2r-6/21 — evacuarea din bunul imobil si obligarea de a nu crea impedimente in viitor in exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

Dosarul nr. 2r-6/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță) D E C I Z I E 12 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de Ghelan Irina, reprezentată de avocatul Covganeț Ludmila, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei împotriva Irinei Ghelan cu privire la evacuarea din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în viitor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, și la cererea reconvențională depusă de Ghelan Irina împotriva lui Ghelan Andrei și Tamarei Ghelan, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Ghelan Maia cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună, obligarea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Irina Ghelan, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului și s-a acordat apelantei termen pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, și încheierii din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul declarat de Irina Ghelan,

reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, împotriva hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2018 Ghelan Tamara și Ghelan Andrei au depus cerere de chemare împotriva Irinei Ghelan, solicitând evacuarea pârâtei împreună cu bunurile sale din apartamentul nr. XXXXX, amplasat în XXXXX, care le aparține cu drept de proprietate privată și obligarea ultimei să nu le creeze impedimente în viitor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil - apartamentul nr. XXXXX, amplasat în XXXXX, ce le aparține cu drept de proprietate privată.

La 27 februarie 2019 Ghelan Irina a depus cerere reconvențională împotriva lui Ghelan Andrei și Tamarei Ghelan, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din apartamentul nr. XXXXX, din XXXXX, ce constituie proprietate comună, obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze în Registrul bunurilor imobile dreptul ei de coproprietate asupra bunului imobil – apartamentul nr. XXXXX, din XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată. 1 Prin încheierea protocolară din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Ghelan Maia. Prin hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea inițială depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei a fost parțial admisă.

S- a dispus evacuarea Irinei Ghelan din apartamentul nr. XXXXX, din XXXXX împreună cu bunurile sale. S-a încasat din contul Irinei Ghelan în beneficiul Tamarei Ghelan și Andrei Ghelan suma 100 de lei taxa de stat. În rest, acțiunea inițială depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea reconvențională depusă de Ghelan Irina ca neîntemeiată. La 24 iunie 2020 Ghelan Irina, reprezentată de avocatul Covganeț Ludmila, a depus cerere de apel nemotivată și netimbrată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 08 septembrie 2020 a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii inițiale depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei și de admitere a acțiunii reconvenționale depusă de către ea.

Totodată, apelanta, în temeiul art. 85 alin (2) și (4) din Codul de procedură civilă, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. Prin încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Irina Ghelan, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Irina Ghelan și s-a acordat apelantei termen de 15 zile, din data recepționării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău dovada de plată a taxei de stat impusă pentru cererea de apel în mărime de 213,60 de lei.

Totodată, s-a explicat apelantei că în situația în care nu va lichida în termenul stabilit neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate la acestea, va fi restituită. Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat de Irina Ghelan, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, din motiv că în termenul stabilit nu a prezentat în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău dovada achitării taxei de stat în mărime de 213,60 de lei impusă pentru cererea de apel.

La 26 octombrie 2020 Ghelan Irina, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, a declarat recurs împotriva încheierii din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea sa de scutirea de la plata taxei de stat și i s-a acordat termen pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, și încheierii din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul său, solicitând casarea încheierilor instanței de apel, cu soluționarea prin decizie cererea privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului și emiterea unei încheieri noi prin care să fi scutită de plata taxei de stat la depunerea apelului, cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinare în fond a cererii de apel.

În motivarea recursului Irina Ghelan a indicat că nu a executat încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru achitarea taxei de stat în mărime de 213,60 de lei, care pentru ea constituie o 2 sumă considerabilă, deoarece nu este angajată în câmpul muncii și nu are surse de venit. Consideră recurenta că prin respingerea cererii de scutire de la plata taxei de stat, instanța de apel i-a îngrădit accesul la justiție. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa Irinei Ghelan și avocatului Ludmila Covganeț la 19 octombrie 2020 (f.d.

183), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către acestea. Totodată, în cererea de recurs Irina Ghelan a menționat că a luat cunoștință cu încheierea instanței de apel la 19 octombrie 2020 (f.d. 187). Astfel, recursul declarat la 26 octombrie 2020, este în termen. La 03 decembrie 2020 în adresa Tamarei Ghelan și Andrei Ghelan a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ghelan Irina, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv (f.d. 195). În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierilor instanței de apel, din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Conform art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Potrivit art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. Totodată, în conformitate cu art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

Conform art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătoreștii se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată. 3 De asemenea, din dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, rezultă că, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Prevederi similare se conțin și în textul art. 4 alin. (1) din Legea taxei de stat, care stipulează că, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice și juridice, precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din materialele cauzei rezultă că, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 iunie 2020 Ghelan Irina, reprezentată de avocatul Covganeț Ludmila, a depus cerere de apel nemotivată și netimbrată, iar la 08 septembrie 2020 a depus doar apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii inițiale depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei și de admitere a acțiunii reconvenționale depusă de către ea.

Totodată, apelanta Ghelan Irina, în temeiul art. 85 alin (2) și (4) din Codul de procedură civilă, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, invocând starea financiară precară, probleme de sănătate, la moment nu este angajată în câmpul muncii, precum și nu deține în proprietate careva bunuri imobile, aflându-se astfel în imposibilitate să achite taxa de stat necesară din cauza insuficienței mijloacelor bănești (f.d. 160-161, 165-166). Se reține că apelanta Ghelan Irina întru susținerea cererii de scutire de la plata taxei de stat pentru cererea de apel, a prezentat doar certificatul nr. 1708 din 22 iunie 2020 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale, Direcția Generală a CTAS Botanica, mun.

Chișinău, care confirmă lipsa datelor în privința apelantei în Registrul evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 30 mai 2020 (f.d. 162). Prin încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Irina Ghelan, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Irina Ghelan și s-a acordat apelantei termen de 15 zile, din data recepționării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău dovada de plată a taxei de stat impusă pentru cererea de apel în mărime de 213,60 de lei.

Totodată, s-a explicat apelantei că în situația în care nu va lichida în termenul stabilit neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate la acestea, va fi restituită. Analizând circumstanțele cauzei în raport cu prevederile legale citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii Irinei Ghelan cu 4 privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, cu acordarea apelantei a unui termen suplimentar de prezentare a dovezii de plată a taxei de stat, or, Irina Ghelan, contrar prevederilor art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 4 alin. (1) din Legea taxei de stat, nu a prezentat probe concludente și pertinente, prin care să se confirme incontestabil faptul că are o situație financiară precară.

Cu toate că Ghelan Irina a invocat că nu este încadrată în câmpul muncii, totuși nu a prezentat în acest sens niciun certificat (confirmare) valabil, la momentul adresării cu cerința de scutire de la plata taxei de stat pentru cererea de apel, eliberat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care să ateste statutul ei de șomeră. La fel, recurenta/apelantă nu a prezentat probe justificative ce ar demonstra că nu dispune de mijloace financiare la conturi bancare, că nu deține în proprietate bunuri imobile sau mijloace de transport, informații de la organele fiscale privind lipsa veniturilor etc., precum și probe ce atestă probleme de sănătate, încât face imposibilă achitarea taxei de stat impusă de instanța de apel.

Colegiul reține că certificatul nr. 1708 din 22 iunie 2020 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale, Direcția Generală a CTAS Botanica, mun. Chișinău, nu reprezintă o probă suficientă, concludentă și pertinent, ce ar demonstra lipsa mijloacelor financiare pentru a fi scutită Irina Ghelan de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. De asemenea, Irina Ghelan nu și-a argumentat poziția referitoare la aplicabilitatea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pe care aceasta le-a invocat în cererea de scutire, ce se referă la noțiunea „alte cazurile de scutire de la plata taxei de stat”. În contextul enunțat, instanța de recurs conchide că la cazul speței nu au fost prezentate probe justificative care să demonstreze starea materială dificilă a Irinei Ghelan ce face imposibilă achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră legală și întemeiată încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, în conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 111 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. 5 Potrivit art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Din norma dată de drept rezultă că în cazul în care instanța de judecată a stabilit data și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege. Iar, în cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective. În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). După cum s-a stabilit supra, prin încheierea din 10 septembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a acordat Irinei Ghelan termen de 15 zile din data recepționării prezentei încheieri pentru prezentarea în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău dovada de plată a taxei de stat impusă pentru cererea de apel în mărime de 213,60 de lei.

Atât în partea motivată, cât și în cea dispozitivă a încheierii din 10 septembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău clar a indicat apelantei că dovada achitării taxei de stat urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău în termen de 15 zile din data recepționării prezentei încheieri. S-a explicat apelantei că dacă nu va fi lichidat neajunsul menționat în termenul și locul cert stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate, va fi restituită.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată.

Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmânează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe 6 cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmânează în același mod unui alt angajat, considerându-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților.

Se reține că copia încheierii din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa de domiciliu a Irinei Ghelan: XXXXX, recepționată de către ultima la 18 septembrie 2020, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d. 176, 178). Concomitent, copia încheierii din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată inclusiv și la adresa avocatului apelantei Ludmila Covganeț, recepționată de către aceasta la 17 septembrie 2020 (f.d. 176, 177). Ca urmare, prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat de Irina Ghelan, reprezentată de avocatul Ludmila Covganeț, din motiv că în termenul stabilit apelanta nu a prezentat în biroul audiență al Curții de Apel Chișinău dovada achitării taxei de stat în mărime de 213,60 de lei impusă pentru cererea de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel depusă de Ghelan Irina, or, Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 10 septembrie 2020 a indicat expres termenul (de 15 zile din data recepționării prezentei încheieri) și a identificat locul precis (concret) în care apelanta trebuia să prezinte dovada de plată a taxei de stat în mărime de 213,60 de lei, însă în termenul-limită stabilit (05 octombrie 2020 inclusiv), Irina Ghelan nu a prezentat în biroul audiență a Curții de Apel Chișinău dovada de plată a taxei de stat în original. La caz se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează că, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Astfel, recurenta/apelantă Irina Ghelan și avocatul acesteia Covganeț Ludmila odată ce au recepționat încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, la data de 17 septembrie 2020 și respectiv la 18 septembrie 2020, urmau să se folosească cu bună-credință de drepturile sale procedurale și să depună diligența necesară pentru a prezenta dovada de achitare a taxei de stat în biroul audiență a Curții de Apel Chișinău, până la expirarea termenului-limită stabilit de instanță, adică până la 05 octombrie 2020 inclusiv. Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău de restituire al apelului declarat de Ghelan Irina.

Nu poate fi reținut argumentul Irinei Ghelan invocat în cererea de recurs precum că nu a executat încheierea din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru achitarea taxei de stat în mărime de 213,60 de lei, care pentru ea constituie o sumă considerabilă, deoarece nu este angajată în câmpul muncii și nu are o sursă de venit. Or, legislația în vigoare expres, cert și imperativ reglementează că situația materială precară necesită a fi 7 dovedită prin probe pertinente și veridice, dar nu prin simple declarații formale, condiții ce nu au fost întrunite în speță.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei precum că prin respingerea cererii de scutire de la plata taxei de stat, instanța de apel i-a îngrădit accesul la justiție, or, o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și jurisprudența degajată a CEDO, în care cert se menționează că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor- Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că participantul unui litigiu civil este ținut să dea dovadă de un comportament diligent în chestiunile legate de plata taxei de stat (speța Piętka contra Poloniei, hotărârea din 16 octombrie 2012, definitivă din 16 ianuarie 2013). Din considerentele menționate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Irina Ghelan și de a menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2020 și 15 octombrie 2020. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ghelan Irina reprezentată de avocatul Covganeț Ludmila.

Se mențin încheierile Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2020 și 15 octombrie 2020, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghelan Tamara și Ghelan Andrei împotriva Irinei Ghelan cu privire la evacuarea din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în viitor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, și la cererea reconvențională depusă de Ghelan Irina împotriva lui Ghelan Andrei și Ghelan Tamara, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Ghelan Maia cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună, obligarea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabila. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 8