2r-455/25 — modificarea cotelor părti din bunul imobil

La 06 septembrie 2021, Iusupova Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Covtun cu privire la modificarea cotelor- părți din bunul imobil.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Iusupova Svetlana, s-a casat hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și, în cauza dată s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care: s-a dispus modificarea cotelor-părți a reclamantei Svetlana Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a pârâtei Covtun Irina din 5/6 în 70,28% din bunul imobil teren din XXXXXXXXXX, număr cadastral XXXXXXXXX.

Prin încheierea din 24 aprilie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Covtun Irina și avocatul Dumitru Josan împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 31 ianuarie 2025, Iusupova Svetlana a depus o cerere cu privire la explicarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea cererii s-a menționat că, intervenientul, care este organul de stat împuternicit cu deținerea și modificarea datelor din Registrul bunurilor imobile, refuză să înregistreze modificarea cotei intimatei, motivând că pentru înregistrare ar trebui intimata să depună o cerere, prin care să solicite înregistrarea modificării cotei în Registrul bunurilor imobile sau apelanta să prezinte pentru înregistrare hotărârea instanței, în care să fie indicat că aceasta servește temei pentru înregistrarea modificării cotelor-părți.

Evidențiază că, în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 04.05.2022 nu este indicat, că decizia servește temei pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a modificării cotei-părți din teren al Svetlanei Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a Irinei Covtun din 5/6 în 70,28%, ceea ce prin prisma comportamentului cu rea- 1 credință a intimatei constituie un impediment pentru apelantă să obțină executarea deciziei pronunțate de instanță în beneficiul său, din ce urmează ca instanța emitentă a deciziei să explice decizia prin indicarea că aceasta servește temei pentru înregistrarea solicitată.

Prin urmare, solicită explicarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin indicarea faptului că decizia servește temei pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a modificării cotei-părți al Svetlanei Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a Irinei Covtun din 5/6 în 70,28%, din bunul imobil teren din XXXXXXXXX XXXXXXXXX, număr cadastral XXXXXXXXX.

Prin încheierea din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea depusă de avocatul Gheorghe Botezatu, în interesele apelantei Svetlana Iusupova privind explicarea deciziei Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022, pronunțată în cauza civilă inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Iusupova către Irina Covtun privind modificarea cotelor-părți din bunul imobil.

La 07 noiembrie 2025, Iusupova Svetlana a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care s-a solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii contestate și soluționarea problemei în fond prin admiterea cererii și indicarea faptului că decizia servește temei pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a modificării cotei-părți al Svetlanei Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a Irinei Covtun din 5/6 în 70,28%, din bunul imobil teren din XXXXXXXXX XXXXXXXXX, număr cadastral XXXXXXXXX.

În susținerea cererii de recurs s-au reiterat circumstanțele invocate anterior, fiind accentuată necesitatea explicării deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în vederea executării acesteia.

În drept, s-au invocat prevederile art. 5, 8, 238-241, 423-427, 432-445 din Codul de procedură civilă.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac”.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme 3 de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, în condițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din această normă rezultă că, la cererea participanților la proces, instanța emitentă dă explicații asupra dispozitivului hotărârii dacă sânt întrunite următoarele condiții: sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea acestuia; ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii (dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii).

Completul reiterează că, prin cerere s-a solicitat explicarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin indicarea faptului că decizia servește temei pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a modificării cotei-părți al Svetlanei Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a Irinei Covtun din 5/6 în 70,28%, din bunul imobil teren din XXXXXXXXX XXXXXXXXX, număr cadastral XXXXXXXXX.

În această ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de apel corect a reținut că, din conținutul dispozitivului deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău rezultă clar că, a fost admis apelul declarat de către Svetlana Iusupova, casată hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă o hotărâre nouă, prin care: s-a dispus modificarea cotelor-părți a reclamantei Svetlana Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a pârâtei Irina Covtun din 5/6 în 70,28% din bunul imobil teren din XXXXXXXXX XXXXXXXXX număr cadastral XXXXXXXXX. Explicarea hotărârii, ca și modalitate de rectificare a erorilor din actul judecătoresc, nu obligă instanța de a se pronunța asupra unor pretenții, de a le motiva suplimentar, dar o impune de a explica dispozițiile formulate defectuos. Totodată, instanța nu poate pe calea explicării hotărârii să modifice cuprinsul ei sau să schimbe esența soluției adoptate.

Subsecvent, având în vedere faptul că, decizia din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău nu cuprinde dispoziții contradictorii, este formulată explicit, fără a fi necesare explicații suplimentare referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului, Completul judiciar al Curții de Apel Centru întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge 4 cererea depusă de avocatul Gheorghe Botezatu în interesele apelantei Svetlana Iusupova.

Prin urmare, reieșind din cererea formulată de Iusupova Svetlana privind explicarea deciziei, instanța de apel corect nu a identificat nici unul din cele patru aspecte enumerate mai sus pentru care instanța emitentă ar fi considerat oportun de a oferi explicații.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, din cuprinsul încheierii contestate rezultă cu claritate raționamentele pentru care cererea a fost respinsă, fiind analizate dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă și raportate cazului dedus judecății.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel legal și întemeiat a respins cererea formulată de Iusupova Svetlana privind explicarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, după cum a fost formulată. Or, decizia este clară și urmează a fi executată după cum s-a dispus: prin modificarea cotelor-părți a reclamantei Svetlana Iusupova din 1/6 în 29,72%, iar a pârâtei Covtun Irina din 5/6 în 70,28% din bunul imobil teren din XXXXXXXXX XXXXXXXXX, număr cadastral XXXXXXXXX.

Într-o altă ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, deponentul cererii urma a pune accent și solicita instanței emitente explicații asupra dispozitivului și modului lui de executare, dar nu și suplinirea acestuia cu o nouă dispoziție.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către Iusupova Svetlana sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,