2ra-1473/22 — partajarea bunului imobil, proprietate comuna, prin vanzarea bunului la licitatie

2ra-1473/22 — partajarea bunului imobil, proprietate comuna, prin vanzarea bunului la licitatie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1473/22

2-20087703-01-2ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Constantin Brînza,

în interesele Irinei Ceban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Zgherea

împotriva Irinei Ceban cu privire la partajarea bunului imobil, proprietate comună,

prin vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 23 iulie 2020, Ecaterina Zgherea a depus cerere de chemare în judecată,

contrasemnată de avocatul Andrei Briceac, împotriva Irinei Ceban, solicitând

partajul bunului proprietate comună, încăperea locativă (apartament) cu suprafața de

65,9 mp, număr cadastral xxxxx, situată în mun.Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, prin

vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari, proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate

la caz .

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, împreună cu Irina Ceban sunt

coproprietari ai încăperii locative (apartament) cu suprafața de 65,9 mp, număr

cadastral xxxxx, situată în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx.

Totodată, a menționat că, s-a adresat de mai multe ori către pârâtă cu cererea,

propunerea de partaj a bunului comun. La 11 septembrie 2019 a adresat pârâtei o

scrisoare prin care i-a propus partajul bunului, fiind informată că, în caz de eschivare

de la partajarea amiabilă, va fi nevoită de a se adresa în instanța de judecată cu

acțiune, iar cheltuielile de judecată vor fi puse pe seama pârâtei. Ulterior, pârâta a

fost telefonată de mai multe ori, încercând obținerea unui răspuns referitor la

opțiunea de partaj. Chiar dacă pârâta răspundea la apelurile telefonice, ea refuza să-

și expună punctul de vedere pe marginea problemei. Prin urmare, pârâta nu a dorit

să participe la soluționarea problemei pe cale extrajudiciară, iar eforturile întreprinse

pentru partajarea bunului, s-au dovedit a fi ineficiente. Or, adresarea în instanța de

judecată rămâne unica cale de apărare a dreptului de proprietate și partajare a bunului

comun.

1

Reclamanta a susținut că, necesitatea încetării proprietății comune și partajării

bunului rezidă din faptul că, încăperea este folosită doar de pârâtă individual, fără a

achita vreo compensație. În același timp, pârâta acumulează datorii, pe care nu le

achită, iar situația nu mai poate fi tolerată. Încăperea nu poate fi divizată în natură.

Procurarea încăperii de către un proprietar prin achitarea sultei către celălalt este

imposibilă, așa cum s-a stabilit din comportamentul pârâtei. Astfel, unica cale de

partaj este vânzarea bunului la licitație prin hotărârea instanței de judecată, cu

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia din ei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina

Zgherea împotriva Irinei Ceban cu privire la partajarea bunului imobil, proprietate

comună, prin vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat

de Ecaterina Zgherea; s-a casat hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în

judecată depusă de Ecaterina Zgherea; s-a partajat bunul proprietate comună,

încăperea locativă (apartament) cu suprafața de 65,9 mp, număr cadastral xxxxx,

situată în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, prin vânzarea bunului la licitație și

distribuirea prețului către proprietarii Ecaterina Zgherea și Irina Ceban proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei; s-a încasat din contul Irinei Ceban în beneficiul

Ecaterinei Zgherea taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în

mărime de 5463,37 de lei și suma de 4097,55 de lei, taxă pentru examinarea cererii

de apel, iar în total suma de 9560,92 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 16000 de lei .

În consolidarea soluției, instanța de apel evaluând soluția primei instanțe prin

prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de

drept invocate, a considerat că, concluzia instanței de fond este una incorectă.

În contextul pretențiilor deduse judecății, instanța de apel a menționat

prevederile art.543 alin.(1), (2), art.544 alin.(1)-(3), art.545 alin.(1) Cod civil.

În sensul normelor legale enunțate, este de înțeles că proprietatea comună pe

cote-părți se distinge prin aceea că aparține simultan la doi sau mai mulți proprietari

fără ca bunul dat să fie fracționat în materialitatea sa. Ceea ce este fracționat este

numai dreptul de proprietate cu privire la bun, astfel că fiecare coproprietar are

determinată o cotă parte ideală, abstractă, din dreptul de proprietate care se exprimă

sub formă de fracție sau procente.

Corespunzător, au fost redate dispozițiile art.557, art.561 Cod civil.

De asemenea, au fost citate prevederile art.27 alin.(1), art.117 alin.(1) și (2),

art.121 alin.(1) Cod de procură civilă.

În speță, reclamanta Ecaterina Zgherea pretinde partajarea bunului imobil

număr cadastral xxxxx, ce constituie apartamentul nr.xxxxx amplasat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, prin vânzare la licitație și distribuirea prețului obținut

proporțional cotei-părți deținute de fiecare coproprietar.

Actele cauzei denotă că, bunul imobil nominalizat aparține cu drept de

proprietate comună pe cote-părți în baza contractului de vânzare cumpărare nr.1284

din 27 aprilie 2000 Ecaterinei Zgherea și Irinei Ceban (f.d.10-11).

2

Redând prevederile art.546 Cod civil, în acest context, instanța de apel a reținut

că, reclamanta/apelanta de mai multe ori s-a adresat către pârâta/intimata cu cerere

și propunerea de partaj a bunului comun.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, deși, apelanta Ecaterina Zgherea a

venit cu mai multe propuneri față de intimata: procurarea cotelor părți din

apartament, vânzarea cotelor sale sau vânzarea imobilului unui terț, achitarea

serviciilor comunale și împărțirea banilor conform cotelor deținute, coproprietara

Irina Ceban, nu a dorit în niciun mod să soluționeze cauza, motiv pentru care

Ecaterina Zgherea s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată.

În același rând faptul că, reclamanta nu poate locui în apartamentul litigios din

cauza comportamentului intimatei (pârâtei), se confirmă prin adresările nenumărate

a reclamantei la Inspectoratul General al Poliției și anume din data de 21 august

2019; 05 septembrie 2019; 29 decembrie 2019, în confirmarea comportamentului

intimatei este și raportul din data de 23 ianuarie 2020; 26 iulie 2021 (f.d.73-91).

Mai mult de atât, la data de 23 iulie 2021, în urma conflictului repetat dintre

părți, Irina Ceban a chemat politia, care ulterior în privința ei a întocmit un proces-

verbal prin care a fost sancționată cu o amendă administrativă de 1000 de lei, fapt

ce se confirmă prin hotărârea definitivă din data de 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, prin care intimatei i-a fost aplicată o amendă

contravențională în mărime de 1000 de lei pe învinuirea samavolnicie prin îngrădirea

accesului în apartamentul comun din mun. Chișinău str. xxxxx, nr. xxxxx, surorii

sale Ecaterina Zgherea, schimbând lacătul de la ușa samavolnic, la fel, refuză de a-i

înmâna Ecaterinei Zgherea un set de chei (f.d.92-95).

Astfel, instanța de apel a calificat ca fiind neîntemeiate argumentele instanței

de fond precum reclamanta nu a prezentat probe cu privire la pretinsa neînțelegere

dintre reclamantă și pârâtă, în partea ce vizează posesia, folosința și dispoziția asupra

apartamentului nr.xxxxx amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx.

Or, toate aceste argumente demonstrează cu certitudine că coproprietarii

apartamentului litigios sunt în relații ostile și nu pot trăi împreună în același

apartament.

Concomitent, instanța de apel a calificat ca fiind neîntemeiat și argumentul

instanței de fond precum că nu a fost făcută dovada faptului că bunul a cărei partajare

se solicită este indivizibil, acesta urmând să fie partajat în natură, în condițiile în care

bunul litigios se află într-un bloc cu cinci etaje, la etajul cinci, pentru partajarea

apartamentului este nevoie de reconstrucția capitală a acestuia și anume e nevoie de

bucătărie, bloc sanitar ș.a.

Iar potrivit art.55 din Legea cu privire la locuințe sunt interzise.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reiterat și faptul adresării apelantei

Ecaterina Zgherea către specialistul din domeniu de la Ministerul Construcțiilor

pentru a primi autorizație de construcție (reconstrucție), dar a primit răspuns că

potrivit art.55 din Legea cu privire la locuințe, reconstrucțiile sunt interzise.

În context au fost citate prevederile art.55 alin.(1)-(3) din Legea cu privire la

locuințe.

Prin urmare, în condițiile în care în apartamentul litigios situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, număr cadastral xxxxx, nu poate avea loc nicio

reconstrucție, ceea ce denotă că, bunul este indivizibil, iar conform art.561 alin.(3)

3

lit. b) Cod civil, la cererea coproprietarului bunul, în caz de neînțelegere, se vinde la

licitație.

În contextul celor sus indicate, instanța de apel a considerat incorectă concluzia

instanței de fond de respingere a acțiunii, în cazul în care unica modalitate de

partajare a bunului litigios în caz de neînțelegere este vinderea bunului la licitație,

legea permite un astfel de partaj, motiv pentru care instanța de apel a casat hotărârea

instanței de fond și a pronunțat o nouă hotărâre de admitere a acțiunii.

La 28 septembrie 2022, avocatul Constantin Brînza, în interesele Irinei Ceban,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârea primei instanțe este una legală

și întemeiată, iar decizia instanței de apel este nefondata și pasibilă de a fi casată în

temeiul prevederilor art.432 alin. (2) lit. d), alin. (4) Cod de procedură civilă.

Instanța de apel nu a luat în considerare dreptul preferențial al coproprietarului

la atribuirea locuinței în care își are reședința la data introducerii acțiunii de partaj.

Instanța nu a ținut cont de faptul că, are viza de reședință, are un copil minor,

administrează bunul și nu dorește de a fi vândut la licitație. Reclamanta nu a

prezentat probe precum că, bunul imobil este indivizibil. La fel, nu a prezentat și nu

a solicitat efectuarea unei expertize tehnice în construcții ce ar indica că, bunul

imobil nu poate fi partajat. Apelanta a indus în eroare instanța de apel precum că, s-

a adresat Ministerului construcției ( nu există așa minister), pentru a primi autorizație

de reconstrucție, a primit răspuns, dar nu l-a prezentat. Pentru partajarea

apartamentului nu este nevoie de un bloc sanitar separat, doar camera, coridorul,

bucătăria, însă blocul sanitar poate fi folosit de ambele familii.

Intimata nu a prezentat instanței probe precum că, apartamentul în cauza poate

fi partajat, poate fi folosit de două familii, nu poate locui în apartament împreună cu

sora. Or, folosind procesele-verbale întocmite de politie, în opinia sa, poate obține o

hotărâre favorabilă.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 12 octombrie 2022 (f.d.163)

a fost expediată în adresa intimatei și a fost recepționată la 19 octombrie 2022,

conform avizului de recepție (f.d.165).

La 28 octombrie 2022, Ecaterina Zgherea, reprezentată de avocatul Veronica

Gașițoi, a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea

respingerii recursului cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 05 mai 2022, iar cererea de recurs a

fost depusă la 28 septembrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin scrisoarea datată cu 02 septembrie

2022 a copiei deciziei integrale a instanței de apel către Irina Ceban, precum și prin

intermediul poștei electronice către partea reclamantă (f.d.151-152). Astfel, recursul

este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de avocatul Constantin Brînza, în

interesele Irinei Ceban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li

se cuvine.

Completul precizează că, recursul împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău, a fost semnat și depus de către avocatul Constantin Brînza, în

numele și interesele recurentei Irina Ceban (f.d.159-160).

În conformitate cu art. 8 alin.(1), (2), (3) Cod de procedură civilă, părțile, alți

participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori

desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute

de prezentul cod. Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și

în orice fază a procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de

prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 1 alin.(1) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002 (în continuare Legea nr. 1260/2002), profesia de avocat este exercitată de

persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să acționeze în numele

clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să

consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.

Art. 75 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă stipulează că, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de

a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către

soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept

și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

În contextul prevederilor art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (1), (2) al Legii nr. 1260/2002, avocatul acordă asistență

juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă.

Contractele de asistență juridică încheiate în formă scrisă de avocați și avocați

stagiari, învestite cu formulă executorie, au putere de titlu executoriu la data

exigibilității creanței și oferă dreptul la executare silită extrajudiciară, fără adresarea

unei cereri în instanța de judecată sau către notar, dacă părțile au convenit aceasta,

în mod expres, în contract. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se

confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Pct.6 al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului

de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie

2013, prevede că, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele și

prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

În speță, la materialele cauzei se atestă existența mandatului avocațial, Seria

MA nr. 0980315 din 21 iunie 2021 pe numele avocatului Constantin Brînza, eliberat

din numele Irinei Ceban, contrasemnat pe verso de ultima (f.d.39-39 verso), însă nu

5

are inserate pe verso împuternicirile de a ataca hotărârea judecătorească, semna

cererea de recurs, fiind indicat doar :„în conformitate cu art. 81 din Codul de

procedură civilă al Republicii Moldova împuternicirile avocatului sunt: să participe

la mediere, să încheie tranzacții de împăcare, să primească titlul executoriu, să

depună și să semneze acțiunea reconvențională și alte împuterniciri prevăzute de art.

81 CPC” (f.d.39 verso).

În conformitate cu art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de

a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Pornind de la faptul că, cererea de recurs împotriva deciziei din 05 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost semnată și depusă de către avocatul Constantin Brînza,

în interesele și numele Irinei Ceban, iar în circumstanțele conturate anterior este

evident că, avocatul Constantin Brînza nu deține împuterniciri în acest sens, nefiind

menționat expres pe versoul mandatului dreptul de ataca hotărârea judecătorească în

temeiul art.81 alin.(1) Cod de procedură civilă (f.d.39 verso), Completul conchide

că, avocatul Constantin Brînza nu era în drept de a semna și a depune la data de 28

septembrie 2022 cererea de recurs în calitate de reprezentant al recurentei Irina

Ceban. De altfel, nu a anexat la cererea de recurs un alt mandat avocațial ce i-ar

acorda expres dreptul de a ataca hotărârea judecătorească rezultând din prevederile

legale amintite anterior.

Colegiul reiterează că, în temeiul art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului

[…] de a ataca hotărârea judecătorească, […] drept care trebuie menționat expres,

sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau

în mandatul eliberat avocatului.

Or, mențiunea de pe versoul mandatului „…alte împuterniciri prevăzute de art.

81 CPC” nu poate fi acceptată în sensul confirmării dreptului avocatului de a ataca

hotărârea judecătorească în numele persoanei reprezentate, având în vedere că urma

a fi indicat expres, în virtutea normei citate.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În corolar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul

declarat de avocatul Constantin Brînza, în numele și interesele Irinei Ceban, ca fiind

semnat și depus de o persoană în lipsa împuternicirilor în acest sens.

6

În conformitate cu art. 433 lit. c), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Constantin Brînza, în

interesele Irinei Ceban, împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7