2ra-978/22 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr.2ra-978/22

2-20047935-01-2ra-15072022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: L.Lavric )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: D. Dulghieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Prodan Elena,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Mihail

către Prodan Elena, intervenient accesoriu Gașinov Natalia cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2022, prin care

s-a respins apelul declarat de Jelezova Maria și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 23 august 2021

c o n s t a t ă :

La 8 mai 2020 Botnari Mihail, a depus cererea de chemare în judecată

împotriva pârâtei Prodan Elena, solicitând înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului de proprietate prin eliberarea încăperilor nr. 6 cu suprafața de 9,9 m.p.; nr.

7 cu suprafața de 6,1 m.p.; nr. 8 cu suprafața de 8,9 m.p., toate amplasate în bunul

imobil cu nr/cadastral XXX din mun. Chișinău, str. XXX, XXX cu evacuarea

bunurilor personale și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că în temeiul înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile deține cu drept de proprietate 1/2 cotă-parte din bunurile imobile cu

numerele cadastrale XXX, XXX, XXX, XXX, XXX, amplasate pe adresa: mun.

Chișinău, str. XXX, XXX coproprietară la ½ cota-parte fiind Gașinov Natalia.

Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2018, a fost partajat în

natură bunul imobil între coproprietari, fiind individualizate încăperile ce i-au

revenit în proprietate personală proporțional cotei deținute, inclusiv încăperile cu nr.

nr. 6, 7 și 8 din bunul imobil cu numărul cadastral XXX, amplasat pe adresa: mun.

Chișinău, str. XXX, XXX.

Pârâta Prodan Elena îngrădește accesul în încăperile indicate în lipsa oricărui

temei de drept, prejudiciindu-i dreptul de proprietate.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 august 2021,

1

acțiunea a fost admisă integral.

S-a dispus obligarea Elenei Prodan să înlăture obstacolele în exercitarea

proprietarului Botnari Mihail a dreptului de proprietate asupra încăperilor: nr. 6 cu

suprafața de 9,9 m.p.; nr. 7 cu suprafața 6,1 m.p.; nr. 8 cu suprafața de 8,9 m.p.,

toate amplasate în bunul imobil numărul cadastral XXXX, amplasat în mun.

Chișinău, strada XXX XXX prin eliberarea încăperilor, cu evacuarea bunurilor

personale.

S-a încasat de la Prodan Elena în beneficiul lui Botnari Mihail cheltuielile de

judecată formate din taxa de stat de 100 lei, cheltuielile de asistență juridică de 5000

lei și cheltuielile de citare în sumă de 21,90 lei.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut, că potrivit extrasului din registrul

bunurilor imobile că Botnari Mihail este unic proprietar al bunurilor în litigiu.

Prodan Elena folosește încăperile în litigiu fără acordul proprietarului Botnari

Mihail, creând astfel acestuia obstacole în folosirea dreptului de proprietate.

Utilizarea bunurilor imobile a fost recunoscută de pârâtă în cadrul examinării

cauzei, pretinzând că bunurile îi aparțin deoarece au fost construite/edificate de ea și

soțul ei, care a decedat.

Instanța a conchis că pârâta nu a putut demonstra că deține drept de proprietate

asupra imobilelor în litigiu, iar înscrisurile prezentate, nu demonstrează acest drept.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 03 septembrie 2021 Prodan

Elena, reprezentantă de avocatul Mihalache Iurie, a declarat apel, solicitând casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 august 2021, cu pronunțarea

unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2022, s-a respins apelul

declarat de Prodan Elena, reprezentantă de avocatul Mihalache Iurie și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 august 2021.

La 09 iunie 2022, Prodan Elena a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 februarie 2022 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivare a invocat că hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel

sunt neîntemeiate și nefondate lipsite de suport juridic.

Examinând cauza instanțele inferioare nu au depus eforturi suficiente în

vederea identificării corecte a naturii raporturilor juridice aferente situației de caz,

iar în lipsa unei fundamentări juridice pertinente a circumstanțelor de fapt, nu este

posibilă stabilirea naturii juridice.

Instanța nu a luat în considerație că al caz există neclarități privind calitatea

procesuală a subiecților și privind titularii de drept al încăperilor din imobilul

respectiv.

Atât instanța de apel cât și instanța de fond la au aplicat eronat normele de

drept material și se contrazic în argumentele care au stat la baza emiterii soluției.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 24

februarie 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de apel a comunicat reprezentantului recurentului decizia motivată la

2

23 martie 2022, prin intermediul poștei electronice.

Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022,

s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o

perioadă de 60 de zile.

La 02 martie 2022, a fost emisă Dispoziția nr. 5 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, prin care la pct. 5.1.2 a prevăzut că termenele

de exercitare a căilor de atac în cauzele civile se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziției, se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceiași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr.13 din 31 martie 2022,

termenele de exercitare a căilor de atac întrerupte prin Dispoziția nr. 5 din 02

martie 2022, au fost substituite cu noi termene, de aceiași durată, care au început a

curge de la 04 aprilie 2022.

Totodată, instanța reține că la materialele dosarului nu este dovada comunicării

decizi motivate, iar astfel, cererea de recurs depusă la 09 iunie 2022, se încadrează

în termenul prevăzut de art.434 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 15 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 27 iulie 2022 potrivit avizului de recepție de la

fila dosarului 189.

Prin referința depusă la 04 august 2022, intimatul Botnari Mihail a susținut că

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Argumentele invocate în recurs, țin doar de aprecierea probelor, ceea ce este

inadmisibil în recurs.

Recursul conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere

și verificare în instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Totodată, intimatul a invocat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 23 august 2021, a fost executată. Respectiv, a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

3

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Prodan Elena, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

4

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Prodan Elena.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Galina Stratulat

Victor Burduh

5