2ra-580/21 — stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere

2ra-580/21 — stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-580/21

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: S. Vîșcu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță

D E C I Z I E

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Anatol Lupașcu în numele și

interesele lui Serghei Tatarco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Lariiciuc împotriva lui Serghei Tatarco, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția Drepturilor copilului sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău, cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 februarie 2019, Elena Lariiciuc, fiind reprezentată de avocatul Roman

Medeleanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Tatarco,

intervenient accesoriu Direcția pentru protecția Drepturilor copilului sectorul

Rîșcani, municipiul Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor

xxxxx, a.n. xxxxx împreună cu mama Elena Lariiciuc și încasarea de la pârâtul

Serghei Tatarco în beneficiul Elenei Lariiciuc, a pensiei de întreținere pentru

copilul minor Alexandra Tatarco în mărime de 2 500 lei, începând cu data

depunerii acțiunii până la majoratul copilului.

În motivarea acțiunii, a indicat că în anul 2009, Elena Lariiciuc a început să

concubineze cu Seghei Tatarco, iar aproximativ după 4 ani relațiile dintre ei s-au

înrăutățit. Viața în comun era imposibilă, pârâtul nu a încercat în nici un fel ca să

găsească un compromis, o modalitate de a încerca să le depășească, astfel toate

încercările eșuau de fiece dată, iar relația între ei s-a întrerupt.

Din relația de concubinaj, la xxxxx, s-a născut fiica xxxxx, care locuiește cu

reclamanta, ea o îngrijește, educă, creându-i-i toate condițiile necesare pentru

dezvoltare.

Având în vedere faptul că reclamanta și pârâta nu au ajuns la un acord comun

în privința domiciliului copilului minor, consideră necesar stabilirea domiciliului ei

cu mama sa.

1

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Lariiciuc

împotriva lui Serghei Tatarco.

S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, la domiciliul

mamei - Elena Lariiciuc.

S-a încasat de la Serghei Tatarco în beneficiul Elenei Lariiciuc pensia de

întreținere, în cuantum fix în sumă de 1 600 lei lunar, pentru întreținerea copilului

minor - xxxxx, născut la xxxxx, începând cu data de 12 februarie 2019 și până la

atingerea majoratului copilului.

S-a încasat de la Serghei Tatarco taxa de stat în beneficiul statului în mărime

de 576 de lei.

S-a respins pretenția Elenei Lariiciuc privind încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor în mărime de 900 lei, ca fiind neîntemeiată.

La 25 februarie 2020, avocatul Anatol Lupașcu, în interesele lui Serghei

Tatarco, a declarat apel împotriva hotărârii.

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

de repunere în termen a apelului și s-a repus în termen apelul declarat de către

avocatul Anatol Lupașcu în interesele lui Serghei Tatarco împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Anatol Lupașcu, în interesele lui Serghei Tatarco și s-a

menținut hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 12 februarie 2021, avocatul Anatol Lupașcu, acționând în interesele lui

Serghei Tatarco a declarat recurs împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând să fie admis recursul, casată deciziei instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că soluția pronunțată de prima instanță și

menținută de instanța de apel, este ilegală, aprobată cu încălcarea gravă a normelor

de drept procedural și de drept material. Această situație este evidentă și rezultă

categoric din materialele cauzei. Or, instanțele, afirmând abstract că acționează în

interesul suprem al copilului, au examinat cauza absolut superficial, fără a se

documenta de situația de fapt existentă, încălcând dreptul elementar, garantat

pârâtului de a participa în ședință de judecată și de a-și prezenta probele în

contradictoriu cu partea opusă, îngrădindu-i dreptul de acces liber la justiție,

finalizând cu încălcarea gravă a drepturilor elementare garantate copilului, care

locuiește din anul 2018 împreună cu tatăl lui, se află la întreținerea dânsului

unipersonală, fără orice suport al reclamantei.

A menționat că dosarul a fost examinat de ambele instanțe de judecată în lipsa

pârâtului. Instanța de apel a ignorat deliberat și abuziv această situație de fapt, care

denotă că pârâtului i-a fost îngrădit dreptul de a participa la examinarea acestei

cauze în prima instanță.

A fost imperios necesar ca instanța de apel să examineze această circumstanță

de fapt, pentru examinarea justă a cauzei, să obțină de la reclamantă și explicațiile

necesare, care au fost acele motive ca reclamanta să indice primei instanțe adresa

de domiciliu greșită a pârâtului.

2

Prin urmare, consideră că la caz, instanțele au încălcat prevederile normelor

de procedură statuate la art. 100, art. 102, art. 105 alin. (1) și art. 108 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, care au fost invocate și în cererea de apel.

Curtea de apel nu a judecat de loc cauza, și-a substituit atribuțiile procedurale

ce-i revin printr-o atitudine absolut superficială și iresponsabilă, limitându-se la

reiterarea circumstanțelor de fapt și de drept reținute în hotărârea primei instanțe.

Din dosar rezultă că reclamantei îi era cunoscută adresa de domiciliu a

pârâtului. Prin urmare, sunt probe pe care instanțele de judecată nu le-au luat în

calcul.

Totodată, a invocat că instanțele de judecată au ignorat prevederile normelor

de drept material, și anume, art. 58, art. 62, art. 64 și art. 65.

Iar, din acest motiv, consideră că hotărârea contestată este ilegală și în

detrimentul copilului, motiv care impune admiterea recursului.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 432 alin. (1),

alin. (2) lit. c), alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată recurentului și reprezentantului acestuia la 3 decembrie 2020. Însă,

dovada legală de recepționare a deciziei la materialele dosarului lipsește.

Din acest motiv, Colegiul constată că recursul declarat la 12 februarie 2021

este depus în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 4 martie 2021 în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs. Însă,

până la data examinării admisibilității recursului, nu au depus referință, prin care

să-și exprime poziția cu privire la recursul declarat.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de avocatul Anatol Lupașcu în numele și interesele lui Serghei Tatarco a

fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

3

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul

constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (3) lit. b) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispozițiile

de procedură privind judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în

instanța de apel în măsura în care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 206 alin (4), (5) din Codul de procedură civilă, dacă

reclamantul și pârâtul nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate și dacă

nici una din părți nu a cerut examinarea cauzei în absența sa, instanța amână

procesul. Neprezentarea repetată aduce la scoaterea cererii de pe rol.

Neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt

participant la proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a

participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în

legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

În prezenta cauză, Colegiul constată că la 12 noiembrie 2019 a fost pronunțată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar 25 februarie 2020, avocatul

Anatol Lupașcu în interesele lui Serghei Tatarco a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe.

Prin încheierea din 2 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a acceptat

spre examinare cererea de apel și s-a stabilit ședința de examinare a apelului pentru

data de 3 noiembrie 2020, ora 10:00.

Instanța de apel a expediat apelantului și reprezentantului acestuia citația cu

aviz de recepție.

La 2 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, până la ședința de

judecată stabilită pentru 3 noiembrie 2020, ora 10:00, reprezentantul apelantului lui

Serghei Tatarco, avocatul Anatol Lupașcu a depus cerere prin care a solicitat

4

amânarea ședinței stabilită pentru o perioadă de circa 3 săptămâni, motivând că, se

tratează de infecția pandemică cauzată de virusul Covid-19.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 3 noiembrie 2020, prin

încheiere protocolară, Colegiul instanței de apel a dispus respingerea cererii de

amânare și a considerat posibilă examinarea cauzei în absența pârâtului și

reprezentantului său, reținând că obiectul litigiului constituie determinarea

domiciliului copilului minor.

Prin decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Anatol Lupașcu, în interesele lui Serghei Tatarco și s-a

menținut hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Așadar, Colegiul reține că în ordine de apel, cauza în fond a fost examinată

într-o singură ședință de judecată, cea din 3 noiembrie 2020, la care apelantul

Serghei Tatarco și reprezentantul acestuia, avocatul Anatol Lupașcu, nu s-au

prezentat.

Iar, pornind de la constatările reținute supra și argumentele recurentului,

Colegiul consideră că la caz instanța de apel urma să aplice prevederile art. 206

alin. (4) din Codul de procedură civilă, care stabilește conduita instanței de

judecată în ipoteza neprezentării neîntemeiate în ședința de judecată a părților (o

singură dată) și care nu au solicitat examinarea cauzei în lipsa lor.

La fel, având în vedere împrejurările de fapt derulate, în circumstanțele în

care din partea părții la proces parvine prima dată o cerere de amânare a ședinței,

condiționată de imposibilitatea motivată a prezentării în ședință de judecată, prin

prisma art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța urmează să o

admită și să dispună amânarea examinării cauzei pentru a asigura un exercițiu

eficient al dreptului garantat la un proces echitabil în aspectul egalității armelor, cu

excepția cazurilor când amânarea este fie nerezonabilă, fie dăunează intereselor

unei bune administrări a justiției.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că temeiuri ce ar condiționa nerezonabilitatea

amânării cauzei și/sau prejudicierea intereselor majore ale justiției, nu au fost

prezente, prioritatea urmând a fi acordată dreptului fundamental la un proces

echitabil al apelantului.

Instanța de apel era obligată să creeze condiții obiective și reale pentru ca

apelantul, ce nu a avut câștig de cauză în prima instanță, să-și exercite în volum

deplin drepturile sale procedurale.

Prin urmare, instanța urma să amâne ședința de judecată fixată pentru 3

noiembrie 2020, pentru a clarifica situația creată și pentru a nu încălca dreptul

apelatului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Prin examinarea apelului în lipsa apelantului și a reprezentantului acestuia,

instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participanților la proces,

ce constă în posibilitatea lor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, astfel fiind admisă încălcarea

prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Iar, din aceste motive, la caz este cert că instanța de apel a încălcat normele de

drept procedural, eroarea judiciară ce nu poate fi corectată de instanța de recurs,

5

deoarece apelantul a fost lipsit de posibilitatea de a-și susține poziția la stadia

apelului.

Din aceste motive, având în vedere problemele de drept ridicate în speță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Anatol

Lupașcu în numele și interesele lui Serghei Tatarco și de a casa decizia din 3

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și, rejudecând cauza, să

emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Anatol Lupașcu în numele și

interesele lui Serghei Tatarco.

Se casează decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Lariiciuc împotriva lui Serghei Tatarco, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția Drepturilor copilului sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău, cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere, se trimite

spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

6