2rac-307/21 — constatarea nulitătii înregistrării dreptului de proprietate, rectificarea înregistrărilor în RBI, evacuare si demolare

2rac-307/21 — constatarea nulitătii înregistrării dreptului de proprietate, rectificarea înregistrărilor în RBI, evacuare si demolare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rac-307/21

2-20138341-01-2rac-26112021

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: V. Lastavețchi

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, Alina Tofan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Tiraj”, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, cu privire la constarea ineficienței actului juridic, constatarea

nulității înregistrării dreptului de proprietate, rectificarea înregistrărilor în Registrul

bunurilor imobile, evacuarea pârâtului și obligarea demolării construcției,

împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 4 noiembrie 2020, Primăria și Consiliul mun. Chișinău, fiind reprezentate

în baza procurii de către Alina Tofan, au depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Tiraj”, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”,

solicitând: constatarea ineficienței procesului-verbal de recepție finală f/n din 27

iunie 2000 pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului cu nr.

cadastral 0100202.457.01 din str. Vasile Lupu, 33/1; constatarea nulității

înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat și obligarea

IP „Agenția Servicii Publice” de a rectifica înregistrarea, prin radierea din

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului cu nr.

cadastral 0100202.457.01 din str. Vasile Lupu, 33/1 înscris după SRL „Triaj”.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamanților a indicat că Primăria și

Consiliul mun. Chișinău sunt proprietari ai terenului din str. Vasile Lupu, 33/1

mun. Chișinău, înregistrat cu nr. cadastral 0100202.457, fapt confirmat prin

extrasul din Registrul bunurilor imobile.

În limitele terenului proprietate municipală, a fost amplasată o gheretă care,

la moment, constituie un impediment întru exercitarea dreptului de proprietate.

1

Prin adresarea Preturii sectorului Buiucani nr. 22/01 din 2 ianuarie 2020, au

fost sesizați asupra faptului că ghereta amplasată în str. Vasile Lupu, 33/1 a fost

reconstruită neautorizat, cu extindere pe suprafața trotuarului, restricționează

accesul liber al pietonilor și încalcă normativele minime, care se impun a fi

respectate pentru buna circulație.

Totodată, în urma recepționării blocurilor de locuit noi, au fost atestate

ambuteiaje frecvente în zona dată și o necesitate stringentă de lărgire a străzii

Vasile Lupu, fiind propusă lărgirea străzii în prima tranșă în perimetrul străzilor

V.Belinski – Eugen Coca, ghereta nominalizată supra constituind un obstacol.

Potrivit bazei de date electronice ținute de IP „Agenția Servicii Publice”, pe

terenul cu nr. cadastral 0100202.457, proprietate a mun. Chișinău, la 5 aprilie

2011, a fost intabulat dreptul de proprietate al SRL „Tiraj” asupra construcției cu

suprafața de 58,6 m.p., cu nr. cadastral 0100202.457.01, temeiul înscrierii fiind

indicat procesul-verbal de recepție finală f/n din 27 iunie 2000.

Construcția menționată a fost recepționată în baza deciziei Primarului

General nr. 14/43-2 din 7 iunie 2000 ”Cu privire la recepționarea obiectivelor și

transmiterea lor la balanță”, conform legislației în vigoare la acel moment.

Prin decizia sus menționată, au fost aprobate procesele-verbale întocmite de

comisia de recepție, a mai multor obiective concomitent, iar potrivit pct. 1.13. din

decizie, a fost recepționat pavilionul de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația

transportului urban de pasageri, suprafața totală de 31,3 m.p. din str. Vasile Lupu,

33/1, investitor și antreprenor fiind firma SRL „Tiraj”.

Potrivit pct. 6 din decizie, investitorul SRL „Tiraj” urma să transmită, în

termen de 30 de zile, Departamentului transport public și căi de comunicație,

pavilionul de așteptare.

În conformitate cu pct. 9 al deciziei nominalizate, a fost prevăzută expres

documentația căror obiective va fi supusă înregistrării, în termen de 30 de zile, la

organul cadastral teritorial Chișinău, iar obiectivul „SRL „Tiraj” din str. Vasile

Lupu, 33/1, nu este indicat.

Astfel, a invocat că înscrierea dreptului de proprietate al SRL „Tiraj” asupra

construcției cu suprafața de 58.6 m.p., cu nr. cadastral 0100202.457.01, a fost

făcută eronat, contrar prevederilor deciziei Primarului General nr. 14/43-2 din 7

iunie 2000, în baza unui act juridic ineficient, în partea îndreptățirii dobânditorului

a dreptului de proprietate și care nu este susceptibil de înregistrare în registrul

bunurilor imobile.

Potrivit legislației în vigoare la moment, cât și legislației în vigoare la

momentul recepționării, ghereta reprezenta o construcție provizorie, fără drept de

înregistrare în Registrul bunurilor imobile, cererea SRL „Tiraj” privind

înregistrarea dreptului de proprietate asupra gheretei, urmând a fi respinsă conform

art. 31 alin. (1) lit. e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998, pe motivul că drepturile solicitate pentru înregistrare nu erau

susceptibile de înscriere în registrul bunurilor imobile, iar registratorul a calificat

greșit acest act.

La 25 februarie 2021, în cadrul ședinței de judecată, reprezentanta Primăriei

și Consiliului mun. Chișinău, a depus cererea de concretizare a acțiunii, solicitând

suplimentar: obligarea SRL „Tiraj” de a elibera terenul cu nr. cadastral

2

0100202.457, proprietate municipală, prin demolarea și evacuarea construcțiilor

amplasate pe acesta.

În susținerea cererii date a menționat că urmare a înregistrării construcției în

Registrul bunurilor imobile, în temeiul actului de recepție finală, cu drept de

proprietate asupra construcției, a fost ocupat ilegal terenul din domeniul public,

proprietate municipală, proprietarul fiind lipsit de posesia asupra bunului său, care

actualmente nu poate fi valorificat.

Reclamanții mai relevă, că edificarea oricăror construcții neautorizate pe

teren proprietate municipală este o acțiune cu urmări de deposedare, delapidare și

înstrăinare ilegală a proprietății publice, or, potrivit art. 500 alin. (1) din Codul

civil proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra

bunului.

Pe cale de consecință, recepția unei construcții neautorizate determină

ocuparea terenului proprietate municipală, proprietarul fiind lipsit de actul de

posedare, neputându-și exercita pe deplin atributele dreptului de proprietate asupra

terenului conform destinației acestuia.

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a constatat ineficiența procesului-verbal de recepție finală fără număr,

aprobat la 27 iunie 2000 prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2 și,

anume, a pavilionului de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația transportului

urban de pasageri, din str. Vasile Lupu, 33/1.

S-a rectificat Registrul bunurilor imobile prin radierea dreptului de

proprietate al SRL „Tiraj” asupra construcției cu suprafața de 58,6 m.p., cu nr.

cadastral 0100202.457.01, amplasată în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1.

S-a evacuat SRL „Tiraj” de pe terenul cu nr. cadastral 0100202.457,

amplasat în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1 și s-a obligat să demoleze

construcția cu nr. cadastral 0100202.457.01, amplasată pe același teren.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat din contul SRL „Tiraj” în beneficiul Statului, taxă de stat în sumă

de 400 lei.

La 24 martie 2021 SRL „Tiraj” a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând casarea integrală a acesteia și restituirea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

Prin decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de SRL „Tiraj”.

S-a casat hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins integral, ca fiind nefondată, cererea de chemare în judecată a

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău împotriva SRL „Tiraj”,

intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la constarea

ineficienței actului juridic, constatarea nulității înregistrării dreptului de

proprietate, rectificarea înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile, evacuarea

pârâtului și obligarea demolării construcției.

La 11 octombrie 2021, la Curtea Supremă de Justiție, a parvenit și a fost

înregistrată cererea de recurs nemotivată depusă de reprezentantul Primăriei și

3

Consiliului mun. Chișinău, Alina Tofan, împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

La 20 octombrie 2021, reprezentantul Primăriei și Consiliului mun.

Chișinău, Alina Tofan, a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 1

iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 7 decembrie 2021, reprezentantul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău,

Alina Tofan, a depus cerere de recurs suplimentar.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este pasibilă de a fi casată în

baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă.

Și anume, consideră că instanța de apel nu a cercetat pe deplin starea de fapt,

nu a determinat circumstanțele reale, a dat o calificare greșită raportului material

litigios, iar prin urmare, greșit a soluționat conflictul dintre normele cuprinse în

diferite acte normative și greșit a interpretat legea și analogia ei.

A relatat că instanța de apel a lăsat fără cercetare aspectul că aproape peste

11 ani, de la 5 aprilie 2011, în baza procesului-verbal de recepție finală fără număr,

însă cu mențiunea ca fiind aprobat prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 14/43-

2 din 27 iunie 2000, a fost înregistrat dreptul de proprietate al SRL „Triaj” asupra

unei construcții cu suprafața de 58,6 m.p., fiindu-i atribuit numărul cadastral

0100202.457.01, deși: nu exista o decizie a autorității și o cerere a proprietarului

terenului privind formarea bunului imobil; nemijlocit în procesul-verbal de recepție

finală, nu este indicată nici data întocmirii lui, nici numărul lui, nici suprafața

construcției a cărei recepție a avut loc, astfel în act lipsesc datele obligatorii

conform prevederilor legale; în proces fiind expres indicat faptul că se aprobă prin

decizia Consiliului mun. Chișinău din 27 iunie nr.14/43-2, astfel în lipsa deciziei

acesta nu putea fi eficient în producerea efectelor juridice; în decizia menționată se

indică că se aprobă procesul-verbal întocmit de Comisia de recepție cu privire la

recepționarea unei construcții cu suprafața de doar 31,3 m.p. și nu de 58,6 m.p.; și

se indică că pavilionul trebuia transmis la balanța Departamentului transport public

si căi de comunicație; și în decizie lipsește consimțământul autorității privind

înregistrarea dreptului de proprietate.

Deși însăși instanța reține faptul că: „Decizia Consiliului mun. Chișinău,

nr.14/43-2 din 27 iunie 2000 cu privire la recepționarea obiectivelor și transmiterea

la balanță, au fost aprobate un șir de procese-verbale întocmite de către Comisia de

recepție cu privire la recepționarea obiectivelor, inclusiv și de SRL „Tiraj”, în care

s-a indicat nemijlocit obiectul recepționat, suprafața totală și

investitorul/proprietar.

Actul administrativ nominalizat nu a fost anulat sau abrogat, producând

efecte juridice până în prezent, fiind un act normativ obligatoriu, însă lasă fără

cercetarea prevederile acesteia, care de fapt sunt circumstanțe esențiale, precum:

faptul că, conform pct.1.13 se aprobă procesul-verbal a pavilionului de așteptare la

stația transportului urban, în ansamblu cu o gheretă, suprafața totală de doar 31,3

m.p. și nu e clar cum au fost înregistrate 58,6 m.p.; faptul că, potrivit pct. 6 din

aceiași decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2 din 27 iunie 2000, investitorul

SRL „Tiraj”, în termen de 30 de zile, trebuia să transmită pavilionul de așteptare la

4

stația transportului urban la balanța Departamentului transport public si căi de

comunicație; în conformitate cu pct. 9 nr. 14/43-2 din 27 iunie 2000 al deciziei

nominalizate, au fost prevăzute expres obiectivele care trebuie supuse înregistrării,

în termen de 30 de zile, la Organul Cadastral Teritorial Chișinău; obiectivul SRL

„Triaj” din str. Vasile Lupu, 33/1, nu este indicat ca fiind printre obiectivele care

trebuiau supuse înregistrării la OCT Chișinău.

Astfel, din pct. 6 și 9, precum și din conținutul deciziei în ansamblul său, nu

rezultă faptul că SRL „Triaj” trebuia să devină proprietarul pavilionului.

Dimpotrivă, potrivit pct. 6 al deciziei, pavilionul trebuia transmis la balanța

Departamentului transport public și căi de comunicație.

La fel, a reținut că instanța a lăsat fără cercetarea și nu a analizat decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.12/19-22 din 27 noiembrie 2009 și clauzele

contractului de arendă funciară nr.5188/2009, care prevăd următoarele: prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.12/19-22 din 27 noiembrie 2009 s-a dispus de a da în

arendă, pe o perioadă de cinci ani, fără drept de privatizare, SRL „Triaj” lotul de

pământ din str. Vasile Lupu, 33/1, cu suprafața de 0,0080 ha, pentru exploatarea

provizorie a pavilionului comercial în ansamblu cu stația de așteptare a

transportului urban de pasageri. conform pct. 2.4 din decizia Consiliului mun.

Chișinău nr.12/19-22 din 27 noiembrie 2009 beneficiarul se obligă să elibereze pe

cont propriu terenul arendat, la prima cerere a Primăriei mun. Chișinău, fără

restituirea cheltuielilor suportate. În baza deciziei menționate a fost încheiat

contractul de arendă funciară nr. 5188/2009, în privința lotului de teren cu

suprafața de 0,0080 ha, din str. Vasile Lupu, 33/1, pentru exploatarea provizorie a

pavilionului comercial în ansamblu cu stația de așteptare a transportului urban de

pasageri. Contractul a expirat la data de 10 decembrie 2014. Conform pct. 3.2.6 din

contractul de arendă funciară nr.5188/2009, arendașul și-a asumat obligația să

elibereze pe cont propriu terenul arendat la prima cerere a Primăriei mun.

Chișinău, fără restituirea cheltuielilor suportate.

De asemenea, consideră că instanța nu a cercetat faptul că: Conform planului

terenului, acesta este amplasat în zona rețelelor inginerești, obiective provizorii

amplasate în zona de protecție a rețelelor nu pot fi obținute în proprietate, or

rețelele edilitate au un înalt grad de uzură și prezintă pericol de avariere, fiind

imposibilă remedierea avariilor în termenele prevăzute de normele și regulile în

construcție, astfel înregistrarea pavilionului cu drept de proprietate a SRL „Triaj”

afectează evident atribuțiile, drepturile și interesele Autorității publice locale.

Totodată, a invocat că decizia instanței a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material care reglementau competența și procedura recepției

finale a construcțiilor în municipiul Chișinău în anul 2000, și anume a Legii nr.

431-XIII din 19 aprilie 1995 privind Statutul municipiului Chișinău, Hotărârii

Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996 și deciziei Primăriei mun. Chișinău nr.31/4 din

23 decembrie 1997.

La fel, decizia instanței de apel este contrară prevederilor legale privind

reglementarea bunurilor din domeniul public: art. 471 din Codul civil, art. 3 lit. c)

și art. 11 din Legea nr. 523 din 16 iulie 99 cu privire la proprietatea publică a

unităților administrativ-teritoriale.

5

Astfel, a reiterat că înregistrarea dreptului de proprietate al SRL „Triaj”

asupra construcției cu suprafața de 58.6 m.p., cu nr. cadastral 0100202.457.01 a

fost făcută eronat, contrar prevederilor deciziei Primăriei mun. Chișinău nr.14/43-2

din 7 iunie 2000, în baza unui act juridic ineficient, în partea îndreptățirii

dobânditorului a dreptului de proprietate și care nu este susceptibil de înregistrare

în registrul bunurilor imobile, astfel dreptul a fost greșit calificat de registrator.

Consideră eronată și concluzia instanței de apel precum că beneficiarul a

avut legitima speranță la dobândirea dreptului de proprietate or prin actele

administrative emise de autoritatea publică locală expres se stabilește că

beneficiarul dobândește un bun provizoriu, pentru o perioadă limitată de timp.

Atât în decizia Primăriei mun. Chișinău nr.14/43-2 din 7 iunie 2000 se

aprobă recepționarea unei construcții provizorii, fără drept de înregistrare a

dreptului de proprietate.

Decizia Consiliului mun. Chișinău nr.12/19-22 din 27 noiembrie 2009 și

contractul de arendă funciară nr.5188/2009 terenul se atribuie provizoriu, pentru

exploatarea pavilionului provizoriu, iar beneficiarul se obligă să elibereze pe cont

propriu terenul arendat, la prima cerere a Primăriei mun. Chișinău, fără restituirea

cheltuielilor suportate.

Mai mult ca atât norme de drept supra menționate stabilesc expres că

gheretele, pavilioanele sunt construcții provizorii și nimeni nu poate spera la

dobândirea acestora în proprietate.

În concluzie, a conchis că autoritatea publică locală nu și-a manifestat

acordul la înregistrarea dreptului de proprietate asupra gheretei pe terenul

proprietate municipală, actul de recepție finală este unul ineficient pentru

dobândirea dreptului de proprietate iar registratorul greșit a calificat dreptul

înregistrat.

Pentru argumentele expuse, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

atacate și menținerea hotărârii.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată părților, prin intermediul poștei electronice, la 19 noiembrie 2021, iar,

din acest motiv, Colegiul consideră recursul declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Până la data examinării admisibilității recursului, prin referința din 13

decembrie 2021, reprezentantul SRL „Triaj” a solicitat declararea recursului drept

6

inadmisibil, în temeiul prevederilor art. 433 lit. a) și lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal

Chișinău, Alina Tofan, a fost considerat admisibil.

Prin referința din 28 decembrie 2021, avocații Vitalie Iordachi și avocatul

Vitalie Nagacevschi, în interesele SRL „Tiraj”, au solicitat respingerea recursului

și menținerea deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea acestora, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței verificarea legalității deciziei atacate.

Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi

cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, reprezentantul recurenților și intimatului au avut posibilitatea să

prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părții adverse.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei (a se

vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, 19 aprilie

2007, parag.72 – 75, Eriksson vs. Suedia, 12 aprilie 2012, parag.66, 72, Pönkä vs.

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag.33 – 34).

În parag.26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19 decembrie

2016 privind excepția de neconstituționalitate a art. 444 din Codul de procedură

civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui

apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt

îndeplinite condițiile art. 6 CEDO chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă

reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană. Iar, în esență nu

este afectat accesul liber la justiție.

Astfel, verificând decizia contestată, în lipsa părților, în raport cu criticile

formulate în recurs și referințe, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de

drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul declarat de reprezentantul

Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, Alina Tofan, este întemeiat și urmează a fi

admis, cu casarea deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din

considerentele ce succed.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a, b și c) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea. Alineatul 4 prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.

(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Din perspectiva temeiurilor reținute, la caz reprezentantul recurenților a

pretins că instanța de apel a dat o calificare greșită raportului material litigios, a

interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze, că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs.

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.26; Moreira Ferreira vs.

Portugalia (nr.2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag.84, 98).

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele

de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele.

La 5 aprilie 2011 a fost intabulat dreptul de proprietate al SRL „Triaj”

asupra construcției cu suprafața de 58.6 m.p., cărei i s-a atribuit nr. cadastral

0100202.457.01 și care este amplasată pe terenul proprietate a municipiului

Chișinău din str. Vasile Lupu, 33/1, cu nr. cadastral 0100202.457.

Temeiul înscrierii dreptului de proprietate asupra construcției menționate a

constituit procesul-verbal de recepție finală fără număr și fără dată, aprobat la 27

iunie 2000 prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2 „Cu privire la

recepționarea obiectivelor și transmiterea lor la balanță”.

Potrivit deciziei nr.14/43-2 din 27 iunie 2000 „Cu privire la recepționarea

obiectivelor și transmiterea lor la balanță”, au fost aprobate mai multe procese-

verbale întocmite de către Comisia de recepție cu privire la recepționarea

obiectivelor, inclusiv și, procesul-verbal fără număr și fără dată, cu privire la

recepționarea pavilionului de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația

transportului urban de pasageri din str. Vasile Lupu, 33/1.

Procesul-verbal de recepție finală, nu conține careva mențiuni ce ar permite

identificarea pavilionului, suprafața acestuia, fiind indicat doar în calitate de

investitor și executant al construcției, SRL „Triaj”.

Totodată, conform pct.1.13 din decizia nr.14/43-2, a fost recepționat,

pavilionul de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația transportului urban de

pasageri, suprafața totală de 31,3 m.p. din str. Vasile Lupu, 33/1, investitor și

antreprenor SRL „Triaj”.

Potrivit pct.6 din decizia nr.14/43-2, investitorul SRL „Tiraj” urma să

transmită pavilionul de așteptare la balanța Departamentului transport public și căi

de comunicație, în termen de 30 de zile.

8

Conform pct.8 din decizia nr.14/43-2, investitorul SRL „Tiraj”, în comun cu

Direcția funciară, urma să perfecteze, în termen de 30 de zile de la adoptarea

deciziei, suprafața de arendare a lotului de pământ pentru exploatarea obiectivului.

În pct.9 din decizia nr.14/43-2, a fost indicată lista de investitori ce urmau să

prezinte organului cadastral documentația pentru înregistrarea imobilelor.

Compania SRL „Tiraj” nu a fost menționată în pct.9 al deciziei nr.14/43-2

din 27 iunie 2000 „Cu privire la recepționarea obiectivelor și transmiterea lor la

balanță”, pavilionul de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația transportului

urban de pasageri, suprafața totală de 31,3 m.p. din str. Vasile Lupu, 33/1, ne fiind

printre obiectivele care trebuiau supuse înregistrării la organul cadastral.

Invocând încălcarea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile

Lupu, 33, mun. Chișinău, Primăria și Consiliul mun. Chișinău, fiind reprezentate

pe bază procură de către Alina Tofan, au depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Tiraj”, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”,

solicitând: constatarea ineficienței procesului-verbal de recepție finală, fără dată și

fără număr, aprobat la 27 iunie 2000; constatarea nulității înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil menționat și obligarea IP „Agenția Servicii

Publice” de a rectifica înregistrarea, prin radierea din Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate asupra bunului cu nr. cadastral 0100202.457.01 din str.

Vasile Lupu, 33/1 înscris după SRL „Triaj”.

Acțiunea a fost motivată prin faptul că intabularea la 5 aprilie 2011 a

dreptului de proprietate asupra construcției menționate (gheretei) în Registrul

bunurilor imobile, a avut loc cu un viciu, deoarece actul emis de autoritatea

publică-locală (decizia nr.14/43-2 din 27 iunie 2000), nu prevede expres dreptul de

înregistrare a imobilului în Registrul bunurilor imobile, iar registratorul greșit a

calificat acest act.

În acest context, s-a remarcat că înscrierea dreptului de proprietate al SRL

„Triaj” asupra gheretei, care reprezintă o construcție provizorie, a fost făcută

eronat, în baza unui act juridic ineficient în partea îndreptățirii dobânditorului a

dreptului de proprietate și care nu este susceptibil de înregistrare în Registrul

bunurilor imobile, or, terenul pe care este amplasată ghereta aparține domeniului

public și a fost ocupat ilegal prin reconstruirea neautorizată a gheretei și extinderea

acesteia până la suprafața de 58,6 m.p., deși potrivit pct.1.13 din decizia nr.14/43-

2, a fost recepționat pavilionul de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația

transportului urban de pasageri, cu suprafața totală de 31,3 m.p..

Iar, contractul de arendă funciară nr.5188/2009 din 10 decembrie 2009, a

fost încheiat între Primăria mun. Chișinău și SRL „Tiraj” pe un termen de 5 ani.

În context, s-a invocat că ghereta reprezentă o construcție provizorie, fără

drept de înregistrare în Registrul bunurilor imobile și, conform art. 31 alin. (1)

lit.e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998,

cererea SRL „Triaj” de intabulare a dreptului de proprietate urma să fie respinsă pe

motivul că drepturile solicitate pentru înregistrare nu erau susceptibile de înscriere

în registru.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 25 februarie 2021, a admis

parțial cererea de chemare în judecată.

9

A constatat ineficiența procesului-verbal de recepție finală fără număr,

aprobat la 27 iunie 2000 prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 14/43-2 și,

anume, a pavilionului de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația transportului

urban de pasageri, din str. Vasile Lupu, 33/1.

A rectificat Registrul bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate

al SRL „Tiraj” asupra construcției cu suprafața de 58,6 m.p., cu nr. cadastral

0100202.457.01, amplasată în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1. A dispus

evacuarea SRL „Tiraj” de pe ternul cu nr. cadastral 0100202.457, amplasat în mun.

Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1 și s-a obligat să demoleze construcția cu nr.

cadastral 0100202.457.01, amplasată pe același teren.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Din circumstanțele prezentate, prima instanță a constată că, la 5 aprilie 2011,

în Registrul bunurilor imobile, în baza unui proces-verbal de recepție finală indicat

ca fiind din 27 iunie 2000, a fost înregistrat dreptul de proprietate al SRL „Triaj”

asupra unei construcții cu suprafața de 58,6 m.p., deși nemijlocit în procesul-verbal

de recepție finală, nu este indicată nici data întocmirii lui, nici numărul lui și nici

suprafața construcției a cărei recepție a avut loc.

La fel, în decizia nr.14/43-2 se indică că se aprobă procesul-verbal întocmit

de Comisia de recepție cu privire la recepționarea unei construcții cu suprafața de

doar 31,3 m.p. și nu de 58,6 m.p..

Tot în decizia din 27 iunie nr.14/43-2, se indică că pavilionul trebuia

transmis la balanța Departamentului transport public și căi de comunicație.

Făcând referire la art. 201 din Codul civil, în redacția în vigoare până la 1

martie 2019, în conformitate cu care, actul juridic se consideră neîncheiat în cazul

în care esența consimțământului nu poate fi determinată cu certitudine nici din

exprimarea exteriorizată și nici din alte circumstanțe ale încheierii sale, prima

instanță a conchis că, procesului-verbal de recepție finală fără număr, aprobat la 27

iunie 2000 prin decizia nr.14/43-2, în lipsa unor date cu privire la suprafața

pavilionului și proprietarului său, nu poate fi considerat ca fiind un act juridic

valid, în temeiul cărui SRL „Triaj” ar fi putut să-și înregistreze dreptul de

proprietate.

Or, la aprobarea lui Consiliul municipal Chișinău, nu s-a expus la concret cu

privire la obiectul aprobării sau, altfel spus, nu poate fi determinată esența

consimțământului organului administrației publice locale, atât cu privire la

suprafața construcției, cât și cu privire la proprietarul ei.

Referitor la capătul de acțiune cu privire la constatarea nulității înregistrării

dreptului de proprietate, a reținut că acestea urmează a fi respinsă având în vedere,

că, conform art. 439 alin. (6) din Codul civil, acțiunea în rectificare întemeiată pe

dispozițiile alin. (1) lit. b), c) sau d) nu atrage necesitatea contestării simultane a

deciziei registratorului.

Fiind investită cu judecarea apelului, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 1 iulie 2021, a admis apelul declarat de SRL „Tiraj”, a casat hotărârea din 25

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o hotărâre

nouă, prin care s-a respins integral, ca fiind nefondată, cererea de chemare în

judecată a Primăriei și Consiliului mun. Chișinău împotriva SRL „Tiraj”,

intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la constarea

10

ineficienței actului juridic, constatarea nulității înregistrării dreptului de

proprietate, rectificarea înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile, evacuarea

pârâtului și obligarea demolării construcției.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a reținut că este

eronată concluzia instanței de fond precum că, procesul-verbal de recepție finală

fără număr din 27 iunie 2000 este nevalid, întrucât din conținutul acestuia nu poate

fi determinat esența consimțământului Consiliul mun. Chișinău cu privire la

suprafața construcției cât și proprietarul ei, or, legalitatea celor consemnate în

procesul-verbal de recepție finală menționat a fost verificată și aprobată de către

Comisia de recepție finală (formată din membri din diverse domenii, inclusiv ale

administrației publice locale) și de către Consiliul mun. Chișinău, motiv pentru

care este irelevant argumentul invocat de către instanța de fond cu privire la lipsa

determinării esenței consimțământului.

Colegiul a accentuat că, prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2

din 27 iunie 2000, au fost aprobate un șir de procese-verbale întocmite de către

Comisia de recepție cu privire la recepționarea obiectivelor, inclusiv SRL „Tiraj”,

în care s-a indicat nemijlocit obiectul recepționat, suprafața totală și

investitorul/proprietar. Iar, actul administrativ nominalizat nu a fost anulat sau

abrogat, producând efecte juridice până în prezent.

Procesul-verbal de recepție finală aprobat prin decizia nr.14/43-2 din 27

iunie 2000 cu privire la recepționarea obiectivelor și transmiterea lor la balanță, a

fost întocmit în corespundere cu legea, motiv pentru care acesta întrunește toate

condițiile de valabilitate și legalitate, actul normativ premergător acestuia, adică

decizia Consiliului mun. Chișinău fiind în vigoare și, corespunzător, procesul-

verbal numit nu poate fi considerat ca fiind un act ineficient.

A remarcat că SRL „Tiraj” posedă bunul imobil cu nr. cadastral

0100202.457.01, situat în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1 începând cu 27

iunie 2000, data semnării procesului-verbal de recepție finală fără număr.

Dreptul de proprietate a fost trecut în Registrul bunurilor imobile și, prin

urmare, rectificarea datelor prin radierea dreptului de proprietate al companiei

pârâte asupra construcției în litigiu este contrară normelor legale, constituind o

încălcare directă a art. 1 din Primul Protocol CEDO.

Colegiul instanței de apel a conchis că este eronată concluzia primei instanțe

că, dreptul de proprietate al Primăriei și Consiliului mun. Chișinău este încălcat de

către SRL „Tiraj”, iar încălcarea urmează a fi remediată prin evacuarea acesteia de

pe terenul pentru construcții cu suprafața de 0,008 ha, situat în mun. Chișinău, str.

Vasile Lupu, 33/1, cu obligarea reprezentanților SRL „Tiraj” de a demola

construcția cu nr. cadastral 0100202.457.01, amplasată pe același teren.

Or, autoritatea publică locală deține dreptul de proprietate asupra terenului,

amplasat în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 33/1, cu nr. cadastral 0100202.457 și

nu asupra construcției edificate pe acesta.

Pe terenul enunțat, este edificat bunul imobil, cu nr. cadastral

0100202.457.01, care aparține SRL „Tiraj” cu drept de proprietate, înregistrat în

temeiul procesului-verbal de recepție finală f/n din 27 iunie 2000, aprobat prin

Decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2.

11

În concluzie, a conchis că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată

și urmează a fi respinsă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluziile instanței de apel neîntemeiate, rezultate

din aprecierea incorectă și arbitrară a circumstanțelor cauzei și probelor anexate la

dosar și interpretarea eronată a normelor de drept material, fapt care constituie

temei de casare a deciziei și menținere a hotărârii primei instanțe.

Respectiv, instanța de recurs consideră întemeiate criticile aduse de recurent

referitor la netemeinicia soluției instanței de apel.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul menționează că în corespundere cu

pct.1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996 cu privire la aprobarea

Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, recepția

constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care

comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție

și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în

folosință.

Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit

obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de

execuție, asumând-și, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de

lege.

Potrivit pct.2, în sensul prezentului Regulament, investitorul este persoana

fizică sau juridică ce a încheiat contractul de executare a unor lucrări de

construcție, supraveghează mersul îndeplinirii lui și preia lucrarea.

Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau

reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.

Totodată, în conformitate cu art. 320 din Codul civil în redacția în vigoare

până la republicarea din 1 martie 2019, dreptul de proprietate asupra unui bun nou,

realizat de persoană pentru sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau

contractul nu prevede altfel.

Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune,

act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre

judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.

În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui

act administrativ.

Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de

proprietate.

Conform art. 14 alin. (1), (2) lit. b) și lit. e) din Legea nr.436-XVI din 28

decembrie 2006, Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii,

în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor

autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice

locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea

administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: administrează

bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului

12

(municipiului); decide atribuirea și schimbarea destinației terenurilor proprietate a

satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

În cazul din speță, având în susținere prevederile legale citate, în

circumstanțele reținute mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că la caz, procesul-

verbal de recepție finală fără număr și fără dată, aprobat la 27 iunie 2000 prin

decizia nr.14/43-2, în temeiul cărui la 5 aprilie 2011 a fost intabulat dreptul de

proprietate al SRL „Triaj” asupra construcției cu suprafața de 58.6 m.p., str. Vasile

Lupu, 33/1, cărei i s-a atribuit nr. cadastral 0100202.457.01, reprezintă un act

juridic prin care comisia de recepție a declarat că acceptă și preia lucrarea

definitivată de construcție și că aceasta poate fi dată în folosință, precum și, a

certificat faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu

prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumând-și, totodată,

pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.

Astfel, procesul-verbal de recepție finală fără număr și fără dată, aprobat la

27 iunie 2000 prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.14/43-2 „Cu privire la

recepționarea obiectivelor și transmiterea lor la balanță”, nu constituie un act prin

care consiliul local a transmis companiei SRL „Triaj”, după cum s-a invocat de

către reprezentantul ultimei, dreptul proprietate asupra construcției din str. Vasile

Lupu, 33/1.

La caz nu a existat un act administrativ de transmitere în proprietate a

gheretei, precum și, procesul-verbal aprobat la 27 iunie 2000 prin decizia nr.14/43-

2, nu poate fi calificat astfel.

Din pct. 6 și pct.9 ale deciziei nr.14/43-2, nu rezultă faptul că SRL „Tiraj”

urma să devină proprietarul construcției (gheretei), ci dimpotrivă, aceasta urma să

transmită construcția menționată la balanța Departamentului transport public și căi

de comunicație, în termen de 30 de zile de la adoptarea deciziei.

Obiectivul SRL „Triaj” din str. Vasile Lupu, 33/1, nu este indicat ca fiind

printre cele care trebuiau supuse înregistrării la organul cadastral al mun. Chișinău.

Sub acest aspect, Colegiul consideră ca fiind eronată abordarea instanței de

apel că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.14/43-2 din 27 iunie 2000,

au fost aprobate un șir de procese-verbale întocmite de către Comisia de recepție

cu privire la recepționarea obiectivelor, inclusiv SRL „Tiraj”, în care s-a indicat

nemijlocit obiectul recepționat, suprafața totală și investitorul/proprietar. Și că,

actul administrativ nominalizat nu a fost anulat sau abrogat, producând efecte

juridice până în prezent.

La fel, referitor la acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind relevante

argumentele recursului că, este eronată concluzia instanței de apel precum că SRL

„Triaj” a avut legitima speranță la dobândirea dreptului de proprietate, or, prin

actele administrative emise de autoritatea publică locală se stabilește expres că

beneficiarul dobândește în folosință un bun provizoriu, pentru o perioadă limitată

de timp.

Atât în decizia nr.14/43-2 din 7 iunie 2000 se aprobă recepționarea unei

construcții provizorii, fără drept de înregistrare a dreptului de proprietate, cât și în

decizia Consiliului mun. Chișinău nr.12/19-22 din 27 noiembrie 2009 și contractul

de arendă funciară nr.5188/2009 terenul se atribuie provizoriu, pentru exploatarea

13

pavilionului provizoriu, iar beneficiarul se obligă să elibereze pe cont propriu

terenul arendat, la prima cerere a Primăriei mun. Chișinău, fără restituirea

cheltuielilor suportate.

Din acest punct de vedere, Colegiul lărgit consideră că este întemeiat și

argumentul că înregistrarea dreptului de proprietate al SRL „Triaj” asupra

construcției cu suprafața de 58.6 m.p., cu nr. cadastral 0100202.457.01, a fost

făcută eronat, contrar prevederilor deciziei nr.14/43-2 din 7 iunie 2000, or,

autoritatea publică locală, prin actul administrativ menționat, nu și-a manifestat

acordul la înregistrarea dreptului de proprietate asupra gheretei, pe terenul

proprietate municipală, actul de recepție finală este unul ineficient pentru

dobândirea dreptului de proprietate iar registratorul greșit a calificat dreptul

înregistrat.

În conexiunea celor expuse, Colegiul conchide că instanța de apel a dat

apreciere greșită probelor și greșit a concluzionat că SRL „Triaj” a dobândit

dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Vasile

Lupu, 33/1, începând cu data de 27 iunie 2000, când a fost aprobat procesul-verbal

de recepție finală fără număr din 27 iunie 2000.

Dimpotrivă, în ansamblul lor, actele cauzei reținute supra demonstrează cert

faptul că beneficiarul a dobândit un bun provizoriu, pentru o perioadă limitată de

timp.

Deci, apreciind cele reținute, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată soluția

primei instanțe privind necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în

judecată.

Totodată, instanța de recurs menționează că în speța de față nu are relevanță

jurisprudența CtEDO în cauza Arzamazova vs. Republica Moldova, la care fac

referire reprezentanții societății intimate și Colegiul instanței de apel.

Or, în cauza Arzamazova vs. Republica Moldova, Curtea a constat

încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei după încheierea de către aceasta a

unui contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu autoritățile locale, pe când

în prezenta cauză, între societatea reclamantă SRL „Tiraj” și administrația publică

locală, nu a fost încheiat un contract de transmitere a imobilului în proprietatea

SRL „Tiraj”.

La fel, în cauza menționată, autoritățile locale nu au pus în discuție actele

juridice încheiate, precum și, nu au contestat buna credință a reclamantei la

dobândirea bunului.

Corelând circumstanțele expuse cu normele legale citate supra, instanța de

recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este greșită,

fiind fundamentată pe o apreciere arbitrară probelor.

Iar, în această conexiune de idei, Colegiul consideră că în speță urmează a fi

menținută hotărârea primei instanțe cu privire la admiterea parțială a acțiunii

înaintate de reprezentantul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, Alina Tofan,

împotriva SRL „Tiraj”, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu

privire la constarea ineficienței actului juridic, constatarea nulității înregistrării

dreptului de proprietate, rectificarea înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile,

evacuarea pârâtului și obligarea demolării construcției.

14

Având în vedere că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a

aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, Colegiul ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de reprezentantul Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, Alina Tofan, a casa integral decizia din 1 iulie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și a menține hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, Alina Tofan.

Se casează integral decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Tiraj”, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, cu privire la constarea ineficienței actului juridic, constatarea nulității

înregistrării dreptului de proprietate, rectificarea înregistrărilor în Registrul

bunurilor imobile, evacuarea pârâtului și obligarea demolării construcției.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

15