2ra-1584/21 — exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1584/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Suvac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 03 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Clavdia Dovganiuc, reprezentată de avocatul Lilia Gherman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Pleșcova împotriva Clavdiei Dovganiuc (Pleșcov) cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate prin evacuare, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman și a fost menținută hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Chișinău, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 02 septembrie 2019 Natalia Pleșcova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Clavdiei Dovganiuc (Pleșcov) cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate prin evacuare.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de vânzare- cumpărare din 22 mai 2019, a devenit proprietara a 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2 cu nr. cadastral xxxxx și construcția accesorie (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxxx. A afirmat că, deși vânzătorii bunurilor sus enunțate, Cucerenco Vadim și Cucerenco Ludmila, la momentul întocmirii contractului de vânzare-cumpărare din 22 mai 2019 au promis că bunul imobil va fi eliberat, iar alte persoane care să dețină vreun drept asupra respectivelor imobile, nu sunt, totuși o parte din casa cumpărată continuă să fie ocupată abuziv de către Clavdia Pleșcov.

A menționat că Clavdia Pleșcov, refuză să elibereze de bună voie imobilul ce- i aparține Nataliei Pleșcova în pofida faptului că nu dispune de viză de domiciliu, precum și nici nu are vreun drept în privința casei respective. 1 A explicat că, deși s-a adresat la poliție cu această problemă, totuși, cea din urmă nu-și poate realiza dreptul de proprietate prin folosința și dispoziția asupra bunului ce-i aparține. A solicitat Natalia Pleșcova înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit ce constituie 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2 cu nr. cadastral xxxxx și asupra construcției accesorii (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral, xxxxxx, situate în mun.

Chișinău, xxxxxx, cu evacuarea Clavdiei Dovganiuc (Pleșcov) împreună cu membrii de familie și bunurile deținute din imobilele enunțate. Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă acțiunea depusă de Natalia Pleșcova și a fost obligată Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate de către Natalia Pleșcova, asupra casei de locuit ce constituie 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2, cu nr. cadastral xxxxxxx și asupra construcției accesorii (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxx, situate în mun. Chișinău, xxxxxx, împreună cu membrii de familie și bunurile deținute din imobilele enunțate.

La 16 iunie 2020 Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman, a declarat apel, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman și a fost menținută hotărârea primei instanțe. În susținerea soluției sale, instanța de apel a reținut prevederile art. 500 alin.(1), 501 alin. (1) și 581 alin. (1) și (2) Codul civil, și a stabilit că, bunurile imobile, și anume, 28,5 % din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2, cu nr. cadastral xxxxx și construcția accesorie (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxx, situate în mun.

Chișinău, str. xxxxx, inițial au aparținut lui Cucerenco Vadim și Cucerenco Liudmila, potrivit contractului de vânzare- cumpărare nr.4790 din 02 iunie 2011, hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 19 aprilie 2010, dosar nr. 2-2768/10 (f.d.6-7). La 22 mai 2019, între Cucerenco Vadim, Cucerenco Liudmila, în calitate de vânzători și Natalia Pleșcova în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial și înregistrat cu nr. 11918, în baza căruia Natalia Pleșcova a devenit proprietara a 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2, cu nr. cadastral xxxxxx și construcția accesorie (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxx, situate în mun.

Chișinău, str. xxxxxx (f.d.6-7). Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile se confirmă dreptul de proprietate al Nataliei Pleșcova asupra bunurilor anterior enumerate, înregistrate cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx. (f.d.8-10) La caz, a constatat instanța de apel că, potrivit contractului de vânzare- cumpărare, autentificat notarial și înregistrat cu nr. 11918, Natalia Pleșcova a devenit proprietara a 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2, cu nr. cadastral xxxxxxx și construcția accesorie (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxxxx, astfel, aceasta este în drept a solicita evacuarea lui Dovganiuc (Pleșcov) Clavdia din imobilul care îi aparține, or, 2 Dovganiuc (Pleșcov) Clavdia nu a probat existența vreunui drept asupra încăperii situate în mun.

Chișinău, str. Constructorilor, 73B. Iar, dreptul de proprietate este un drept subiectiv care face parte din categoria drepturilor absolute. Fiind un drept absolut, îi sunt caracteristice particularitățile acestor drepturi și deoarece este recunoscut titularului său în raporturile cu toți ceilalți, ultimii sunt obligați să nu facă nimic de natură a-l încălca. Ori de câte ori bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în deținerea sau posesia nelegitimă a altuia, proprietarul are dreptul la acțiune în revendicare. În această ordine de idei, inviolabilitatea proprietății, urmează a fi înțeleasă în sensul că nimeni nu va fi în drept să intervină abuziv în exercitarea dreptului de proprietate, decât în cazurile și în ordinea stabilită de lege.

Prin urmare, Completul judiciar al instanței de apel a atestat că, prima instanță corect a dispus obligarea intimatei Dovganiuc (Pleșcov) Clavdia, să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate de către Natalia Pleșcova, asupra casei de locuit ce constituie 28,5% din casa de locuit cu suprafața totală de 120 m2, cu nr. cadastral xxxxxxx și asupra construcției accesorii (sarai) cu suprafața totală de 24,4 m2, nr. cadastral xxxxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxxx, cu evacuarea Clavdiei Dovganiuc, împreună cu membrii de familie și bunurile deținute din imobilele enunțate. La 03 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, și hotărârea primei instanțe pe care le consideră neîntemeiate și ilegale. Drept temei de casare a hotărârilor judecătorești a invocat prevederile art. 432 alin. (3) și (4) CPC. A susținut că după intentarea acțiunii de către Natalia Pleșcova, instanța judecătorească avea obligația de a primi spre examinare acțiunea reconvențională a recurentei, având în vedere că admiterea acțiunii reconvenționale ar fi putut exclude total sau parțial admiterea acțiunii inițiale. Astfel, fiind pensionară a suportat cheltuieli suplimentare pentru a depune separat acțiune în judecată, acest fapt a fost posibil la 07 iunie 2021, motiv pentru care a solicitat instanței de apel suspendarea cauzei, precum și cerere a amânare a cauzei pentru a face dovada punerii pe rol cererii reconvenționale, însă instanța de apel a respins cererile și a emis decizia contestată.

Drept consecință, Clavdia Dovganiuc a fost lipsită de dreptul de a continua să locuiască în construcția accesorie, sarai, care la momentul înregistrării căsătoriei sale cu Anatolii Pleșcov nu era decât o construcție nefinisată, care a fost finisată din venituri comune ale sale și a lui Anatolii Pleșcov. A susținut că prin decizia contestată a fost lipsită abuziv de dreptul de folosință asupra bunului imobil, care urmează să-l moștenească în calitate de unic succesor legal a lui Anatolii Pleșcov, dreptul său de moștenitor fiind probat prin certificatul de calitate de succesor legal nr. 107 din 09 ianuarie 2018, autentificat notarial.

3 La 22 septembrie 2021, în adresa Nataliei Pleșcova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 162). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților, prin intermediul adresei electronice la 21 iulie 2021 (f. d. 125). Astfel, recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 03 septembrie 2021, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 4 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Clavdia Dovganiuc (Pleșcov), reprezentată de avocatul Lilia Gherman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5