3ra-74/23 — contestarea actelor administrative

3ra-74/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-74/23

2-21041244-01-3ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud:. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. A. Minciuna, E.Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Cuzuioc, reprezentată

de Sergiu Sloninov,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Svetlana Cuzuioc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Svetlana Cuzuioc și a fost menținută hotărârea din

29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 19 martie 2021 Svetlana Cuzuioc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, soții Svetlana Cuzuioc și Nicolae

Cuzuioc dețin cu statut de proprietate în devălmășie următoarele imobile:

apartamentul nr. xxxxx, cu suprafață de 92,20 m.p., în valoare de 631 821,00 lei;

ap. nr. xxxxx, cu suprafața totală de 145,0 m.p., în valoare de 913 119,00 lei.

Anterior au depus cereri către Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat ca

impozitul pe avere să fie calculat separat pentru fiecare soț după cum urmează:

pentru Nicolae Cuzuioc 118,9 m.p. cu o valoare de 772 469,50 lei, pentru Svetlana

Cuzuioc - 118,9 m.p. cu o valoare de 772 469,50 lei.

La data de 08 decembrie 2020 Svetlana Cuzuioc a primit avizul de plată la

impozitul pe avere pentru anul 2020, nr. 0000205513 din 18 noiembrie 2020, privind

impunerea cotei impozitului de 0,8%, în temeiul art. 287³ alin. (1), 287⁴ Cod Fiscal,

a imobilelor menționate, care sunt înregistrate pe numele Svetlanei Cuzuioc și a lui

Nicolae Cuzuioc deținute în devălmășie.

La 06 ianuarie 2021 au depus cerere prealabilă către Serviciul Fiscal de Stat

prin care au solicitat suspendarea efectelor de drept și de fapt ale avizului de plată la

impozitul pe avere pentru anul 2020 nr. 0000205513 din 18 noiembrie 2020;

revizuirea temeiurilor de emitere a avizului de plată la impozitul pe avere pentru

anul 2020 nr. 0000205513 din 18 noiembrie 2020; constatarea nulității și anularea

avizului de plată la impozitul pe avere pentru anul 2020 nr. 0000205513 din 18

noiembrie 2020, emis pe numele Svetlanei Cuzuioc; restituirea sumei de 12 359,31

1

lei, achitată conform avizului.

Prin decizia nr.60 din 25 februarie 2021 a Serviciului Fiscal de Stat a fost

respinsă cererea prealabilă.

Reclamanta a indicat că începând cu momentul procurării și până în prezent,

sunt bunuri deținute în devălmășie de soții Svetlana și Nicolae Cuzuioc, unde fiecare

soț deține dreptul de proprietate în proporție de 50%. Deși sunt înregistrate pe

numele Svetlana Cuzuioc, dar în extrasul eliberat de Agenția Servicii Publice este

specificat și Nicolae Cuzuioc ca proprietar.

Bunurile menționate au o suprafață totală de 237,8 m.p. și o valoare totală de

1 544 939,00 lei. Menționează că din suprafața totală de 237,8 m.p., 1/2 aparține lui

Nicolae Cuzuioc și 1/2 aparține Svetlanei Cuzuioc.

Consideră reclamanta că în condițiile art. 287² alin. (3), art. 287³ alin. (1), 287⁴

Codul Fiscal, pentru a fi impus cu impozitul pe avere cu cota de 0,8%, urmează ca

persoana să aibă în proprietate bunuri imobiliare a căror valoarea estimată totală

constituie 1,5 milioane și mai mult, iar suprafața totală - 120 m.p. și mai mult.

Menționează că, Serviciul Fiscal de Stat, în privința soților Svetlana și Nicolae

Cuzuioc deține obligația să constate că nici unul din soți nu întrunește condiția

stipulată în art. 287³ alin. (1) Codului Fiscal și nici unul din soți nu urmează a fi

impus cu impozit pe avere cu cota de 0,8%.

Remarcă că, soții Svetlana și Nicolae Cuzuioc au depus la Serviciul Fiscal de

Stat cereri de calculare a impozitului pe avere separat pentru fiecare soț.

Consideră că Serviciul Fiscal de Stat avea obligația să acționeze în conformitate

cu prevederile legale și urma să dispună calcularea impozitului pentru Nicolae

Cuzuioc pentru suprafața de 118,9 m.p. din suma de 772 469,50 lei și calcularea

impozitului pentru Svetlana Cuzuioc pentru suprafața de 118,9 m.p. din suma de

772 469,50 lei.

Reclamanta Svetlana Cuzuioc a solicitat anularea deciziei Serviciului Fiscal de

Stat nr.60 din 25 februarie 2021, constatarea nulității absolute și anularea avizului

de plată la impozitul pe avere pentru anul 2020 nr. 0000205513 din 18 noiembrie

2020; obligarea Serviciul Fiscal de Stat să restituie suma de 12359,31 lei, achitată

conform avizului de plată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 iulie 2021 acțiunea

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 27 august 2021 Cuzuioc Svetlana, prin intermediul poștei electronice, a

declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond, iar la 24 decembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iulie 2021, cu emiterea unei noi

hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

Conform avizului de recepție, hotărîrea motivată a primei instanțe a fost

notificată Svetlanei Cuzuioc la 09 decembrie 2021 (f.d.79). Astfel, motivarea

apelului depusă la 24 decembrie 2021 este în termen.

Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Svetlana Cuzuioc și a fost menținută hotărârea din 29 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 03 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Svetlana Cuzuioc,

reprezentată de Sergiu Sloninov, a depus recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere

2

a acțiunii.

La data de 21 februarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat Serviciului

Fiscal de Stat copia recursului depus de Svetlana Cuzuioc, reprezentată de Sergiu

Sloninov (f.d. 144), însă acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință la recurs.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Cuzuioc, reprezentată

de Sergiu Sloninov, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

În conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Codul administrativ stipulează că în cererea de recurs se indică instanța la care

a fost depusă; numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau

sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare

și codul fiscal; numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa

lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; denumirea pârâtului în

calitate de autoritate publică și sediul acesteia; pretențiile reclamantului;

circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; datele

despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută

de lege.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

că recursul depus împotriva hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău este o cale

de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură să facă vizibile

ilegalitatea deciziei contestate.

Recurenta Svetlana Cuzuioc, reprezentată de Sergiu Sloninov, nu s-a conformat

prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul

ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea

dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță

face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu

soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume

imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,

3

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor

și a altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform art. 96–

114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art.33 din Codul administrativ prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la data de 16

noiembrie 2022 (f.d.125).

La 17 noiembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău, prin poșta electronică la

adresa:xxxxx, a expediat reprezentantului recurentei Svetlana Cuzuioc, Sergiu

Sloninov copia dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie

2022 (f.d. 136).

La data de 03 decembrie 2022 reprezentantul recurentei Sergiu Sloninov, prin

intermediul poștei electronice, cu adresa electronică: tkd_rm@mail.ru a depus recurs

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 137-139).

Materialele cauzei atestă, că la data de 10 ianuarie 2023 decizia motivată

din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

recurentei Svetlana Cuzuioc, Sergiu Sloninov, prin intermediul poștei electronice la

aceeași adresă: xxxxx (f.d.140). Adresa respectivă este indicată în cererea de

chemare în judecată (f.d.4), în cererea de apel (f.d. 86), precum și în cererea de recurs

a recurentei (f.d. 138), fapt care atestă că aceasta și-a dat consimțământul la

expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată prin intermediul

poștei electronice.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul

de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele

care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este

informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită

sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul

poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului recurentei i-a

fost notificată decizia motivată a instanței de apel, se demonstrează incontestabil

4

faptul că, decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost adusă la

cunoștință reprezentantului recurentei Sergiu Sloninov și această modalitate de

notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art.96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Astfel, termenul de depunere a motivării recursului împotriva deciziei din 16

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, notificată reprezentantului recurentei la

data de 10 ianuarie 2023, a expirat la data de 09 februarie 2023.

Până la data examinării admisibilității recursului, Svetlana Cuzuioc,

reprezentată de Sergiu Sloninov, nu a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că importanța

termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar

optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe

de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către

participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentei Svetlana Cuzuioc, Sergiu Sloninov la data de

10 ianuarie 2023, iar lipsa unor acțiuni concrete de a prezenta motivarea recursului

în termenul stabilit de lege demonstrează că recurenta și reprezentantul său nu au

depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza

Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului a fost admis în

întregime de comportamentul recurentei și reprezentantului său.

Mai mult, hotărârea din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la data de 04 ianuarie 2023

Respectiv, recurenta și reprezentantul său au avut posibilitatea reală de a lua

cunoștință cu hotărârea Curții de Apel Chișinău de pe portalul instanțelor de judecată

www.instante.justice.md.

Din aceste motive, recursul depus de către Svetlana Cuzuioc, reprezentată de

Sergiu Sloninov, împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare

mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în conformitate

cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și

procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

lege, ori termenul de prezentare a motivării recursului este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Recurenta Svetlana Cuzuioc, reprezentată de Sergiu Sloninov, trebuia să dea

dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa

procedurală la care se află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurentă, pentru

a depune în termen motivarea recursului.

5

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie

2008).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana

Cuzuioc, reprezentată de Sergiu Sloninov.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2)

lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Svetlana Cuzuioc, reprezentată de Sergiu Sloninov, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

6