2ra-703/23 — decaderea din drepturi parintesti, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea domiciliului copiilor minori

2ra-703/23 — decaderea din drepturi parintesti, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-703/23

2-16212571-01-2ra-19052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Dutca, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gridnari Iulia,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga

împotriva lui Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sectorul Centru, Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Rîșcani, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul

Ciocana, cu privire la decăderea din drepturile părintești, încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori și determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2016, Sîrbu Olga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului municipiul Chișinău, cu privire la decăderea din

drepturile părintești, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și

determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii, a indicat că, din relațiile extraconjugale dintre Sîrbu Tudor

și Gridnari Iulia, s-au născut copiii XXX. Prin dispoziția Direcției municipale pentru

Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău nr. 79 din 21 iulie

2015, a fost numită tutore pentru copiii XXX.

A invocat că, drepturile copiilor minori sunt lezate de comportamentul părinților

lor, care sunt consumatori de băuturi alcoolice, iar la locul de trai nu se caracterizează

pozitiv, mai mult, părinții minorilor nu contribuie la creșterea si întreținerea acestora și

nici nu-i vizitează.

A relatat că, copiii trebuie să crească într-un mediu favorabil, în armonie și liniște,

astfel, pîrîții Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia urmează a fi decăzuți din drepturile

părintești, deoarece se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești și suferă de

alcoolism și narcomanie, se comportă cu agresivitate față de copii, folosind un limbaj

necenzurat.

La 09 martie 2017 Sîrbu Olga și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă de 1 000 de lei de la Sîrbu

1

Tudor și Gridnari Iulia pentru fiecare copil și decăderea din drepturile părintești a lui

Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia față de copiii XXX.

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga (f.d. 166-170, Vol. I).

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Sîrbu Olga și s-a menținut hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 207-214, Vol. I).

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Sîrbu Olga, s-a casat integral decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată (f.d. 232-241, Vol. I).

Prin decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Olga Sîrbu, s-a casat hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis integral cererea de

chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga.

S-au decăzut Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia din drepturile părintești față de copiii

minori XXX.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXX, cu tutorele, Sîrbu Olga.

S-a încasat de la Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia în beneficiul Olgăi Sîrbu pensia

pentru întreținerea copiilor minori XXX a câte 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil,

începând cu data de 22 noiembrie 2016 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

S-a încasat de la Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia în beneficiul statului suma de 270

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Gridnari Iulia.

S-a casat decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de

decăderea din drepturile părintești a Iuliei Gridnari față de copiii XXX, determinarea

domiciliului acestora cu tutorele Sîrbu Olga și încasarea de la Gridnari Iulia în

beneficiul Olgăi Sîrbu a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1 000

de lei lunar pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului copiilor minori, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga împotriva lui Sîrbu

Tudor și Gridnari Iulia, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului municipiul Chișinău cu privire la decăderea din drepturilor părintești,

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și determinarea domiciliului

copiilor minori și s-a trimis în această parte cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de Sîrbu Olga, reprezentată de avocatul Arnaut Sorina, s-a casat hotărârea din 30 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei decizii noi decizii,

sub formă de hotărâre prin care.

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga împotriva lui

Sîrbu Tudor și Gridnari Iulia, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sector Centru, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sector Rîșcani, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sector Ciocana, cu

privire la decăderea din drepturile părintești, încasarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori și determinarea domiciliului copiilor minori.

S-a decăzut Gridnari Iulia din drepturile părintești față de copiii minori XXX.

2

S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXX, cu tutorele, Sîrbu Olga.

S-a încasat de la Gridnari Iulia în beneficiul lui Sîrbu Olga pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXX a câte 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând

cu data de 22 noiembrie 2016 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

S-a încasat de la Gridnari Iulia în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 640

de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, decăderea din drepturile

părintești este sancțiunea prin efectul căreia părintele ce își exercită drepturile sau își

îndeplinește obligațiile părintești contrar intereselor copilului, își pierde aceste

drepturi. Decăderea din drepturile părintești constituie o măsură ce poate fi luată numai

în interesele minorului și urmărește protejarea acestor interese. La caz, materialul

probator a confirmat cu certitudine că, acțiunile Iuliei Prohorciuc vin în contradicție cu

interesele copiilor, manifestate prin neexercitarea drepturilor părintești, lipsa oricărei

întrețineri materiale și creării unui climat favorabil dezvoltării intelectuale și spirituale

ale copiilor. Caracteristica negativă, comportamentul inadecvat, manifestat prin

punerea în pericol a sănătății copiilor, aflarea în evidență la Dispensarul Republican de

Necrologie, consumul de băuturi alcoolice, constituie argumente suficiente pentru

decăderea din drepturi părintești a Iuliei Prohorciuc.

A relatat Curtea de Apel Chișinău că, ținând cont de interesul superior al copilului

consideră necesar și oportun de a o decade pe Gridnari Iulia din drepturile părintești

față de copii minori XXX, fiind întrunite toate premisele pentru aceasta. Copiii XXX

se află sub tutela bunicii pe linia paternă, Sîrbu Olga, iar în urma efectuării raportului

de evaluare psihologică a copiilor s-a determinat oportunitatea stabilirii domiciliului

acestora de a locui cu bunic, Sîrbu Olga.

Astfel, fiind instituită tutela asupra copiilor minori în folosul bunicii, Sîrbu Olga,

Gridnari Iulia a fost obligată la întreținerea materială a minorilor, obligație pe care a

neglijat-o contrar intereselor acestora, motiv pentru care și deoarece nu este încadrată

în câmpul de muncă, s-a dispus încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori XXX

în mărime de 1 000 de lei, în raport cu datele Biroului Național de Statistică.

La 26 aprilie 2023, Gridnari Iulia, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând repunerea în termen a recursului, admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel

și că au fost aplicate eronat normele dreptului procedural.

A mai indicat că nu a fost citată despre data, locul și ora examinării cauzei și că

nu i-a fost expediată pentru cunoștință decizia instanței de apel.

Susține că la momentul examinării cauzei nici unul din temeiurile indicate la art.

67 din Codul familiei nu a putut fi aplicat de către instanța de apel pentru a fi decăzută

din drepturile părintești. În anul 2017 a fost angajată în câmpul muncii în calitate de

vânzător a produselor alimentare și la locul de muncă este caracterizată pozitiv.

Relatează că este căsătorită din 17 decembrie 2020 și are doi copii minori, 2019

și 2022 anul nașterii, și obiecții din partea organelor tutelare cu privire la întreținerea

acestora nu sunt.

Consideră recurenta că cauza a fost examinată în lipsa sa, iar cu decizia motivată

a instanței de apel a făcut cunoștință la data de 27 februarie 2023.

Curtea Supremă de Justiție, la 24 mai 2023, a expediat în adresa participanților la

proces, copia recursului declarat de Gridnari Iulia, cu înștiințarea despre posibilitatea

3

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție,

anexate la materialele dosarului (f.d. 214, vol. II).

La 16 iunie 2023, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul

Rîșcani, a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel din 07 iulie 2020.

La 20 iunie 2023, Olga Sîrbu, reprezentată de avocatul Roman Scripnic, a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului depus de Gridnari Iulia ca fiind

inadmisibil.

La 27 iunie 2023, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul

Ciocana, a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel din 07 iulie 2020.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Gridnari Iulia

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul Curții Supreme de Justiție

constată că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Conform prevederilor art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data declarării recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu

Olga.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Sîrbu Olga, reprezentată de avocatul Arnaut Sorina, casată hotărârea din 30

mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei decizii noi prin

care a fost admisă cererea de chemare în judecată.

4

Copia deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020 a fost

expediată în adresa participanților la proces la 05 septembrie 2020, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de expediere (f.d. 193, vol.2).

În corespundere cu art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care prevede

că decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea

dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești, Completul

constată că, la 29 iulie 2020, decizia din 07 iulie 2020 a fost publicată și pe pagina web

a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1) coroborat cu art. 389 alin. (4)

din Codul de procedură civilă, rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești

poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,

inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs punctează că, hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de

judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare

a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17

din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul

național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat

prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Sub acest aspect, Completul constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea

informației prezentate mai sus și anume că decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost publicată pe portalul unic al instanțelor de judecată la data de la 29

iulie 2020.

Cu toate acestea, Gridnari Iulia, a declarat recursul împotriva deciziei din 07 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău, la 26 aprilie 2023, în afara termenului legal prevăzut

de art. 434 din Codul de procedură civilă, ceea ce condiționează declararea recursului

ca inadmisibil.

Aici, Completul de judecată menționează că, recurenta Gridnari Iulia, a fost citată

legal pentru a se prezenta în cadrul ședințelor de judecată, fapt confirmat prin avizele

de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 159, 169, vol.2). Mai mult, instanța de

apel a dispus și citarea publica a Iuliei Prohorciuc, însă, aceasta din motive

necunoscute, nu s-a prezentat la ședințele de judecată (f.d. 173, vol.2).

5

De asemenea, Completul reiterează că la data de 24 februarie 2023 Gridnari Iulia

a făcut cunoștință cu materialele cauzei, fapt confirmat prin declarația acesteia, anexată

la materialele cauzei (f.d.200 vol.2)

Având în vedere cele menționate supra, Completul constată că termenul de două

luni de declarare a recursului a început să curgă la data de 30 iulie 2020, ziua imediat

următoare datei publicării deciziei instanței de apel și a expirat la data de 30 septembrie

2020, chiar și în cazul în care recurenta a făcut cunoștință cu materialele cauzei la data

de 24 februarie 2023, ultima zi de depunere a cererii de recurs a fost 25 aprilie 2023,

recursul fiind depus la 26 aprilie 2023, fără o argumentare probată a depășirii

termenului.

Totodată, careva probe că recurenta nu a avut acces la textul integral al deciziei

nu au fost prezentate în instanța de recurs.

Exigențele cuprinse în art. 434 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data declarării recursului, prevăd că omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu

o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este

un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere probele din dosar, instanța de recurs

subliniază că instanța de apel a comunicat în mod eficient decizia contestată, iar lipsa

unor acțiuni concrete de a afla derularea dosarului din momentul pronunțării

dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs

demonstrează că Gridnari Iulia, nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil

pentru a afla motivele respingerii apelului său (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16

februarie 2017, parag. 60, 61).

În cazul din speță, recurenta a depus recursul împotriva deciziei instanței de apel

cu omiterea excesivă a termenului de demarare a căii de atac în ordine de recurs, după

scurgerea aproape a trei ani de zile de la pronunțarea deciziei contestate.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al Iuliei Gridnari, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate

duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În această ordine de idei, instanța de recurs apreciază, ca fiind declarative,

argumentele invocate de Gridnari Iulia în justificarea omiterii evidente și excesive a

termenului de depunere a recursului împotriva deciziei instanței de apel.

În acest context, se va reitera că, indiferent de temeiurile invocate de către părți

sau participanții la proces, în cazul în care există dovada comunicării hotărârii/deciziei

integrale, recursul declarat după expirarea termenului de două luni se consideră

inadmisibil, ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. 434 din Codul de

procedură civilă.

Circumstanțele constatate supra denotă că Gridnari Iulia, urma să depună diligența

necesară și să se intereseze la ce etapă de examinare se află prezentul litigiu.

6

În acest context, Completul menționează că în conformitate cu art. 56 alin. (3) din

Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu bună-credință a

drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp

să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

Completul menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs.

Germania din 11 septembrie 2007), la caz contestarea la timp a actului judecătoresc.

Prin urmare, cererea de recurs împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, depusă de Gridnari Iulia la 26 aprilie 2023, nu se încadrează în termenul

de 2 luni prevăzut de lege, care este un termen de decădere și nu poate fi restabilit, ceea

ce constituie temei, în conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, de

a considera recursul inadmisibil.

Completul de judecată reține că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, se reține și hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului în cauza Ponomaryov vs Ucraina din 3 aprilie 2008, unde se notează că deși în

prezenta cauză nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La fel, este relevantă practica Curții Europene (cauza Bacev vs. fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care a fost

reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul

împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului legal, Completul

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Gridnari Iulia.

În conformitate cu art. 433 lit. b), în vigoare la data declarării recursului, și art.

270, 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gridnari Iulia.

7

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

8