3ra-1082/21 — obligarea emiterii actelor administrative si constatarea ilegalitatii refuzului

3ra-1082/21 — obligarea emiterii actelor administrative si constatarea ilegalitatii refuzului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1082/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, Ec. Palanciuc, A. Minciuna)

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursurile depuse de Consiliul municipal Chișinău, Primarul

General al municipiului Chișinău și de Ion Grigor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tatiana Gîrla împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și Societatea cu Răspundere Limitată

„Alenius-APF” cu privire la constatarea ilegalității refuzului și obligarea emiterii

actelor administrative,

împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 14 august 2017, Tatiana Gîrla a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, cu

privire la constatarea ilegalității refuzului, anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actelor administrative (f.d.2-5 vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, a fost

construită neautorizat casa de locuit din str. xxx, mun. Chișinău pe terenul cu nr.

cadastral xxx și terenul cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,106 ha, fapt confirmat

prin Planul de amplasament a construcțiilor și amenajărilor înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău la 10 octombrie 2013.

Reclamanta a menționat că, a conectat casa la energie electrică, apă, gaz,

transportarea deșeurilor, a efectuat un șir de lucrări cadastrale fiindu-i atribuită o

adresă poștală separată: mun. Chișinău. str. xxx.

1

Reclamanta a specificat că, la data de 09 septembrie 2014 de către Inspecția de

Stat în Construcții a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în

privința Tatianei Gîrla, pentru faptul că, aceasta a executat lucrări de construcție a

casei de locuit, situată pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxx, conform planului

cadastral, însă în lipsa autorizației de construire. Prin Hotărârea din data de 03

noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău s-a încetat procesul

contravențional menționat supra, din motivul expirării termenului de prescripție a

răspunderii contravenționale.

Reclamanta Tatiana Gîrla a indicat că, pentru casa de locuit situată pe str. xxxx,

mun. Chișinău au fost perfectate un șir de avize pozitive și anume: certificatul de

urbanism informativ nr.93i/15 din 25 februarie 2015, certificatul din 19 septembrie

2013 al Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, privind rezultatele inspectării

obiectivului supus examinării și planul de amplasament a construcțiilor și

amenajărilor, recepționat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 10 octombrie

2013, ridicarea topografică de control; avizul din 01 aprilie 2015 al Direcției de

Pompieri și Salvatori privind recepția finală a construcției, avizul nr.12/3-1-378 din

09 martie 2016 al Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chișinău, avizul

sanitar nr. 06h-6/l-1146 din 13 mai 2015 al Centrului Național de Sănătate Publică;

raportul de expertiză din 27 martie 2015 privind starea tehnică a construcțiilor,

clădirilor de locuit al Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, procesul-

verbal de recepție finală al casei de locuit, semnat de către doi membri ai Comisiei

de recepție finală, studiul de prefezabilitate (PUD în volum redus) privind

sistematizarea teritoriului din str. xxxx, mun. Chișinău.

Reclamanta a invocat că, ulterior a aflat că există o decizie a Consiliului

municipal Chișinău, în care se indică că terenul pe care este construită casa din

litigiu, este teren de uz public-drumuri. Respectiv, la data de 09 iunie 2017 a înaintat

către Consiliul municipal Chișinău o cerere, prin care a solicitat copia deciziei

nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, pentru a face

cunoștință. Iar, la 12 iunie 2017 reclamanta a primit copia deciziei solicitate, cu

anexele acesteia, din care a stabilit că terenul, pe care este construită casa de locuit

din str. xxxx, mun. Chișinău, este teren de uz public-drumuri, și este preconizat

pentru concesionarea drumurilor de acces auto și pietonale spre imobilele locative.

Reclamanta a menționat că, la 07 iulie 2017 a înaintat o cerere prealabilă către

Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiul Chișinău, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău,

în partea ce ține de terenul cu nr. cadastral xxxx, plasat la poziția 2319 din Anexa

deciziei și anume, terenul cu suprafața 0,0315 ha, pe care este construită casa din str.

xxxx, mun. Chișinău. Prin răspunsul din 14 iulie 2017, Consiliul municipal Chișinău

a respins cererea prealabilă pe motiv că este tardivă.

Totodată, reclamanta a specificat că la data de 29 iunie 2017 a înaintat

Consiliului municipal Chișinău cererea nr. l, prin care a solicitat emiterea unei

decizii cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului din str. xxxx, mun.

Chișinău, ca parcelă separată și cererea nr.2, prin care a solicitat emiterea de către

Consiliul municipal Chișinău a unei decizii cu privire la aprobarea Studiului de

prefezabilitate (PUD în volum redus) și a suplimentului la planșa 7 a PUD în volum

redus privind sistematizarea teritoriului din str. xxxx, mun. Chișinău, elaborat de

către IMP „Chișinăuproiect” cu stabilirea și aprobarea hotarelor terenului din str.

2

xxxx, mun. Chișinău. Însă, până la momentul adresării în instanța de judecată, aceste

cereri au rămas fără răspuns.

Reclamanta a menționat că decizia contestată este ilegală, ori, IMP

„Chișinăuproiect” a elaborat la data de 13 martie 2014, Studiul de prefezabilitate

(PUD în volum redus) privind sistematizarea teritoriului din str. xxxxx, mun.

Chișinău, în care se menționează că terenul sistematizat, propus în studiu, constituie

0,0315 ha și se află în limita parcelelor cadastrale vecine și în limita liniilor roșii

calculate. Accesul de transport și pietonal către construcția analizată este asigurat.

Terenul propus de a fi format corespunde tuturor cerințelor de exploatare, deci, poate

fi format ca parcelă cadastrală separată. Iar, conform suplimentului la planșa 7 a

Studiului de prefezabilitate privind sistematizarea teritoriului din str. xxxx din mun.

Chișinău, pentru deservirea și exploatarea construcției existente, este necesar de a

forma un lot de teren separat, care să corespundă normelor de urbanism. Accesul

către terenul nou propus de a fi format este efectuat din str. xxxx, iar conform

Planului Urbanistic General, strada xxx este o stradă de interes urban, pe când strada

xxx este de interes local. Accesul către xxxx se face de pe străzile adiacente: xxx,

xxxx, xxxx.

Reclamanta a specificat că, prin răspunsul nr.121-11 din 27 aprilie 2017, IMP

„Chișinăuproiect” a menționat, că potrivit Planului Urbanistic General, aprobat prin

decizia nr.68/1-2 din 22 martie 2007 a Consiliului municipal Chișinău, strada

examinată - xxxx din mun. Chișinău, nu este reflectată în rețeaua stradală a mun.

Chișinău și nu este reglementată cu linii roșii, fapt ce este în contradicție cu actul

administrativ contestat.

La fel, reclamanta consideră că, este nefondat răspunsul din 14 aprilie 2017 al

Consiliului municipal Chișinău, prin care s-a respins cererea prealabilă a Tatianei

Gîrla, pe motiv că este tardivă, deoarece ea a recepționat decizia contestată la data

de 12 iunie 2017.

Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității

răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău;

anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău,

în partea ce ține de terenul cu nr. cadastral xxxx, plasat la poziția 2319, obligarea

pârâților de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului

cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă separată și o

decizie cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în volum redus) și

a suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus privind sistematizarea teritoriului

din str. xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”.

La data de 15 noiembrie 2018, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a înaintat aceleași pretenții, specificând noi

temeiuri de drept de a înainta acțiunea.

Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, reclamanta a

menționat că, potrivit certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice la data de

14 decembrie 2017, modul de folosință a terenului cu nr. cadastral xxxx este cale de

comunicație, dar nu teren de uz public-drumuri.

Reclamanta a subliniat că, art. l din Regulamentul privind condițiile de

amplasare a obiectivelor în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale

acestuia, Anexa nr.4 din Legea drumurilor nr.509 din 22 iunie 1995, prevăd noțiunea

de cale de acces la drumul public, iar potrivit art.7 alin.2 din Legea nominalizată,

căile de acces se proiectează, se construiesc si se amenajează în conformitate cu

3

Certificatul de urbanism și se execută în baza proiectelor aprobate și autorizațiilor

de construire eliberate de autoritățile publice locale, în conformitate cu procedura și

cerințele stabilite de lege.

La fel, reclamanta a menționat că, deși pct.1.10 din Regulamentul Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău

prevede că, Direcția conlucrează cu toate instituțiile ce desfășoară acțiuni urbanistice

a municipiului Chișinău, pârâții nu motivează de ce aceștia refuză de a aproba

Studiul de prefezabilitate (PUD în volum redus) și suplimentul la planșa 7 a PUD în

volum redus privind sistematizarea teritoriului din str. xxxx, mun. Chișinău, elaborat

de către IMP „Chișinăuproiect”, or toate actele emise de IMP „Chișinăuproiect” sunt

legale, în vigoare și careva obiecții vizavi de acestea nu sunt.

La data de 17 septembrie 2019, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat: admiterea acțiunii; constatarea

ilegalității răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal

Chișinău; obligarea pârâților de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată și o decizie cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în

volum redus) și suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus privind

sistematizarea teritoriului din str. xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP

„Chișinăuproiect” (f.d.1-4 vol. II).

La data de 01 iunie 2020, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere

suplimentară de concretizare a pretențiilor, prin care și-a menținut pretențiile

înaintate, prezentând probe noi și anume, ordonanța din 25 martie 2019 a

procurorului, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturi municipiului

Chișinău și adjunct interimar al procurorului șef al Oficiului Buiucani.

Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, reclamanta a

menționat, că prin ordonanța sus menționată s-a efectuat controlul ierarhic superior

privind examinarea plângerilor de contestare a Tatianei Gîrla, împotriva acțiunilor

ilegale întreprinse de către angajații Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare: Cristina Hristoforova - specialist superior; Vasile Ungureanu -

specialist principal; Nicolae Bolea - specialist principal; Mihaela Iacob - șef adjunct;

Sergiu Borozan - șef DGAUR și a viceprimarului mun. Chișinău Nistor Grozavu.

Respectiv, prin ordonanța nominalizată, s-a admis ca fiind întemeiată plângerea

Tatianei Gîrla și a fost anulată ca fiind neîntemeiată ordonanța privind refuzul de a

începe urmărirea penală și clasarea procesului penal nr.1312 din 21 iunie 2019, fiind

dispusă reluarea cercetărilor de caz.

Totodată, reclamanta a menționat că, a fost nevoită să se adreseze organului de

urmărire penală din cauza inacțiunilor angajaților autorității publice, care sunt

responsabili de neacceptarea de a fi format separat terenul pentru exploatarea și

deservirea bunului imobil existent, amplasat în mun. Chișinău, str. xxxx și refuzul

de recepție finală a casei de locuit din litigiu. Or, aceste inacțiuni sunt contrare

prevederilor pct. 3 și 9 ale Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996, Instrucțiunii

provizorie privind procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea

construcțiilor neautorizate, aprobată prin decizia nr. 13/31 din 10 mai 2004 a

Primăriei municipiului Chișinău și Hotărârii din 01 noiembrie 2014 a Judecătoriei

sectorului Râșcani, mun. Chișinău.

4

Reclamanta a invocat că, Primăria municipiului Chișinău intenționat ignoră și

omite faptul că, casă de locuit din str. xxxx, a fost construită aferent casei de locuit

din str. xxxx, încă cu 15 ani în urmă, fiind conectată la toate serviciile comunale,

precum și dispozițiile indicate în încheierea de asigurare a acțiunii din 29 mai 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care nu a fost atacată cu recurs de pârâți. La

fel, reclamanta a subliniat că dipozițiile prezentei încheieri judecătorești au fost

aduse la cunoștiință pârâților, prin avizul nr.77 din data de 28 mai 2018 al avocatului

Valentin Enachi și avizul din 06 iunie 2018 al Tatianei Gîrla.

Astfel, reclamanta a menționat că, prin scrisoarea de informare din 29 mai 2019

a Direcției Generale Urbanism și Relații Funciare i-au fost aduse la cunoștiință:

Actul de constatare pe teren Nr.24/2019 din 29 mai 2019; Planul lotului, în care este

indicat eronat numărul cadastral xxxx, ca fiind numărul cadastral al terenului situat

pe adresa mun. Chișinău, str. xxxx, Certificatul de urbanism informativ nr.93i/15 din

25 februarie 2015 și Planul lotului de încadrare în teritoriu.

Reclamanta a specificat că, pârâții la 19 decembrie 2019 s-au adresat cu o

cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Gîrla cu privire la eliberarea lotului

de pământ, proprietate municipală și demolarea construcțiilor edificate neautorizat.

La data de 05 decembrie 2018, Ion Grigor a depus o cerere, prin care a solicitat

atragerea lui în proces în calitate de intervenient principal (f.d.212 vol. I).

Prin încheierea protocolară din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus introducerea în proces în calitate de intervenient accesoriu de

partea reclamantului a lui Ion Grigor (f.d.225 vol. I).

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Tatiana Gîrla, persoană terță Ion Grigor împotriva

Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

constatarea ilegalității refuzului nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017, obligarea emiterii

deciziei cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului și obligarea emiterii

deciziei cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate. S-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la

cererea prealabilă. S-a obligat Consiliul municipal Chișinău să emită decizia cu

privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str.

xxxx, municipiul Chișinău, ca parcelă separată. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d.238-252 vol. II).

La data de 29 iulie 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău au depus apel împotriva hotărârii din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de Tatiana Gîrla împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și Societatea cu Răspundere

Limitată „Alenius-APF” cu privire la constatarea ilegalității refuzului și obligarea

emiterii actelor administrative (f.d.2 vol. III).

Hotărârea motivată din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost notificată Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului

Chișinău la data de 22 august 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție

DS9350370602AS, anexat la materialele cauzei (f.d.17 vol. III).

Iar, la data de 21 septembrie 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău au depus motivarea apelului (f.d.21-28 vol. III).

5

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului Chișinău

împotriva hotărârii din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 21 octombrie 2020, reprezentantul Consiliului municipal Chișinău și a

Primarului General al municipiului Chișinău a depus în instanța de apel o cerere,

prin care a solicitat atragerea în proces în calitate de terț a SRL „Alenius-APF”

(f.d.68 vol. III).

Prin încheierea protocolară din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-

a dispus atragerea în proces în calitate de persoană terță a SRL „Alenius-APF”

(f.d.78 vol. III).

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.14-35 vol. III).

La data de 09 august 2021, Ion Grigor a depus recurs împotriva deciziei din

data de 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului și casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că, instanțele ierarhic inferioare

au soluționat greșit cauza, ori acestea nu au dat apreciere faptului că, anume el cu

soția, Natalia Grigor au construit casa din mun. Chișinău, str. xxxx, pe care ulterior

au gajat-o Tatianei Gîrla, pentru garantarea executării obligației de rambursare a

împrumutului. Mai mult, ei urmau să legalizeze construcția din mun. Chișinău, str.

xxxx și ulterior să o gajeze Tatianei Gârla, fapt expres prevăzut în contractul de

împrumut.

Recurentul a specificat că, Ion Grigor și Natalia Grigor sunt proprietarii

materialelor de construcție utilizate la edificarea construcției neautorizate amplasate

în mun. Chișinău, str. xxxx, fapt ce rezultă expres din decizia din data de 20 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău și din decizia din 02 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție, prin care Ion Grigor a fost achitat de învinuirea adusă în baza

art. 190 Cod penal.

La fel, recurentul a menționat că, prin cererea în care a solicitat să fie atras în

calitate de intervenient principal, a solicitat și recunoașterea dreptului de proprietate

asupra casei de locuit, amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx. Însă, nici instanța de

fond și nici instanța de apel nu s-au expus asupra acestei pretenții, prin ce i s-a

îngrădit dreptul de acces la justiție, fiindu-i încălcat dreptul de proprietate.

Recurentul a invocat că, Tatiana Gîrla nu poate revendica încălcarea unui drept

al său, prin activitatea administrativă. Or, anume recurentul Ion Grigor, urma să

legalizeze construcția, amplasată în mun. Chișinău, xxxx și să o gajeze Tatianei

Gîrla, fapt prevăzut expres în pct. 6 din contractul de împrumut bănesc. Astfel,

Tatiana Gîrla nu poate acționa decât pe cale oblică.

Recurentul a specificat că în proces nu a fost atrasă în calitate de terț, soția sa,

Natalia Grigor, deși construcția neautorizată amplasată în mun. Chișinău, str. xxxxx,

a fost construită în timpul căsătoriei și se supune regimului juridic al proprietății în

devălmășie, prin urmare, îi sunt afectate și drepturile acesteia.

La data de 12 august 2021 Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău au depus recurs împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului și casarea deciziei

6

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral

acțiunea depusă de Tatiana Gîrla.

În motivarea recursului, recurenții au menționat că, instanțele ierarhic

inferioare au aplicat și interpretat eronat normele de drept material, iar concluziile

expuse în hotărâri sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Astfel, instanța de

apel a emis o decizie care contravine prevederilor art. 432 alin. 2 lit. a), b) și c) Cod

de procedură civilă, iar motivarea hotărârii primei instanțe este bazată doar pe

declarațiile reclamantei, care nu au un suport probatoriu și vin în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Recurenții au menționat că, Codul administrativ instituie ca test de

admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în

contestare, revendicarea unui drept vătămat, însă în litigiul dedus judecății nu se

atestă încălcarea unui drept apărat de lege. Inclusiv, la întrebările adresate în instanța

de apel, reclamanta a fost în imposibilitate de a argumenta care este dreptul ei

încălcat.

La fel, recurenții au indicat că, potrivit înscrisurilor anexate la materialele

cauzei, inclusiv declarațiilor reclamantei în cadrul ședințelor de judecată, se reține

că în baza pct. 6 din contractul de împrumut, autentificat de notarul public Oleg

Belicesco la data de 05 noiembrie 2011 cu nr.3844, Ion Grigor s-a obligat să dea în

exploatare casa de locuit din str. xxxxx, să privatizeze terenul cu suprafața de 0,03

ha, să formeze un bun imobil nou și să-l gajeze în folosul Tatianei Gîrlă. Mai mult,

casa de locuit din litigiu a fost construită de Ion Grigor, care era proprietar al casei

din str. xxxx nr. cadastral xxxxx.

Recurenții au specificat că, deși Tatiana Gîrla a solicitat obligarea Consiliului

municipal Chișinău să emită decizia cu privire la stabilirea hotarelor și formarea

terenului cu suprafața de 0,0315 din str. xxxx, ca parcelă separată, această pretenție

nu se încadrează în normele legale prevăzute de art. 3 și art. 17 din Legea nr. 354

din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. Mai mult, pentru a

contesta activitatea autorităților publice, persoana trebuie să justifice un drept al său

încălcat prin actul contestat, iar în litigiul prezent nu se atestă încălcarea unui drept

al Tatianei Gîrla, odată ce pretenția înaintată se referă la un lot de teren asupra căruia

nu are nici un drept. Reieșind din faptul că, Tatiana Gîrla nu poate revendica dreptul

încălcat prin activitatea administrativă, cererea acesteia urmează să fie declarată

inadmisibilă.

Cu privire la pretenția privind anularea răspunsului nr. 01/109-1515 din data de

14 iulie 2017, recurenții au invocat că, acest răspuns constituie decizia cu privire la

cererea prealabilă a reclamantei din data de 07 iulie 2021, prin care aceasta a solicitat

anularea în parte a deciziei nr. 1/18-1 din 07 februarie 2014 a Consiliului municipal

Chișinău, care de fapt nu este obiect al prezentei acțiuni, or reclamanta a renunțat la

pretenția de anulare a deciziei pe parcursul examinării cauzei în prima instanță.

Respectiv, la caz, se examinează acțiunea în obligare, iar, răspunsul din 14 iulie 2017

nu are tangență cu acțiunea dedusă judecății și pretenția respectivă urmează să fie

declarată inadmisibilă.

Recurenții au indicat că, terenul litigios se află în sectorul Buiucani al mun.

Chișinău, str. xxxx. Pe acest teren este construit un bun imobil cu regimul de înălțime

P+E+M, fără autorizație de construire, fapt care nu este negat de reclamanta Tatiana

Gîrla și care se probează inclusiv prin actul întocmit de către Oficiul Teritorial

Cadastral Chișinău la data de 07 octombrie 2013. Mai mult decât atât, până în

7

prezent Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău nu a efectuat în Registrul bunurilor

imobile, nici o înscriere cu privire la construcția edificată neautorizat.

Recurenții au precizat că, bunul imobil din str. xxxx se află pe terenul cu nr.

cadastral xxxx, iar reclamanta intenționat a dus în eroare instanța, afirmând că bunul

imobil ar fi situat pe un alt teren, fapt constatat eronat și de instanțele ierarhic

inferioare. Astfel, instanța de apel eronat și-a întemeiat soluția pe certificatul despre

rezultatele inspectării bunului imobil, eliberat de ÎS Cadastru și a Planului de

amplasament a construcțiilor și amenajărilor, recepționat de Oficiul Teritorial

Cadastral Chișinău la 10 octombrie 2013, în care este indicat că casa de locuit lit.

B02 este construită fără autorizație și este amplasată în afara hotarelor juridice. Ori,

la etapa respectivă Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău nu putea face referire la un

număr cadastral, deoarece terenului i s-a atribuit numărul cadastral xxxx, ca urmare

a lucrărilor de delimitare, aprobate prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

1/18-1 din 27 februarie 2014. În susținerea poziției respective este și conținutul

suplimentului la obiect nr.152- 13.03.14 și cu nr. 325-11.06.2018, elaborat de ÎMP

„Chișinăuproiect”, care se referă la propunerea de sistematizare a lotului, cu

demarcarea acestuia din terenul cu nr. cadastral xxxx.

Recurenții au specificat că, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,

pe terenul cu nr. cadastral xxxx se află o singură construcție, care aparține cu drept

de proprietate SRL „ALENIUS- AFP”.

Recurenții au indicat că, potrivit Certificatului de urbanism informativ nr.

93i-15 din 25 februarie 2015 și a planului terenului, anexat la certificatul de

urbanism, se constată faptul că, casa de locuit din litigiu este edificată neautorizat,

pe terenul ocupat abuziv, din contul tramei stradale și în zona de servituții a rețelelor

inginerești, ceea ce contravine normelor urbanistice în vigoare.

Faptul amplasări construcției neautorizate pe terenul cu numărul cadastral xxxx

se confirmă inclusiv, prin actul de constatare pe teren nr. 24/2019 din data de 29 mai

2019, emis de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău. Mai mult decât atât, a fost constatat și faptul că

Tatiana Gîrla a îngrădit terenul și a instalat o poartă de fier, îngrădind inclusiv,

accesul către terenul cu nr cadastral xxxx.

Recurenții au specificat că inițial, reclamanta prin cererea de chemare în

judecată, a solicitat, anularea deciziei nr. 1-18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului

municipal Chișinău, în partea ce se referă la terenul cu nr. cadastral xxxx, plasat la

poziția 2319 din Anexa deciziei, prin ce Tatiana Gîrla a recunoscut faptul, că bunul

imobil are o tangență directă cu nr. cadastral xxxx, adică, casa de locuit se află anume

pe acest teren.

La fel, recurenții au invocat că, prima instanță eronat a concluzionat, că terenul

aferent imobilului din litigiu nu poate fi apreciat ca teren de uz public-drumuri, ori

această constatare contravine înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile și deciziei

nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău. Mai mult,

argumentele necesare în acest sens au fost prezentate de către specialiștii din cadrul

Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare prin nota de serviciu

nr. 1/1251 din 23 august 2021, anexată la materialele cauzei, care denotă cu

certitudine existența unui drum în zona respectivă.

Totodată, conform Registrului bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral xxxx,

este teren de domeniu public, modul de folosință, cale de comunicație, iar în

8

subcapitolul III, partea II Notări, la solicitarea Tatianei Gîrla, există înregistrarea

unei grevări „Acțiune in justiție”.

Recurenții Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău au precizat că, prin soluția adoptată de instanțele ierarhic inferioare se

lezează grav drepturile autorității publice locale în a-și apăra dreptul de proprietate,

ori dreptul de proprietate municipală este un drept și un element de bază al

autonomiei municipale și se manifestă prin dreptul autorităților publice locale de a

poseda, folosi și, după caz, de a dispune de terenurile proprietate municipală în

interesul populației mun. Chișinău, în limitele și modul stabilit de lege.

Recurenții au menționat că, instanțele inferioare nu au ținut cont de prevederile

Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, care

stabilește modul de formare a bunurilor imobile în funcție de proprietar și destinație.

Respectiv, nu este clar care este metoda de formare a bunului imobil și din care teren

se formează.

Recurenții au invocat că, în cadrul examinării cauzei, atât în prima instanță, cât

și în instanța de apel, a fost respinsă cererea depusă de reprezentantul Consiliului

municipal Chișinău și a Primarului General al municipiului Chișinău, prin care s-a

solicitat suspendarea procesului, deși s-a anexat la materialele cauzei o copie a

cererii de chemare în judecată înaintată de către Consiliul municipal Chișinău și

Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Tatianei Gîrla privind

eliberarea lotului de pământ proprietate municipală și demolarea construcțiilor

edificate neautorizat. Respectiv, până la soluționarea pretenției privind eliberarea

terenului proprietate municipală, domeniu public, nu poate fi soluționat litigiul în

cauză, or există riscul de a avea două hotărâri contradictorii.

Recurenții au reiterat că, terenul cu nr. cadastral xxxx, ocupat abuziv de

Tatiana Gîrla, pe care este amplasată construcția neautorizată, este preconizat pentru

concesionarea drumurilor de acces auto și pietonale spre imobilele locative, fiind

plasat în domeniul public al municipiului Chișinău.

La fel, recurenții au menționat că, în anul 2012, IMP „Chișinăuproiect” a

elaborat documentația urbanistică „Planul urbanistic de detaliu privind amplasarea

blocurilor locative din str. Cornului 4,5 în mun. Chișinău”, care după procedura

stabilită prin decizia nr.11/20 din 18 decembrie 2014, a fost aprobată de Consiliul

municipal Chișinău, iar decizia nominalizată conține soluții privind dezvoltarea

spațiului din domeniul public, în prezent clasat ca drum public, str. Pârâului, în zonă

pietonală, cu păstrarea acestei clasări în viitor.

Iar, la elaborarea PUD-ului efectuat de IMP „Chișinăuproiect” obiectul nr.

152-13.03.14 și ulterior nr. 325-11.06.18 „Supliment la obiect 152 13.03.14

„Studiului de prefezabilitate (PUD)...”, la cererea Tatianei Gîrla, nu a fost asigurată

procedura de elaborare și aprobare a PUD-ului în modul stabilit. Nu au fost obținute

avizele serviciilor necesare, în special a Serviciului de Salvatori și Pompieri, ori

excluderea din componența tramei stradale, a accesului din str. xxx spre str. Pârâului

poate provoca încălcarea normelor anti-incendiare în perioada de executarea a

lucrărilor de deservire și reparație a rețelelor tehnico-edilitare existente. La fel, nu

s-a respectat procedura privind organizarea consultărilor cu populația, având în

vedere afectarea domeniului public, nu au fost obținute avizele DGTPCC și

DGAURF și a serviciilor de resort, a deținătorilor rețelelor amplasate în limita

străzii.

9

Recurenții au mai invocat că, conform certificatului despre rezultatele

inspectării bunului imobil nr. 128682 din 19 septembrie 2013, construcția lit. B este

indicată cu amplasament pe terenul cu nr. cadastral inexistent -xxxxx, iar conform

planului (releveu) a bunului imobil, construcția lit. B(02) este marcată cu nr.

cadastral xxxx, respectiv rezultă că construcția este amplasată pe terenul cu nr.

cadastral xxxxx, pe care este amplasată construcția legală 01 lit. A, din strada xxxx,

care din 10 septembrie 2018 aparține unei persoane juridice , iar terenul cu nr.

cadastral xxxx aparține mun. Chișinău. Din cele reținute supra, se denotă existența

unor erori la etapa de elaborare a documentației cadastrale și recepționarea acestor

lucrări cadastrale.

Recurenții au specificat că se depune o acțiune în obligare, dacă autoritatea

administrativă refuză sau nu adoptă un act administrativ, pe care este obligat să îl

adopte. În prezentul litigiu, autoritatea publică nu poate fi obligată de către terți să-

și execute dreptul de dispoziție asupra bunului din litigiu. Astfel, prin adoptarea

hotărârilor recurate, instanțele de judecată și-au depășit limitele competențelor

atribuite prin lege.

La data de 26 octombrie 2021, în adresa intimatei Tatiana Gîrla, a

reprezentanților acesteia, avocatul Doina Crețu și avocatul Valentin Enachi, a

Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului Chișinău,

terțului Ion Grigor și reprezentantul acestuia, avocatul Dorin Botnarenco și a terțului

SRL „Alenius-APF” a fost expediată copia recursului depus de Ion Grigor și copia

recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d.126 vol. IV).

La data de 09 noiembrie 2021, Tatiana Gîrla, reprezentată de avocatul Doina

Crețu a depus referințe la recursurile înaintate de Consiliul municipal Chișinău,

Primarul General al municipiului Chișinău și de Ion Grigor, prin care a solicitat ca

acestea să fie declarate ca fiind inadmisibile (f.d.138-178 vol. IV).

La data de 19 noiembrie 2021, Tatiana Gîrla, reprezentată de avocatul Valentin

Enachi a depus referință la recursurile înaintate de Consiliul municipal Chișinău,

Primarul General al municipiului Chișinău și de Ion Grigor, prin care a solicitat

declararea inadmisibilă a recursurilor sau respingerea acestora ca fiind neîntemeiate

(f.d.183-186 vol. IV).

La fel, la data de 19 noiembrie 2021, Tatiana Gîrla a depus referință la recursul

înaintat de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursurilor (f.d.187-18 vol.

IV).

Deși, la data de 01 noiembrie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău, au recepționat recursul depus de Ion Grigor,

aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referință la recursul

depus de Ion Grigor.

La fel, terțul Ion Grigor și terțul SRL „Alenius-APF” nu și-au valorificat

dreptul lor procedural și nu au depus referință la recursul declarat de Consiliul

municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

10

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată

la data de 14 iulie 2021, fiind notificată recurentului Ion Grigor la data de 13 august

2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8003422207AS, anexat la

materialele cauzei (f.d.56 vol. IV). Astfel, recursul depus de Ion Grigor este în

termen.

La fel, instanța de recurs relevă că, decizia contestată a fost notificată

recurenților Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului

Chișinău la data de 06 august 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.

DS8003422215AS, anexat la materialele cauzei (f.d.55 vol. IV).

Astfel, recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău la data de 12 august 2021, este în termen.

Prin încheierea din 01 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Consiliul municipal Chișinău, Primarul General al municipiului Chișinău

și de Ion Grigor au fost numite pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Ion

Grigor urmează a fi declarat inadmisibil, iar recursul depus de Consiliul municipal

Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău să fie admis. Decizia din data

de 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, urmează a fi casate în partea anulării deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la

cererea prealabilă și obligării Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu

privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str.

xxxx, municipiul Chișinău, ca parcelă separată și a emite în această parte o nouă

decizie de respingere a acestor pretenții înaintate de Tatiana Gîrla împotriva

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău. În rest, decizia

din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 14 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se vor menține.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

11

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.

116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale

în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie

2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă

inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica

dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

Astfel, referitor la recursul depus de Ion Grigor, instanța de recurs conchide că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 246 din Codul administrativ stipulează examinarea admisibilității

cererii de recurs.

Conform alin. (1) și (2) lit. a)-f) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul

este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e)

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că temeiurile de inadmisibilitate

stipulate la art. 246 alin. (2) Cod administrativ nu poartă un caracter exhaustiv și

respectiv, în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri, care

necesită a fi verificate.

În această ordine de idei, Colegiul reține că, prin prisma art. 231 alin. (1) Cod

administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi

contestate cu apel.

La caz se atestă că, hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost atacată cu apel doar de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău (f.d.2 vol. III). Respectiv, rezultă că, Ion Grigor

nu a folosit calea de atac apelul împotriva hotărârii primei instanțe și prin lege nu

este în drept să atace cu recurs decizia instanței de apel.

Mai mult, prin decizia instanței de apel nu i-a fost înrăutățită situația

recurentului Ion Grigor. Ori, prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău

a fost respinsă cererea de apel înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.14-35 vol. III).

În acest context, Colegiul conchide că Ion Grigor, contrar prevederilor art. art.

231 alin. (1), 246 Cod administrativ a depus recurs fără a folosi calea de apel,

omițând astfel din propria culpă un grad de jurisdicție, ceea ce este inadmisibil din

moment ce legea prevede această cale de atac. Aceasta, deoarece nu pot fi atacate cu

12

recurs hotărârile în a căror privință participanții la proces nu au folosit calea apelului

prevăzută de lege.

Prin urmare, Ion Grigor în mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a ataca

cu apel hotărârea primei instanțe, a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs

decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută

hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din data de

11 ianuarie 2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare

a neepuizării căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din

culpa lor a căii de atac apelul.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ion Grigor.

Cu referire la recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău, instanța de recurs relevă următoarele.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul

în care legea nu dispune altfel.

Art. 15 alin. (1) al Legii menționate supra prevede că, cererea prealabilă se

examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de

la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă

legislația nu prevede altfel.

În conformitate cu ar. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Prevederile art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

data de 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019) stabilesc că cererea

prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului

pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune

altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau

data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data

comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea

dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

13

unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea

nu prevede procedura prealabilă.

Instanța de recurs relevă că, la 07 iulie 2017 Tatiana Gîrla a înaintat o cerere

prealabilă către Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiul Chișinău, prin

care a solicitat anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului

municipal Chișinău, în partea ce ține de terenul cu nr. cadastral xxxxx, plasat la

poziția 2319 din Anexa deciziei, și anume terenul cu suprafața 0,0315 ha, pe care

este construită casa din str. xxxx, mun. Chișinău (f.d. 68-72 vol. I).

Prin răspunsul nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017, Consiliul municipal Chișinău

a respins cererea prealabilă pe motiv că este tardivă și nu poate fi examinată (f.d. 73

vol. I).

La data de 29 iunie 2017 Tatiana Gîrla a înaintat Consiliului municipal

Chișinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea unei decizii cu privire la

stabilirea hotarelor și formarea terenului din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată (f.d.75-77 vol. I) și o altă cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea de

către Consiliul municipal Chișinău a unei decizii cu privire la aprobarea Studiului

de prefezabilitate (PUD în volum redus) și a suplimentului la planșa 7 a PUD în

volum redus, privind sistematizarea teritoriului din str. xxxxx, mun. Chișinău,

elaborat de către IMP „Chișinăuproiect” cu stabilirea și aprobarea hotarelor terenului

din str. xxxx, mun. Chișinău (f.d.78-80 vol. I).

La data de 14 august 2017, Tatiana Gîrla a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, iar

concretizându-și pretențiile pe parcursul examinării cauzei a solicitat constatarea

ilegalității răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal

Chișinău; obligarea pârâților de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată și o decizie cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în

volum redus) și suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus, privind

sistematizarea teritoriului din str. xxxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP

„Chișinăuproiect” (f.d.1-4 vol. II).

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Tatiana Gîrla, persoană terță Ion Grigor împotriva

Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

constatarea ilegalității refuzului nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017, obligarea emiterii

deciziei cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului și obligarea emiterii

deciziei cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate. S-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la

cererea prealabilă. S-a obligat Consiliul municipal Chișinău să emită decizia cu

privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str.

xxxx, municipiul Chișinău, ca parcelă separată. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d.238-252 vol. II).

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.14-35 vol. III).

Astfel, instanța de recurs relevă că în prezentul litigiu, reclamanta Tatiana Gîrla

a înaintat trei pretenții distincte și anume: constatarea ilegalității răspunsului

nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău; obligarea

14

pârâților de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului

cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă separată și o

decizie cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în volum redus) și

suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus, privind sistematizarea teritoriului

din str. xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”.

Cu referire la pretenția înaintată de Tatiana Gîrla privind constatarea ilegalității

răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău,

instanța de recurs menționează că instanțele ierarhic inferioare eronat au constatat

temeinicia acesteia. Or, această pretenție urma a fi respinsă ca neîntemeiată.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din

structurile specificate la lit. a) și b).

Art. 2 al Legii menționate supra, stabilește că actul administrativ este

manifestarea juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii.

Ținând seama de prevederile menționate, actul administrativ poate fi definit ca

fiind un act unilateral, cu caracter normativ sau individual, adoptat sau emis de către

o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un

act administrativ, în mod unilateral, în baza și în vederea exercitării legii, pentru

nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ.

Respectiv, instanța de recurs conchide că obiect al acțiunii este actul

administrativ contestat, dar nu răspunsul la cererea prealabilă, prin care s-a solicitat

anularea actului administrativ.

Or, răspunsul unei autorități publice cu privire la examinarea unei cereri

prealabile privind anularea unui act administrativ nu poate fi considerat obiect al

acțiunii în contencios administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce efecte

juridice față de persoana care a contestat actul autorității publice.

Instanța de recurs învederează că, deși reclamanta Tatiana Gîrla inițial, prin

cererea de chemare în judecată a contestat decizia nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014

a Consiliului municipal Chișinău și răspunsul nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al

Consiliului municipal Chișinău (f.d.2-5 vol. I), ulterior concretizându-și pretențiile

a solicitat doar anularea răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului

municipal Chișinău (f.d.1-4 vol. II).

Astfel, instanțele ierarhic inferioare urmau să examineze legalitatea răspunsului

nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău, doar în condiția

în care reclamanta contesta și decizia nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului

municipal Chișinău. Or, anularea răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al

Consiliului municipal Chișinău este o pretenție subsecventă cerinței cu privire la

anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău.

Ținând cont de cele indicate supra, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic

inferioare eronat au constatat că obiect al acțiunii în contencios administrativ poate

15

fi răspunsul nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău, în

condițiile în care acesta este răspuns la cererea prealabilă privind anularea deciziei

nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, iar reclamanta

Tatiana Gîrla, ulterior concretizându-și pretențiile pe parcursul examinării cauzei nu

a contestat decizia nominalizată în instanța de judecată.

Cu referire la pretenția reclamantei Tatiana Gîrla cu privire la obligarea

pârâților Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului

Chișinău de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului

cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă separată, instanța

de recurs menționează următoarele.

Conform art. 3 al Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea

bunurilor imobile, formarea bunului imobil se inițiază de către: a) proprietarul lui,

inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităților

împuternicite cu administrarea bunului; b) titularii de drepturi reale și de alte drepturi

patrimoniale (gestiune economică, arendă etc.), cu acordul proprietarului; c) instanța

de judecată, executorii judecătorești și Serviciul Fiscal de Stat, în cazurile prevăzute

de prezenta lege.

Art. 7 al Legii menționate supra, în vigoare la 29 iunie 2017, prevede că data

depunerii cererii prealabile privind stabilirea și formarea hotarelor, prevede că (1)

La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiții principale: a)

bunurile formate să corespundă destinației inițiale, să fie respectate normele de

apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori

schimbarea destinației să se facă în cadrul procedurii de formare sau pînă la inițierea

ei; b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform

destinației sau ale cărui condiții de utilizare vor fi înrăutățite; c) bunul imobil format

să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de trecere, să

fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcției cu

conducte de apă, cu canalizare etc.; d) încăperea izolată ce se formează să fie

asigurată cu intrare separată; e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în

fiecare unitate administrativ-teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se

intersectează cu hotarele diferitelor unități administrativ-teritoriale; f) configurația,

dimensiunile și alți indici ai bunului imobil ce se formează să fie conforme cerințelor

planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu unde există

plan urbanistic al localității sau dacă este stabilit un regim special de folosință a

terenului sau a construcției; g) să se țină cont, la formarea bunurilor imobile cu

destinație agricolă, de normele agrotehnice, de alte norme și reguli prevăzute de

legislație pentru această categorie de terenuri; h) proiectarea hotarelor terenurilor

destinate construcțiilor, forma și dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite

în legislația cu privire la urbanism; i) persoana interesată în formarea construcției,

apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări pentru care, în conformitate cu

legislația, se cere autorizație de construire să obțină o astfel de autorizație și să

depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial. Nu se permite formarea de

construcții neautorizate.

Prevederile art. 17 alin. (1-3) ale Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire

la formarea bunurilor imobile stabilesc că pentru a obține permisiunea de formare a

unui bun imobil proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale, persoana

interesată depune o cerere la autoritatea împuternicită cu administrarea bunului

imobil respectiv. La cererea de formare a bunului imobil se anexează: a) extrasul din

16

Registrul bunurilor imobile; b) planul bunului imobil inițial; c) acordul scris, după

caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra

bunului imobil sau al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezați în

drepturi la formarea bunului; d) actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale

persoanei interesate asupra bunurilor imobile inițiale. Cererea de formare a bunului

imobil se examinează, în cel mult 30 de zile calendaristice, de către autoritatea

împuternicită cu administrarea bunurilor. În cazul în care respinge cererea,

autoritatea este obligată să aducă în scris decizia sa la cunoștință solicitantului,

indicînd motivul respingerii. Decizia privind respingerea cererii de formare a

bunului imobil poate fi atacată în instanță de judecată.

Conform art. 46 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, înainte de împărțirea sau reîmpărțirea unor

terenuri pentru construcții se procedează la parcelarea sau la reparcelarea acestora,

din inițiativa proprietarilor sau a autorităților administrației publice locale, cu

acordul proprietarilor, potrivit legislației. Documentația necesară desfășurării

acestor acțiuni trebuie să fie însoțită de certificatul de urbanism.

Art. 152 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,

la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință prevede că, cu excepția

terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității administrației

publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu

întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de organul central de

specialitate în domeniul cadastrului. La transmiterea în proprietate a terenurilor în

cadrul înregistrării primare masive, stabilirea hotarelor la fața locului nu este

obligatorie. La cererea titularului de drepturi asupra terenului, punctele de cotitură

ale hotarelor pot fi marcate prin borne în modul stabilit de organul central de

specialitate în domeniul cadastrului. Cheltuielile pentru stabilirea hotarelor și

marcarea acestora pe teren sânt suportate de titularul de drepturi. După stabilirea

hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către

autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, executanții lucrărilor

cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric.

Documentația cadastrală prezentată spre recepție trebuie să permită identificarea

corectă a punctelor de cotitură ale terenului pe teritoriul țării, verificarea

corespunderii hotarelor terenului cu hotarele terenurilor adiacente. Hotarele

terenului se reprezintă pe planul cadastral și pe cel geometric. Actul de stabilire a

hotarelor poate fi atacat în instanța de contencios administrativ.

Conform art. 46 al Legii privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului, înainte de împărțirea sau reîmpărțirea unor terenuri pentru construcții se

procedează la parcelarea sau la reparcelarea acestora, din inițiativa proprietarilor sau

a autorităților administrației publice locale, cu acordul proprietarilor, potrivit

legislației. Documentația necesară desfășurării acestor acțiuni trebuie să fie însoțită

de certificatul de urbanism.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 29 iunie 2017, Tatiana Gîrla a înaintat

Consiliului municipal Chișinău o cerere, prin care a solicitat emiterea unei decizii

cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău,

ca parcelă separată (f.d.75-77 vol.I), însă Consiliul municipal Chișinău nu a răspuns

la această cerere.

Conform art.3 alin.(2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în

17

contenciosul administrativ îl constituie și nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că se consideră nesoluționare în termen legal a unei

cereri, faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data

înregistrării cererii de către autoritatea publică, dacă prin lege nu este prevăzut alt

termen de soluționare a cererii.

La caz, deși cererea prealabilă a fost depusă de către Tatiana Gîrla la data de

29 iunie 2017, Consiliul municipal Chișinău nu a oferit un răspuns la cerere, fapt ce

i-a oferit reclamantei dreptul de a se adresa în instanța de judecată.

Reieșind din normele legale menționate supra, instanța de recurs conchide că

formarea unui bunul imobil se inițiază de către proprietarul lui, titularii de drepturi

reale și de alte drepturi patrimoniale, cu acordul proprietarului sau de către instanța

de judecată, executorii judecătorești sau Serviciul Fiscal de Stat.

Instanța de recurs relevă că terenul cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxx,

mun. Chișinău, care se solicită a fi format ca parcelă separată, în fapt, este terenul

pe care este construită o casă de locuit, fără autorizație de construire, ceia ce nu este

negat de reclamanta Tatiana Gîrla (f.d.105 vol. II).

Prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria AA nr. 0002986 din data

de 09 septembrie 2014, s-a constatat executarea lucrărilor de construcție a casei de

locuit, din str. xxxxx, conform planului cadastral, de către Tatiana Gîlcă, în lipsa

autorizației de construire, contrar prevederilor Legii nr. 163 privind autorizarea

efectuării lucrărilor de construcție și art. 24 al Legii nr. 721 din 02 februarie 1996

privind calitatea în construcție (f.d.8 vol. I). Iar, prin hotărârea din 03 noiembrie

2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a încetat procesul contravențional în

privința Tatianei Gîrla, în învinuirea de comitere a contravenției prevăzute de art.

179 Cod contravențional, din motivul expirării termenului prescripției răspunderii

contravenționale (f.d.7 vol. I).

La fel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție invocă că în certificatul de urbanism informativ nr. 93i/15

din 25 februarie 2015, este menționat că terenul, pe care este edificată casa de locuit

din strada xxxx, mun. Chișinău este proprietate municipală, ocupat abuziv, din

contul tramei stradale și în zona de servituții a rețelelor inginerești, ceea ce

contravine normelor urbanistice în vigoare. Iar, potrivit art. 101 din Codul funciar,

terenurile ocupate abuziv urmează să fie restituite necondiționat Primăriei (f.d.9

vol. I).

Totodată, prin răspunsul nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului

municipal Chișinău, i s-a propus Tatianei Gîrla să demoleze casa de locuit construită

neautorizat pe str. xxx, inclusiv să elibereze terenul cu nr. cadastral xxx ocupat

abuziv (f.d.73 vol. I).

Instanța de recurs menționează că după cum se atestă din materialele cauzei,

Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău a depus

o cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Gîrla cu privire la eliberarea

terenului cu nr. cadastral xxxx și demolarea construcției edificate neautorizat pe

terenul cu nr. cadastral xxxx (f.d.110-116 vol. II).

18

Respectiv, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, Tatiana Gîrla a solicitat formarea

terenului cu suprafața de 0,0315 ha din str. xxxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată, deși nu deține nici o calitate, care i-ar oferi posibilitatea de a solicita

formarea acestui bun, și anume: nu este proprietarul terenului și nici nu îl posedă

legitim, în calitate de titular de drepturi reale. Ori, din acțiunile proprietarului

terenului, Consiliul municipal Chișinău, îndreptate spre revendicarea terenului

ocupat abuziv de reclamanta Tatiana Gîrla, rezultă că aceasta nu posedă cu calitate

de titular de drepturi reale terenul din str. xxxx, mun. Chișinău și nu are edificată o

construcție autorizată în corespundere cu legislația în vigoare.

Prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria AA nr. 0002986 din 09

septembrie 2014, s-a constatat executarea lucrărilor de construcție a casei de locuit,

din str. xxxx, de către Tatiana Gîlcă, în lipsa autorizației de construire. Iar, prin

hotărârea din 03 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a încetat

procesul contravențional în privința Tatianei Gîrla, în învinuirea de comitere a

contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional, din motivul expirării

termenului prescripției răspunderii contravenționale.

La fel, în certificatul de urbanism informativ nr. 93i/15 din 25 februarie 2015,

este menționat că edificarea casei de locuit din strada xxxx, mun. Chișinău a avut

loc în lipsa autorizației de construire (f.d.9 vol. I).

Despre faptul că casa de locuit din strada xxxx este construită neautorizat este

indicat și în avizul eliberat de Centrul de Sănătate Publică Chișinău (f.d.23 vol. I),

în răspunsul Direcției Generale Arhitectură și Urbanism și Relații Funciare al

Primăriei mun. Chișinău (f.d.73 vol. I), fapt care nu este negat de însăși reclamanta

Tatiana Gîrla, care în cererea de chemare în judecată a indicat despre neautorizarea

casei de locuit.

Mai mult, conform contractului de împrumut din 05 iulie 2011, încheiat între

Tatiana Gîrla și Ion Grigor, ultimul s-a obligat să privatizeze terenul aferent casei de

locuit situată pe adresa str. xxxx, de sus la colțul intrării în curtea lui Ion Grigor,

până jos conform terenului configurat pe întreg perimetru, construit din gard de

piatră cu două porți și un gard de lemn și să formeze un bunul imobil nou, iar ulterior,

să-l gajeze Tatianei Gîrla.

Respectiv, nefiind format sau privatizat acest teren până în prezent de către Ion

Grigor, terenul nominalizat nu a fost gajat Tatianei Gîrla.

Totodată, instanța de recurs remarcă că instanțele ierarhic inferioare eronat au

stabilit că imobilul din str. xxxx se află pe terenul cu numărul cadastral xxxx. Or la

materialele cauzei există mai multe acte, care fac referire la faptul că imobilul din

str. xxxx de fapt, se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx.

Conform extraselor din Registrul bunurilor imobile, pe terenul cu nr. cadastral

xxxx se află o singură construcție cu nr. cadastral xxxx, care aparține cu drept de

proprietate SRL „ALENIUS- AFP” (f.d.103 vol. II), iar, pe terenul cu nr. cadastral

xxxx nu se află nici o construcție (f.d.94 vol. II).

Faptul amplasări construcției neautorizate pe terenul cu numărul cadastral xxxx

se confirmă inclusiv prin nota informativă nr. 50 din 18 ianuarie 2018 a Direcției

Asistență Jurdică a Primăriei municipiului Chișinău (f.d.111 vol. I)

La fel, recurentul Consiliul municipal Chișinău a specificat că prin actul de

constatare pe teren nr. 24/2019 din 29 mai 2019, emis de către Direcția Generală

19

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău a fost

stabilit faptul, că Tatiana Gîrla a ocupat ilegal un lot de pământ cu suprafața de circa

0,0487 ha, din str. xxxxx, cu nr. cadastral xxxx, a îngrădit terenul menționat și a

instalat o poartă de fier, îngrădind inclusiv, accesul către terenul cu nr. cadastral

xxxx.

Mai mult, reclamanta Tatiana Gîrla prin acțiunile sale recunoaște indirect că,

casa de locuit din strada xxxx este construită pe terenul cu numărul cadastral xxxx.

Astfel, în cererea de chemare în judecată depusă inițial de Tatiana Gîrla, aceasta

menționează că primind la 12 iunie 2017 copia deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014, a stabilit că terenul, pe care este construită

casa de locuit din str. xxxx este preconizat pentru concesionare drumurilor publice

și căilor de acces, motiv din care inițial a solicitat anularea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014, în privința terenului cu numărul

cadastral xxxx (f.d.3 vol. I).

Iar, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la solicitarea Tatianei

Gîrla anume pentru terenul cu numărul cadastral xxxx, a fost efectuată o grevare cu

mențiunea despre acțiunea în justiție referitor la terenul indicat (f.d. 94 vol. II).

Argumentul reclamantei Tatiana Gîrla, precum că casa din litigiu este

amplasată pe terenul cu numărul cadastral xxxx, este combătut și prin actul întocmit

de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău la data de 19 septembrie 2013, în care

este indicat că casa de locuit situată pe adresa xxxx este în afara hotarului juridic a

terenului cu numărul cadastral xxxx.

Instanța de recurs, conchide că ținând cont de cele menționate supra, s-a stabilit

cu certitudine că casa de locuit situată pe adresa str. xxxx, este amplasată pe terenul

cu numărul cadastral xxxx, care conform extrasului din Registrul bunurilor imobile

este din domeniul public, cu modul de folosință cale de comunicație (f.d.94 vol.II).

Prin decizia nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău

au fost aprobate terenurile proprietate municipală, clasate pe domeniul public și

privat. Iar, conform anexei deciziei nominalizate, terenul cu nr. cadastral xxxx face

parte din domeniul public al proprietății municipale, cu destinație drumuri.

Instanța de recurs specifică că, decizia nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 a

Consiliului municipal Chișinău este în vigoare până în prezent, iar reclamanta

Tatiana Gîrla renunțând la pretenția privind anularea acestei decizii, implicit

recunoaște legalitatea și temeinicia acesteia.

Respectiv, instanțele ierarhic inferioare eronat au concluzionat, că terenul

aferent imobilului din litigiu nu poate fi apreciat ca teren de uz public-drum, ori

această constatare contravine înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile și deciziei

nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău.

Conform art. 296 Cod civil, în vigoare la data adresării de către Tatiana Gîrla

a cererii prealabile din 29 iunie 2017, privind formarea bunului imobil, bunurile

care aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale fac parte din domeniul

privat dacă, prin lege sau în modul stabilit de lege, nu sînt trecute în domeniul public.

Din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale fac parte

bunurile determinate de lege, precum și bunurile care, prin natura lor, sînt de uz sau

de interes public. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau

la orice activitate care satisface nevoile colectivității fără a presupune accesul

nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinației menționate. Bogățiile

de orice natură ale subsolului, spațiul aerian, apele și pădurile folosite în interes

20

public, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, căile de

comunicație, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al

proprietății publice. Bunurile domeniului public sânt inalienabile, insesizabile și

imprescriptibile. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz

și nu poate fi dobândit de terți prin uzucapiune.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție învederează că pentru ca bunul să facă parte din domeniul public este

necesar ca prin lege să fie numite care anume bunuri sunt considerate bunuri publice,

ori natura bunului să fie de uz public sau de interes public. O categorie de bunuri

care face parte din domeniul public sunt bunurile care, prin natura lor, sunt de uz sau

de interes public. Sunt de uz public bunurile accesibile tuturor persoanelor, cum ar

fi parcurile naturale, străzile, piețele etc.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că bunurile domeniului public

sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Aceste caractere ale bunurilor

domeniului public sunt enumerate și în Hotărîrea Curții Constituționale nr.11 din 15

februarie 2001, în care Curtea a menționat că dreptul de proprietate publică aparține

statului sau unităților administrativ-teritoriale (art. 127 alin. (3) din Constituție),

bunuri ale domeniului public sânt cele stabilite în art. 127 alin. (4) din

Constituție, precum și alte bunuri stabilite de lege, acestea fiind imprescriptibile,

inalienabile, iar bunurile domeniului privat se supun regimului de drept comun, se

află în circuitul civil și deci sânt alienabile și prescriptibile.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că terenul cu numărul cadastral xxxx, este

un teren din domeniul public și nimeni nu poate solicita atribuirea unei porțiuni din

acest teren sau porționarea acestuia, prin formarea de mai multe bunuri imobile.

Dreptul de proprietate municipală este un drept și un element de bază al autonomiei

municipale și se manifestă prin dreptul autorităților publice locale de a poseda, folosi

și, după caz, de a dispune de terenurile proprietate municipală în interesul populației

municipiului Chișinău, în limitele și modul stabilit de lege.

De asemenea, instanța de recurs respinge argumentul reclamantei Tatiana

Gîrla, precum că terenul solicitat pentru a fi format ca bun imobil separat, nu este

inclus în rețeaua stradală a orașului Chișinău și că nu este reglementată cu linii roșii,

bazându-și afirmația pe răspunsul oferit de Institutul municipal de proiectări

„Chișinăuproiect”.

Or, conform răspunsului nr. 121-11 din 27 aprilie 2017, oferit de Institutul

municipal de proiectări „Chișinăuproiect”, strada pe care este edificată casa de locuit

din str. xxx, nu este inclusă în rețeaua stradală a orașului Chișinău conform Planului

Urbanistic General, aprobat prin decizia nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 (f.d.5 vol. II).

Însă, Institutul municipal de proiectări „Chișinăuproiect” nu a examinat această

stradă prin prisma deciziei nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal

Chișinău, care stabilește cu certitudine domeniul public al terenului cu nr. cadastral

xxx, în calitate de cale de comunicație.

La fel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că pretenția reclamantei Tatiana Gîrla privind

21

formarea bunului imobil din contul terenului cu nr. cadastral xxxx, nu corespunde

cerințelor legale prevăzute la art. 7 al Legii nr. 354 din data de 28 octombrie 2004

cu privire la formarea bunurilor imobile.

Astfel, deși bunurile formate urmează să corespundă destinației inițiale, la caz

aceasta condiție nu s-ar respecta, în circumstanțele în care dintr-un teren cu

destinația cale de acces, se solicită formarea unui bun cu destinația pentru

construcție.

La fel, bunul imobil format trebuie să fie asigurat cu drum de acces, ori să fie

posibilă instituirea servituții de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a

terenurilor destinate construcției cu conducte de apă, cu canalizare etc. În litigiul

dedus judecății, această cerință nu se respectă, or însăși în certificatul de urbanism

informativ nr. 93i/15 din 25 februarie 2015 este indicat în mod expres că, construcția

examinată este amplasată în zona de servitute a rețelelor inginerești, fapt ce face

imposibilă asigurarea accesului la rețelele inginerești în folosul terenului, pe care se

află construcția din litigiu și a terenurilor vecine.

Mai mult, prin actul de constatare pe teren nr. 24/2019 din 29 mai 2019, emis

de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău a fost stabilit faptul că, Tatiana Gîrla a ocupat ilegal un lot de

pământ din mun. Chișinău, str. xxxxx, îngrădind inclusiv, accesul către terenul cu

nr. cadastral xxxx. Respectiv, prin formarea unui bun imobil, precum solicită

reclamanta, nu este asigurat cu drum de acces terenul vecin.

Instanța de recurs relevă că configurația, dimensiunile și alți indici ai bunului

imobil, ce se solicită de a fi format conform cerințelor reclamantei Tatiana Gîrla, nu

corespund planului sau regimului stabilit, deși pentru acest teren există plan

urbanistic al localității și este stabilit un regim special de folosință.

Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție subliniază că alin. (2) al art. 7 al Legii nr. 354 din data

de 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile stabilește imperativ

că, nu se permite formarea de construcții neautorizate, iar în speță, toate actele care

se referă la construcția edificată de Tatiana Gîrla, indică că aceasta este una

neautorizată.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, contrar prevederilor art. 17

alin. (1-3) ale Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor

imobile, reclamanta Tatiana Gîrla nu a anexat la cererea privind formarea bunului

imobil adresată autorității publice locale, extrasul din Registrul bunurilor imobile;

planul bunului imobil inițial; acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile

adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului; actele ce confirmă

drepturile patrimoniale ale persoanei interesate asupra bunurilor imobile inițiale,

fapt ce rezultă din anexele indicate de reclamantă la cererea prealabilă.

Cu referire la pretenția reclamantei Tatiana Gîrla cu privire la obligarea emiterii

deciziei cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate și suplimentului la planșa

7 a PUD în volum redus privind sistematizarea teritoriului din str. xxx, mun.

Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele

ierarhic inferioare corect au respins-o ca fiind neîntemeiată.

22

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 29 iunie 2017 Tatiana Gîrla a

înaintat Consiliului municipal Chișinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat

emiterea de către Consiliul municipal Chișinău a unei decizii cu privire la aprobarea

Studiului de prefezabilitate (PUD în volum redus) și a suplimentului la planșa 7 a

PUD în volum redus, privind sistematizarea teritoriului din str. xxxxx, mun.

Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”, cu stabilirea și aprobarea

hotarelor terenului din str. xxxxx, mun. Chișinău (f.d.78-80 vol. I).

Instanța de recurs menționează că instanțele ierarhic inferioare just au stabilit

că, în atribuțiile Primarului General al municipiului Chișinău, în calitate de autoritate

publică, precum și în atribuțiile Consiliului municipal Chișinău, nu sunt competențe

privind aprobarea studiilor de prefezabilitate, astfel, pretenția reclamantei Tatiana

Gîrlă, în acest sens este lipsită de temeiuri de drept.

Or, din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2016, care stabilește competențele acestor două autorități ale administrației publice

locale, rezultă că nici primarul nici consiliul local nu dețin atribuții privind aprobarea

studiilor de prefezabilitate.

La fel, art. 15 alin. (2) lit. c) al Legii privind statutul municipiului Chișinău nr.

136 din 17 iunie 2016, stabilește că Primarul General al municipiului Chișinău doar

asigură elaborarea studiilor de fezabilitate și propune spre aprobare listele bunurilor

și serviciilor de interes public municipal pentru realizarea proiectelor de parteneriat

public-privat, dar nu și aprobă aceste studii.

Din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe

și decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Ion Grigor, de a admite recursul depus de Consiliul municipal

Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, de a casa parțial decizia din

14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, în partea anulării deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la cererea prealabilă și obligării

Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. xxxx, municipiul Chișinău, ca

parcelă separată și a emite în această parte o nouă decizie, prin care se resping ca

neîntemeiate aceste pretenții înaintate de Tatiana Gîrla. În rest, decizia din 14 iulie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani se mențin.

Conform art. 246, 248 alin. (1) lit. b), 258 alin. (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Ion Grigor.

Se admite recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General

al municipiului Chișinău.

23

Se casează parțial decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea anulării

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire

la cererea prealabilă și obligării Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu

privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str.

xxxx, municipiul Chișinău, ca parcelă separată și emite în această parte o nouă

decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Gîrla împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și

Societatea cu Răspundere Limitată „Alenius-APF” cu privire la constatarea

ilegalității refuzului Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din data de

14 iulie 2017 și obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire

la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. xxxx,

municipiul Chișinău, ca parcelă separată.

În rest, decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data

de 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

Galina Stratulat

Nina Vascan

24