2ra-33/20 — determinarea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si decăderea din drepturile părintesti

2ra-33/20 — determinarea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-33/2020

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Șușchevici

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, L. Pruteanu, I. Muruianu

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Prohorciuc Iulia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga

împotriva lui Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului municipiul Chișinău cu privire la decăderea

din drepturilor părintești, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și

determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Sîrbu Olga, s-a casat hotărârea din 30 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2016, Sîrbu Olga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului municipiul Chișinău cu privire la decăderea

din drepturilor părintești, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și

determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii, Sîrbu Olga a menționat că din relațiile extraconjugale

dintre Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia, s-au născut copiii XXXXX și XXXXX.

De asemenea, a menționat că prin dispoziția Direcției municipale pentru

Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău nr. 79 din 21 iulie

2015, a fost numită tutore pentru copiii XXXXX și XXXXX.

La fel, reclamanta a specificat că părinții minorilor sunt consumatori de

băuturi alcoolice și nu contribuie la creșterea și întreținerea copiilor.

1

A solicitat reclamanta Sîrbu Olga, inclusiv prin cererea de concretizare a

pretențiilor (f.d. 34-36 Vol. I), decăderea din drepturile părintești a lui Sîrbu Tudor

și Prohorciuc Iulia față de copiii minori XXXXX și XXXXX și încasarea pensiei

pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1 000 lei de la fiecare.

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga (f.d. 166-170 Vol. I).

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Sîrbu Olga și s-a menținut hotărârea din 30 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 207-214 Vol. I).

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Sîrbu Olga, s-a casat integral decizia din 25 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată (f.d. 232-241 Vol. I).

Prin decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Olga Sîrbu, s-a casat hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga.

S-a decăzut Sîrbu Tudor și Procopciuc Iulia din drepturile părintești față de

copiii minori XXXXX și XXXXX.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu tutorele, Sîrbu

Olga.

S-a încasat de la Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia în beneficiul Olgăi Sîrbu

pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX cîte 1 000 lei lunar

pentru fiecare copil, începând cu data de 22 noiembrie 2016 și pînă la atingerea

majoratului copiilor minori.

S-a încasat de la Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia în beneficiul statului suma de

270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 23 august 2019, Prohorciuc Iulia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurenta Prohorciuc Iulia, în motivarea recursului a invocat că în instanța de

apel cauza a fost examinată în absența sa, astfel fiindu-i încălcat dreptul la un

proces echitabil, principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale.

În acest sens, recurenta a menționat că nereclamarea plicurilor și citațiilor de

către un participant la proces nu constituie o dovadă a citării legale în proces

despre locul, data și ora ședinței de judecată.

La fel, a specificat că instanța de apel nu a întreprins nici o altă măsură de

citare legală prevăzută de Codul de procedură civilă.

Recurenta a reiterat, că instanța de fond întemeiat a stabilit că în raport cu

copiii săi nu reprezintă relațiile model între mamă și copii, însă neexercitarea

corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a

atrage sancțiunea decăderii din drepturile părintești, astfel că nu orice atitudine sau

comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile

părintești.

2

Deci, recurenta a invocat că comportamentul său nu a atins gradul de gravitate

pentru a fi temei de decădere din drepturile părintești și prin urmare sancțiunea

decăderii din drepturile părintești poate fi aplicată față de părinții care, din culpă

gravă, nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copii sau fac abuz de drepturile

părintești.

În astfel de circumstanțe, la examinarea cauzei în instanța de apel, nu au fost

prezentate probe ce ar confirma culpa sa gravă la neîndeplinirea obligațiilor

părintești și nici faptul că este nedemnă pentru a fi mama copiilor săi.

Mai mult ca atât, dat fiind faptul că cauza a fost examinată în absența sa în

instanța de apel, a fost lipsită de dreptul de a-și formula, argumenta și dovedi

poziția în proces, de a-și expune opinia și punctul de vedere.

De asemenea, recurenta a relatat că s-a angajat în câmpul muncii și dorește să

participe în mod direct la creșterea și educarea copiilor, însă Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani refuză exercitarea acestor drepturi.

La 21 octombrie 2019, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul

Rîșcani, municipiul Chișinău a depus referință la recursul declarat de Prohorciuc

Iulia, prin care a susținut cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga.

La 01 noiembrie 2019, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul

Ciocana, municipiul Chișinău a depus referință la recursul declarat de Prohorciuc

Iulia, prin care a susținut cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Olga.

La 07 noiembrie 2019, Sîrbu Olga a depus referință la recursul declarat de

Prohorciuc Iulia, prin care a solicitat să fie respins cu menținerea deciziei instanței

de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 18 aprilie

2019, iar la 14 iunie 2019 în adresa părților a fost expediată copia deciziei motivate

a instanței de apel (f.d. 46 Vol. II).

Astfel, recursul declarat de Prohorciuc Iulia la 23 august 2019, se consideră

depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat Prohorciuc Iulia, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs,

Colegiul consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

3

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Sîrbu Olga, s-a casat integral decizia din 25 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată (f.d. 232-241 Vol. I).

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că netrimiterea cauzei spre rejudecare a doua oară, a

fost concepută de legiuitor ca o dispoziție edictată în favoarea părților, urmărindu-

se soluționarea într-un termen rezonabil a cauzelor, însă, în speță, aplicarea acestei

dispoziții este în defavoarea recurentei, aplicarea ei producându-i daune mult mai

mari decât trimiterea spre rejudecare.

De altfel, recurenta a solicitat expres în cuprinsul cererii de recurs trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f.d. 57 Vol. II), or, nu este admisibil ca

cererile părților să fie judecate pentru prima dată în calea de atac, cu pierderea unui

grad de jurisdicție, însă saceasta numai în condițiile în care instanța de apel a

respectat dispozițiile instanței de control judiciar și a pronunțat o soluție

rezonabilă, motivată, cu respectarea drepturilor procesuale fundamentale și a

organizării judiciare.

O altă soluție decât aceea a trimiterii spre rejudecare ar echivala cu o validare

și protejare a unor încălcări grave ale legii săvârșite în instanța de apel și implicit,

la o atingere severă adusă drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că în

recursul declarat de Prohorciuc Iulia, unul din temeiuri constituie lipsa

confirmărilor privind înștiințarea sa legală despre ședința de judecată a instanței de

apel și lipsirea astfel de drepturile procedurale garantate atât de legislația națională,

cât și de cea internațională.

La caz, s-a stabilit că după restituirea cauzei la rejudecare, dispusă prin

decizia din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, cauza a fost numită spre

examinare în instanța de apel pentru data de 18 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

4

În adresa participanților la proces, au fost expediate citațiile, prin care au fost

înștiințați despre faptul că la data de 18 aprilie 2019, va avea loc examinarea cererii

de apel depusă de Sîrbu Olga împotriva hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 245 Vol. I).

Însă, după cum rezultă din materialele cauzei, citația pentru ședința instanței

de apel din 18 aprilie 2019, nu a fost recepționată de către Prohorciuc Iulia, fiind

restitutiă în adresa instanței de apel cu mențiunea ”nereclamat” (f.d. 252 Vol. I).

Totodată, din procesul-verbal al ședinței intanței de apel din 18 aprilie 2019,

urmează că Prohorciuc Iulia nu a fost prezentă, iar instanța a dispus examinarea

cauzei în lipsa acesteia, ajungând la concluzia că la materialele cauzei există

dovada citării legale (f.d. 24 Vol. II).

Colegiul consideră ca fiind eronată concluzia instanței de apel referitor la

faptul că nereclamarea înștiințării urmează a fi considerată ca fiind citare legală a

părții în proces.

În conformitate cu art. 102 alin. (7) din Codul de procedură civilă, ccitațiile și

înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la

expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării

termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la

oficiul poștal.

Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în

Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate.

Colegiul precizează că norma menționată este valabilă pentru înștiințările

expediate în adresa persoanelor juridice, însă speța în cauză vizează persoanele

fizice, aplicabile la caz fiind prevederile art. 100 alin. (1) din Codul de procedură,

conform căruia cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că în litigiul în cauză se solicită decăderea din

drepturile părintești ale lui Sîrbu Tudor și Prohorciuc Iulia asupra copiilor XXXXX

și XXXXX, precum și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

În conformitate cu art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea

în fond a cauzei se face într-o singură ședință de judecată continuă, care poate fi

întreruptă doar în temeiurile prevăzute de prezentul cod. În cazul în care legea nu

prevede altfel, judecarea cauzelor are loc în ședință de judecată, cu înștiințarea

obligatorie a participanților la proces despre locul, data/datele și ora/orele ședinței.

În conformitate cu art. 205 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

neprezentării în ședință de judecată a unui participant la proces despre a cărui

citare legală nu există date, procesul se amînă.

Raportând prevederile legale speței supusă examinării, Colegiul constată că

cererea de apel depusă de Sîrbu Olga a fost examinată în instanța de apel într-o

singură ședință de judecată, contrar faptului că Prohorciuc Iulia nu a recepționat

citația instanței de apel privind examinarea cauzei pentru data de 18 aprilie 2019.

5

În ceea ce vizează procesul de luare a deciziilor, ceea ce trebuie de

determinat, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei și gradul de

seriozitate a deciziilor care urmează a fi luate, este faptul dacă părinții au fost

implicați suficient în procesul de luare a deciziilor și dacă au avut suficiente

oportunități să participe la examinarea propriului caz.

În conformitate cu art. 109 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă, în

acțiunile intentate în interesul statului, în cauzele de plată a pensiilor de întreținere,

în cauzele de reparație a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale,

prin altă vătămare a sănătății ori prin deces, nu se cunoaște locul de aflare a

pîrîtului, instanța judecătorească este obligată să dispună căutarea lui.

Or, în cazul eșuării comunicării tuturor participanților la proces despre data,

ora și locul ședinței de judecată, instanța de apel urma să întreprindă toate măsurile

legale cu privire la citarea acestora, iar numai după aceste procedee, având dovada

înmânării sau imposibilității înmânării înștiințării, să constate îndeplinirea tuturor

măsurilor prevăzute de lege și să purceadă la acțiuni ulterioare.

Astfel Colegiul conchide că instanța de apel urma să amâne ședința de

judecată a instanței de apel pentru a întreprinde măsurile necesare privind

înștiințarea Iuliei Prohorciuc despre examinarea cererii de apel depusă de Sîrbu

Olga.

În consecință, Colegiul constată că instanța de apel a examinat cauza în lipsa

Iuliei Prohorciuc, fără a fi respectată procedura legală de citrare, încălcând astfel

dreptul ultimei la un proces echitabil și principiul egalității armelor, neasigurând

dreptul recurentei de a fi prezentă în ședința de judecată a instanței de apel, de a

prezenta probe, precum și de a participa la dezbaterile judiciare, de a înainta

obiecții și a da explicații.

Deci judecând cauza în lipsa Iuliei Prohorciuc, instanța de apel nu a asigurat

disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, care presupune posibilitatea

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare, prin urmare fiind admisă încălcarea prevederilor art. 26 și

27 din Codul de procedură civilă.

Or, procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter

contradictoriu, care presupune, în fond, posibilitatesa pentru părțile în proces de a

li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și de a

face comentarii în legătură cu ele.

Deci Colegiul reține că instanța de apel a casat hotărârea judecătorească a

instanței inferioare pronunțate în favoarea recurentei, în urma rejudecării fondului

cauzei în cadrul unei singure ședințe de judecată la care aceasta nu a participat și

pentru care nu a fost înștiințată în modul corespunzător.

Conform art. 6 § 1al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială.

În practica sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că părțile

în proces trebuie să aibă posibilitate să aprecieze și să comenteze relevanța

6

concluziilor și argumentele părții adverse, iar lipsa dezbaterii în contradictoriu

constituie o încălcare a procesului echitabil (cauza Grozescu vs România, hotărârea

din 27 septembrie 2007).

Astfel în condițiile în care cauza a fost examinată în lipsa unui participant la

proces, deși drepturile și interesele acestuia au fost supuse soluționării, acest fapt

servește drept temei de casare a deciziei recurate cu remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

Sub aspectul celor relatate, având în vedere că încălcarea normelor de drept

procedural atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va mai analiza

celelalte motive invocate prin cererea de recurs, care vizează și fondul cauzei.

Totodată, Colegiul reține că decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de apel

Chișinău a fost contestată cu recurs numai de către Prohorciuc Iulia, iar în atare

circumstanțe, se decide casarea deciziei instanței de apel în partea contestată și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel pentru a asigura părților o

judecare efectivă a cauzei în ordine de apel, ca garanție a legalității și temeiniciei

actului judecătoresc ce va fi adoptat.

În conformitate cu art. 254 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură civilă,

rămîn irevocabile hotărîrile judecătorești emise de instanța de apel, după expirarea

termenului de recurs, dacă participanții interesați nu au exercitat calea de atac

corespunzătoare.

Cât privește decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea ce

ține de decăderea din drepturile părintești a lui Sîrbu Tudor față de copiii minori

XXXXX și XXXXX și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în

mărime de 1 000 lei lunar pentru fiecare copil, în temeiul normei enunțate, a

devenit irevocabilă prin neatacare.

Astfel având în vedere cele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Prohorciuc Iulia, de a casa decizia din

18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de decăderea din

drepturile părintești a Iuliei Prohorciuc față de copiii minori XXXXX și XXXXX,

determinarea domiciliului acestora cu tutorele Sîrbu Olga și încasarea de la

Prohorciuc Iulia în beneficiul Olgăi Sîrbu a pensiei pentru întreținerea copiilor

minori în mărime de 1 000 lei lunar pentru fiecare copil, până la atingerea

majoratului copiilor minori și de a trimite în această parte cauza spre rejudecare în

instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Prohorciuc Iulia.

7

Se casează decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea ce

ține de decăderea din drepturile părintești a Iuliei Prohorciuc față de copiii

XXXXX și XXXXX, determinarea domiciliului acestora cu tutorele Sîrbu Olga și

încasarea de la Prohorciuc Iulia în beneficiul Olgăi Sîrbu a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori în mărime de 1 000 lei lunar pentru fiecare copil, până

la atingerea majoratului copiilor minori, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată judecată depusă de Sîrbu Olga împotriva lui Sîrbu Tudor și Prohorciuc

Iulia, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

municipiul Chișinău cu privire la decăderea din drepturilor părintești, încasarea

pensiei pentru întreținerea copiilor minori și determinarea domiciliului copiilor

minori și se trimite în această parte cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

8