi limitat în timp și nu este susceptibil de a fi pierdut prin neuz.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat a considera ilegal actul

administrativ L -1556/21 emis de către CNAS la 26 august 2021, prin care s-a refuzat

în satisfacerea cererii prealabile a cet. Gîrjeu Andrei, de calculare a pensiei acestuia,

luând în considerare avantajele indicate în certificatul nr. 34/29-450 eliberat de IGP

la 20 ianuarie 2021, de activitate în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie; a

obliga CNAS să elibereze cet. Gîrjeu Andrei un act administrativ individual, prin

care să fie calculată pensia acestuia, luând în considerare avantajele, indicate în

certificatul IGP nr. 34/29-499 din 22 iunie 2020, de activitate în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie.

Prin hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Gîrjău Andrei împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative individuale

defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută

hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, potrivit certificatului despre

vechime în muncă nr. 34/29-499 din 22 iunie 2020 (f.d. 14 din dosarul

administrativ), eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni, se atestă că Gîrjău

Andrei a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului

Afacerilor Interne, în perioada de la 26 octombrie 1994 până la 16 iunie 2020.

Potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în

muncă a lui Gîrjău Andrei la 20 ianuarie 2020 a constituit 24 ani, 09 luni, 14 zile, și

3

anume perioada de activitate din 17 martie 2007 – 02 aprilie 2007 și perioada 15

iulie 2019 – 16 iunie 2020 se vor calcula în temeiul ordinului MAI nr. 96 din 20

martie 2018 „cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne”.

Potrivit actelor prezentate, reclamantul a făcut parte din categoria de colaboratori

care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie),

considerent din care, acesta are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Or, Casa Națională de Asigurări Sociale, nefiind de acord cu prevederile și efectele

ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, nu a contestat acest act administrativ în

instanța de judecată.

Astfel, la data adresării intimatului cu cerere de recalculare a pensiei acesta

întrunea condițiile stabilite de lege pentru a beneficia de o pensie mai mare decât cea

stabilită anteiror, motiv pentru care instanța apreciază că solicitările acestuia privind

recalcularea pensiei corespundeau exigențelor legale.

La 12 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin poșta

electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău. La 03 aprilie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii. În motivarea cererii de recurs au fost invocate argumente

similare celor din cererea de apel.

La 07 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului Gîrjău Andrei, însă acesta nu și-a realizat dreptul de a se expune asupra

recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

4

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 29 noiembrie 2022, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 13 decembrie 2022 (f.d. 93), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 16 martie 2023 (f.d. 98).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 12 decembrie 2022 (f.d. 94-96),

precum și a motivării recursului la 03 aprilie 2023 (f.d. 99-104), este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul de judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

5

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6