3ra-818/21 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-818/21 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-818/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Coptu Nicolai, reprezentat de

avocatul Crețu Gheorghe și de Tatiana Vieru, reprezentată de avocatul Crețu Radu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Coptu Nicolai și Vieru Tatiana împotriva Consiliului municipal Chișinău și

Primăriei municipiului Chișinău, persoane terțe Hîncu Grigore, Iovcova Irina și

Agenția pentru Supraveghere Tehnică cu privire la contestarea actului administrativ

și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 noiembrie 2019, Tatiana Vieru reprezentată de avocatul Crețu Radu și

Coptu Nicolai reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Hîncu Grigore privind contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ, solicitând recunoașterea ilegală a refuzului Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare de a elibera certificatul de

urbanism pentru proiectare și autorizația de construire pentru replanificarea

(resistematizarea) apartamentelor cu numerele cadastrale xxxx și xxxx, amplasate în

blocul locativ de tip P, cu extindere planimetrică în vederea transformării în locuință

multifamilială de tip P + E + M din xxxx în baza schiței de proiect nr. 01/19 din 21

februarie 2019 și a raportului de expertiză din 26 februarie 2019, fără acordul

coproprietarului Hîncu Grigore.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt coproprietarii bunurilor

imobile situate în xxxx, (apartamentele nr. 1 și nr. 2) și intenționau să efectueze

lucrări de reconstrucție a bunului imobil nominalizat, motiv pentru care s-au adresat

1

la SRL „Arh Evolutio” pentru eliberarea schiței de proiect ce vizează

resistematizarea blocului locativ și extinderea în dimensiuni. Ulterior, a fost

întocmită schița de proiect nr. 01/19 privind resistematizarea blocului locativ și

extinderea în dimensiuni cu numerele cadastrale xxxx și xxxx în locuință

multifamilială cu regimul de înălțime P+E+M amplasate în xxxx, care a fost

aprobată și avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice și s-a obținut

acordul favorabil al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 3 din 21

februarie 2019, fiind întocmit și raportul de expertiză privind starea tehnică a

construcțiilor portante, elementelor constructive și posibilitatea replanificării

(resistematizării) imobilelor disputate supra, în temeiul căreia s-a confirmat

posibilitatea tehnică a replanificării (resistematizării) imobilelor. Însă, decizia

privind permisiunea pentru proiectare și autorizarea lucrărilor de construcție urma a

fi luată de Direcția Arhitectură a mun. Chișinău, responsabilă pentru aspectul

exterior al clădirilor existente și al aspectului arhitectural.

Au menționat reclamanții că, expertul a înaintat un șir de recomandări

beneficiarilor pentru replanificare, cât și pentru extinderea planimetrică și pe

verticală, cu indicația că raportul de expertiză tehnică nominalizat poate fi o parte

componentă a cărții tehnice a obiectivului dat.

Astfel, în baza actelor nominalizate, reclamanții s-au adresat la Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, însă prin răspunsul din 13 aprilie

2019 s-a dispus suspendarea curgerii termenului de eliberare a actului permisiv

stabilit de legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție pe o perioadă

de 30 de zile din motiv că setul de acte prezentat este incomplet și nu corespunde

prevederilor art. 3 alin. (1) al acestei legi. În răspuns s-a indicat despre necesitatea

prezentării acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil și anume al

apartamentului nr. 3, ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectivului construit.

Reclamanții au invocat că s-au adresat către Hîncu Grigore, coproprietarul

apartamentului nr. 3, pentru ca acesta să dea acordul autentificat notarial la eliberarea

documentelor permisive pentru edificarea și reconstruirea imobilului nominalizat,

însă acesta a refuzat neîntemeiat. Prin răspunsul la cererea prealabilă nr. 21/1364 din

25 iulie 2019, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

comunicat că actele solicitate au fost prezentate parțial, nefiind prezentat acordul

autentificat notarial al coproprietarului nr. 3, dar și că este necesară stabilirea

relațiilor funciare asupra terenului.

Au relatat reclamanții că la 20 august 2019, au depus Primăriei mun. Chișinău

și Consiliului municipal Chișinău cerere, prin care au solicitat emiterea deciziei

privind privatizarea terenului aferent imobilului din xxxx, cu eliberarea certificatului

de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire fără acordul vecinului

apartamentului nr. 3.

Prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.

21/1601 din 14 noiembrie 2019 la cererea prealabilă din 20 august 2019 au fost

informați că dezacordul proprietarului apartamentului nr. x referitor la reconstrucția

apartamentelor nr. x și nr. x din xxxx, urmează a fi contestat în instanța de judecată.

Au susținut reclamanții că au fost prezentate toate actele necesare în vederea

eliberării actelor permisive, cu excepția acordului coproprietarului apartamentului

2

nr. x, care refuză neîntemeiat să ofere acordul, iar executarea lucrărilor de

construcție în temeiul actelor permisive solicitate nu va afecta coproprietarul

apartamentului nr. x, Hîncu Grigore.

În cadrul judecării cauzei în prima instanță, în proces au fost atrași în calitate

de persoane terțe Iovcova Irina și Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Tatiana Vieru, reprezentată de

avocatul Crețu Radu, și Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de

lege, Tatiana Vieru, reprezentată de avocatul Crețu Radu, și Coptu Nicolai,

reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe, la 30 decembrie 2020 au depus cerere de

apel nemotivată, iar la 02 martie 2021 cerere de apel motivată, împotriva hotărârii

primei instanțe, prin care au solicitat casarea hotărârii din 15 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Tatiana Vieru, reprezentată de avocatul Crețu Radu, și Coptu

Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe, împotriva hotărârii din

15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, avizarea oferită de către

Consiliul Național al Monumentelor Istorice și acordul favorabil al Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării nr. 3 din 21 februarie 2019 nu substituie acordul

autorităților abilitate și nici al proprietarului celui de-al treilea apartament din cadrul

blocului locativ în care sunt amplasate apartamentele apelanților, pe care aceștia

intenționează să le reconstruiască. Astfel, argumentele apelanților referitoare la

caracterul pretins nefondat al refuzului terțului Hîncu Grigore, sunt nefondate și nu

pot fi soluționate în cadrul prezentului proces, intentat împotriva autorităților publice

locale, deoarece pretențiile respective urmează a fi înaintate nemijlocit împotriva

terțului în procedură contencioasă.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, apelanții nu au prezentat acordul

persoanelor vizate pentru efectuarea lucrărilor de construcție, motiv pentru care

autoritățile abilitate corect au dispus suspendarea examinării cererii apelanților

privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare și ulterior legal au

respins cererea dată în contextul neîntrunirii de către apelanți a condițiilor legale

pentru eliberarea acestui certificat.

Prin urmare, obligarea eliberării actului permisiv nerespectând procedura de

înaintare a cererii, fără anexarea tuturor documentelor prevăzute de lege, este

inadmisibilă, deoarece apelanții/recurenții nu dețin toate actele ce urmează a fi

elaborate în baza certificatului de urbanism pentru proiectare, iar eliberarea

certificatului de urbanism a fost legal respinsă de autoritatea publică.

La 01 iunie 2021, Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe,

Tatiana Vieru și avocatul Crețu Radu, au depus cerere de recurs nemotivat, iar la 03

august 2021, au depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, cu adoptarea unei

decizii noi da admitere a acțiunii (f.d. 139-140, 149-157, vol. II).

3

În motivarea recursului, au indicat că concluzia instanțelor inferioare, prin care

a fost respinsă acțiunea, rezultă din aplicarea incorectă a normelor de drept material

și procedural.

Recurenții au menționat că, au expediat lui Hîncu Grigore, prin intermediul

oficiului poștal, în repetate ori solicitare cu aviz de recepție de a se prezenta la notar,

pentru a da acordul autentificat notarial, permisiv, eliberării actelor administrative

necesare pentru edificarea construcției, care au fost recepționate, dar la care nu au

primit un răspuns. Consideră că neprezentarea lui Hîncu Grigore la notar este un

refuz tăcit. La 15 noiembrie 2019, au recepționat răspunsul nr. 21/1601, semnat de

șeful interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, la

cererea prealabilă din 20 august 2019, prin care au fost informați că dezacordul

proprietarului ap. x referitor la reconstrucția ap. x și x din str. Xxxx, urmează a fi

contestat în instanța de judecată.

Menționează că, potrivit art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, au

revendicat încălcarea unui drept al lor, prin activitatea administrativă a unei

autorități publice, de aceea au înaintat acțiune în contenciosul administrativ.

Totodată, în cererile depuse anterior recurenții au solicitat organelor administrației

publice locale inițierea unei proceduri administrative cu ieșirea la fața locului, în

vederea constatării încălcării drepturilor de proprietate a vecinului Hîncu Grigore,

însă, această cerință a fost neglijată de organele emitente și nu s-a ținut cont de

aceasta în instanțele inferioare.

Consideră recurenții că au prezentat toate actele necesare elaborării și eliberării

certificatului de urbanism, cu excepția acordului coproprietarului ap. x, Hîncu

Grigore, însă prin cererea prealabilă din 17 iulie 2019 au solicitat organului emitent

inițierea procedurii administrative conform art. 69-77 din Codul administrativ, cu

ieșirea și cercetarea la fața locului a tuturor circumstanțelor, pentru a verifica refuzul

nejustificat al proprietarului ap. x de a da acordul la construcție. Totodată, au mai

invocat că, executarea lucrărilor de construcție la imobilul din str. Xxxx, pentru care

se solicită eliberarea actelor administrative permisive, nu va afecta nemijlocit

proprietarul ap. x, Hîncu Grigore.

Suplimentar, au mai relatat recurenții că concluzia instanțelor inferioare

referitor la faptul că obligativitatea anexării acordului vecinilor este imperativă,

deoarece replanificarea și resistematizarea construcției de către recurenți ar atenta în

mod inadmisibil asupra dreptului de proprietate a vecinului Hîncu Grigore, iar

aceasta ar constitui o ingerință gravă a dreptului lui de proprietate, este neîntemeiată.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021.

La 07 iulie 2021, avocatului Crețu Gheorghe, i-a fost notificată decizia

4

contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001941593AS, anexat la

materialele dosarului (f.d.141, vol. II). La 08 iulie 2021, avocatului Crețu Radu, i-a

fost notificată decizia contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

DS8001941543AS, anexat la materialele dosarului (f.d.144, vol. II)

La 01 iunie 2021, Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe,

Tatiana Vieru și avocatul Crețu Radu au depus recurs nemotivat, iar la 03 august

2021, recurs motivat împotriva deciziei din 26 mai 2021, astfel se constată că

recursul a fost depus în termen (f.d.124-129).

La 05 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia cererii de recurs depusă de Coptu Nicolai, reprezentat

de avocatul Crețu Gheorghe, și de Tatiana Vieru contrasemnată de avocatul Crețu

Radu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.158, vol. II).

La 02 septembrie 2021, Hîncu Grigore, a depus referință prin care a solicitat

declararea ca inadmisibil recursul depus de Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul

Crețu Gheorghe, și de Tatiana Vieru contrasemnat de avocatul Crețu Radu (f.d.168-

178, vol. II).

La 16 septembrie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău, reprezentați de Tofan Alina, a depus referință prin care au solicitat

respingerea recursului depus de Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu

Gheorghe, și de Tatiana Vieru contrasemnat de avocatul Crețu Radu, ca fiind unul

neîntemeiat (f.d.179-183, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

5

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Coptu Nicolai, reprezentat de

avocatul Crețu Gheorghe, și de Tatiana Vieru, contrasemnată de avocatul Crețu

Radu, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

6

Recursul depus de Coptu Nicolai, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe și de

Tatiana Vieru, reprezentată de avocatul Crețu Radu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecători Aliona Miron

Victor Burduh

7