2ra-202/23 — modificarea cotelor părți din bunul imobil

Dosarul nr. 2ra-202/23

2-19186022-01-2ra-03022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

21 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iusupova

Svetlana, reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iusupova Svetlana

împotriva Irinei Covtun cu privire la modificarea cotelor părți din bunul imobil,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul Botezatu

Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 22 noiembrie 2019 Iusupova Svetlana a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Irinei Covtun cu privire la modificarea cotelor părți din bunul

imobil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună Covtun Irina, sunt

coproprietari al bunului imobil comun - casă de locuit cu nr. cadastral XXXXX, a

bunurilor legate și a terenului cu nr. cadastral XXXXX, situate pe adresa str. XXXXX,

mun. XXXXX, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

A indicat că, prin hotărârea din 17 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, din contul Svetlanei Iusupova a fost încasată o sultă suma de 31 777 de lei,

ca compensare de suprafață suplimentară, ce ar urma să treacă în proprietatea sa,

reieșind din prețul unui metru pătrat de 2 765,00 lei, ceea ce ar însemna transmiterea în

total de la pârâtă către reclamantă, a suprafeței de 11,49 m2.

Reclamantul a menționat că, prin hotărârea enunțată, instanța a majorat suprafața

reclamantei doar cu 5,67 m2 echivalent al 15 677,55 de lei (din 11,492 m2, cu cât ar

trebui majorată suprafața reclamantei în schimbul sumei de 31 777 de lei și a majorat

cota reclamantei de la 1/6 la 29,72% (față de 43,13% din cât ar trebui să devină cota

1

reclamantei contra sumei de 31 777 de lei), lăsând la soluționarea părților întrebarea ce

ține de obținerea de către reclamantă de la pârâtă a restului suprafeței pentru care s-a

dispus încasarea sumei, și anume încă 5,82 m2, echivalent al sumei de 16 099,45 de lei

și respectiv modificarea proporțională a cotelor-părți din casă.

A precizat că, hotărârea a devenit definitivă, iar din 16 ianuarie 2019 –

irevocabilă, fapt confirmat prin Decizia Curții de Apel din 03 iulie 2018 și încheierea

Curții Supreme de Justiție din 19 ianuarie 2019.

A declarat că Covtun Irina, s-a adresat la executorul judecătoresc, inclusiv pentru

încasarea sumei compensației de 31 777 de lei (care include 15 677,55 de lei pentru

5,67 m2 pe care reclamanta i-a primit și 16 099,45 de lei pe care reclamanta urmează să

le primească de la pârâtă).

Iusupova Svetlana a notat că a achitat Irinei Covtun, iar Irina Covtun a acceptat

și a primit suma integrală de 31 777 de lei, atât pentru suprafața/cota transmisă, cât și

pentru suprafața pe care urmează să o transmită Svetlanei Iusupova, fapt confirmat prin

încheierea din 08 aprilie 2019 a executorului judecătoresc Grigore Stoian.

A indicat că suma achitată Irinei Covtun pentru suprafața care urmează să-i fie

transmisă de către aceasta reclamantei, este similară unui preț achitat în cadrul unui

contract de vânzare-cumpărare, or, reclamanta a achitat pârâtei suma de 31 777 de lei

pentru suprafața suplimentară din casă din calculul de 2 765 de lei/m2, deci pentru 11,49

m2.

Astfel, reieșind din suprafața totală a casei de 43,4 m2 și suprafața pentru care

Irina Covtun a primit 16 099,45 lei dar nu a transmis-o Svetlanei Iusupova de 5,82 m2,

rezultă că, cota reclamantei urmează să fie majorată cu 13,41%, reieșind din calculul

5,82/43,4 m2.

Reclamantul a specificat că, cotele din imobilul cu nr. cadastral XXXXX

urmează, să fie modificate, după cum urmează: pentru Svetlana Iusupova urmează să

fie modificată din 29,72% în 43,13%, iar pentru Irina Covtun, cota urmează să fie

modificată din 70,28% în 56,87%.

A evidențiat că, prin cererea prealabilă din 13 noiembrie 2019, expediată pârâtei

a solicitat în decurs de 7 zile din data recepționării pretenției, să-și exprime acordul

autentificat notarial pentru modificarea cotelor în casa din str. XXXXX, XXXXX, mun.

XXXXX nr. cadastral XXXXX, însă nici în termenul indicat în pretenția prealabilă și

nici până la data adresării cu prezenta acțiune în instanța de judecată, pârâta nu a

prezentat un acord autentificat notarial la modificarea corespunzătoare a cotelor și nu a

răspuns la pretenția prejudiciară a Reclamantei, ceea ce presupune că ultima a exprimat

tacit prin inacțiune acord la modificarea cotelor-părți, acordul acesteia urmând să fie

înlocuit prin hotărâre judecătorească de modificare a cotelor.

Iusupova Svetlana a solicitat modificarea cotei-părți ce îi aparține din 29,72% în

43,13%, iar pârâtei Irina Covtun din 70,28% în 56,87% din bunul imobil – casă de

locuit, situată în mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea înaintată de Svetlana Iusupova împotriva Irinei Covtun privind modificarea

cotelor-părți din bunul imobil comun a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La data de 02 decembrie 2021 Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul

2

Botezatu Gheorghe a declarat apel împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și

emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe și a fost

menținută hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că soluția instanței de fond

este justă și întemeiată, or, prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus

judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și

elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat apreciere completă, obiectivă și sub

toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că până la stabilirea cotelor-părți prin

hotărârea judecătorească, devenită irevocabilă, pe marginea cauzei a fost întocmit

raportul de expertiză nr. 204 din 14 mai 2009 (f.d.90-96). Prin prezenta cerere de

chemare în judecată, reclamanta a solicitat modificarea cotei-părți ce îi aparține din

29,72% în 43,13%, iar pârâtei Irina Covtun din 70,28% în 56,87% din bunul imobil –

casă de locuit, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, făcând un calcul al sumelor care

au fost achitate Irinei Covtun, până la stabilirea cotelor-părți din imobilul în litigiu.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a atestat că, această circumstanță, a

fost examinată deja în cadrul examinării cauzei nr.2-542/14, fiind apreciată printr-o

hotărâre definitivă și irevocabilă.

În acest context, instanța de apel a notat că, potrivit hotărârii definitive și

irevocabile a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 octombrie 2016, s-a stabilit cu

certitudine că, bunul imobil, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, este

divizibil și este partajabil în natură doar conform cotelor-reale deținute, potrivit

concluziei expuse în raportul de expertiză, exclusiv prin metoda propusă, cu achitarea

sultei stabilite, și anume atribuirea în beneficiul Svetlanei Iusupova a încăperii – odaia

locativă nr.3 cu suprafața de 12,9 m2, ce constituie 29,72% cota reală, cu încasarea sultei

în valoare de 31 777 de lei pentru egalarea cotelor din contul Svetlanei Iusupova în

beneficiul Irinei Covtun.

La data de 15 decembrie 2022 Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul

Botezatu Gheorghe, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie dispusă modificarea cotei-părți a

Svetlanei Iusupova din 29,72 % în 43,13 % și a Irinei Covtun din 70,28% în 56,87 %

din bunul imobil.

În motivarea recursului s-a invocat neaplicarea de către instanța de apel a legii

care urma să fie aplicată, precum și interpretarea eronată a normelor de drept material

și procedural. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice

care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără

a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a reprezentatului recurentului, avocatul Botezatu Gheorghe la data

de 12 decembrie 2022 (f.d.166).

Astfel, recursul, declarat la 15 decembrie 2022, este în termen.

La 03 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Covtun

Irina (f.d. 180), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat Iusupova Svetlana,

reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe, a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

4

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul

Botezatu Gheorghe, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iusupova Svetlana,

reprezentată de avocatul Botezatu Gheorghe, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de Iusupova Svetlana, reprezentată de avocatul Botezatu

Gheorghe, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6