2ra-244/21 — Revendicarea bunului din posesie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Revendicarea bunului din posesie
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-244/21 — Revendicarea bunului din posesie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra–244/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Sușchevici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihailă)
Î N C H E I E R E
12 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Cepraga Marc,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Larisa
împotriva lui Cepraga Marc și Digolean Alexandru cu privire la evacuarea din imobil
și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă cererea de apel depusă de Cepraga Marc și menținută hotărârea din
29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
con st ată:
La 21 ianuarie 2019, Larisa Botnari s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
către Cepraga Marc și Digolean Alexandru, solicitând dispunerea evacuării lui
Cepraga Marc și Digolean Alexandru împreună cu membrii familiei acestora din
porțiunea de la nivelul III (mansarda) cu suprafața de 103,4 m2 a imobilului
(apartamentului) situat în mun. Chișinău, str. XXXX (nr. cadastral XXXX) cu
suprafața totală de 168,6 m2, cu încasarea de la pârâți în folosul reclamantei a
cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu înaintarea și examinarea prezentei
acțiuni.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, este proprietara imobilului situat
în mun. Chișinău, str. XXXX cu suprafața totală de 168,6 m2 compus din două
nivele: nivelul II cu suprafața totală de 65,2 m2 și nivelul III (mansarda) cu suprafața
de 103,4 m2.
Dreptul de proprietate asupra imobilului menționat supra rezultă din contractul
1
de vânzare-cumpărare nr. 15668 din 14 septembrie 2017, fapt confirmat prin extrasul
din Registrul Bunurilor Imobile nr. 0100/18/160797 din 04 decembrie 2018.
Din momentul dobândirii de către Larisa Botnari a dreptului de proprietate
asupra imobilului sus-vizat și până la adresarea în instanța de judecată de către
pârâții Cepraga Marc și Digolean Alexandru și membrii familiei acestora este ocupat
și folosit în mod abuziv porțiunea de la nivelul III (mansarda) cu suprafața de 103,4
m2 a apartamentului, prin ce în mod flagrant este încălcat dreptul de proprietate a
reclamantei asupra imobilului dat.
Prin somația nr. 12/18-01 din 14 decembrie 2018 înaintată de reclamantă în
adresa pârâților a solicitat acestora eliberarea benevolă până la data de 25 decembrie
2018 a imobilului și achitarea despăgubirii pecuniare rezultate din ocuparea și
folosința faptică a imobilului proprietatea privată a reclamantei, însă somația a fost
ignorată de către pârâți, ultimii continuând să ocupe și să se folosească de porțiunea
sus-indicată a imobilului - proprietatea privată a reclamantei.
În fața instanței de judecată reclamanta a solicitat dispunerea evacuării lui
Cepraga Marc și Digolean Alexandru împreună cu membrii familiei acestora din
porțiunea de la nivelul III (mansarda) cu suprafața de 103,4 m2 a imobilului
(apartamentului) situat în mun. Chișinău, str. XXXX cu suprafața totală de 168,6 m2
cu încasarea de la pârâți în folosul reclamantei a cheltuielilor de judecată suportate
în legătură cu înaintarea și examinarea prezentei acțiuni.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 octombrie 2019,
acțiunea a fost admisă.
A fost dispusă evacuarea lui Cepraga Marc și Digolean Alexandru împreună cu
membrii familiei acestora din porțiunea de la nivelul trei (mansarda) cu suprafața de
103,4 m2 al apartamentului nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX cu suprafața
totală de 168,6 m2.
Au fost încasate în mod solidar din contul lui Cepraga Marc și Digolean
Alexandru în beneficiul Larisei Botnari cheltuielile judiciare în sumă de 620,60 de
lei, și taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea cererii de chemare în
judecată în sumă de 210 lei, iar în total s-a încasat suma de 830,60 de lei
Prin decizia din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Cepraga Marc și menținută hotărârea din 29 octombrie
2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale
că, pentru a putea invoca încălcarea unui drept de către o altă persoană, primordial
este probarea deținerii dreptului pretins a fi violat. Astfel, este cert că, Botnari Larisa
este proprietara bunului imobil situat pe adresa: mun. Chișinău, str. XXXX, iar în
imobilul litigios locuiesc pârâții Digolean Alexandru și Cepraga Marc, care nu sunt
proprietari ai bunului imobil litigios și nu neagă faptul că locuiesc în acest imobil.
La fel, pârâții nu au dat curs somației reclamantei cu privire la eliberarea bunului
2
imobil și nu au prezentat careva probe care să justifice acțiunile sale pe marginea
încălcării dreptului de proprietate Larisei Botnari.
La 22 decembrie 2020, Cepraga Marc a contestat cu recurs decizia din 15
septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii.
La 15 februarie 2021, Botnari Larisa, reprezentată de avocatul Bondarenco
Oleg, a depus o referință la recursul declarat de către Cepraga Marc, solicitând
considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15
septembrie 2020, expediată părților la 08 octombrie 2020, fără a se cunoaște cu
certitudine data recepționării acestuia, iar recursul a fost declarat la 22 decembrie
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Cepraga Marc, inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
3
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Cepraga Marc, nu pot duce la admisibilitatea
recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Cepraga Marc.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
4
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cepraga Marc.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5