3rh-24/22 — contestarea ilegalitatii refuzului si obligarea emiterii actelor

3rh-24/22 — contestarea ilegalitatii refuzului si obligarea emiterii actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-24/22

2-17189144-01-3rh-19042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, Ec. Palanciuc, A. Minciuna)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, N. Craiu, A. Miron, G.

Stratulat, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Tatiana Gîrla,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tatiana Gîrla împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și Societatea cu Răspundere Limitată „Alenius-

APF” cu privire la constatarea ilegalității refuzului și obligarea emiterii actelor

administrative,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost declarat inadmisibil recursul depus de Ion Grigor, admis recursul depus de

Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, casată

parțial decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în această parte emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La data de 14 august 2017, Tatiana Gîrla a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, cu

privire la constatarea ilegalității refuzului, anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actelor administrative (f.d.2-5 vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, a fost

construită neautorizat casa de locuit din str. Xxxx, mun. Chișinău pe terenul cu nr.

cadastral xxxxx și terenul cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,106 ha, fapt

1

confirmat prin Planul de amplasament a construcțiilor și amenajărilor înregistrat la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 10 octombrie 2013.

Reclamanta a menționat că, a conectat casa la energie electrică, apă, gaz,

transportarea deșeurilor, a efectuat un șir de lucrări cadastrale fiindu-i atribuită o

adresă poștală separată: mun. Chișinău. str. Xxxx.

Reclamanta a specificat că, la data de 09 septembrie 2014 de către Inspecția de

Stat în Construcții a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în privința

Tatianei Gîrla, pentru faptul că, aceasta a executat lucrări de construcție a casei de

locuit, situată pe adresa: mun. Chișinău, str. Xxxx, conform planului cadastral, însă în

lipsa autorizației de construire. Prin Hotărârea din 03 noiembrie 2014 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău s-a încetat procesul contravențional menționat supra, din

motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Reclamanta Tatiana Gîrla a indicat că, pentru casa de locuit situată pe str. Xxxx,

mun. Chișinău au fost perfectate un șir de avize pozitive și anume: certificatul de

urbanism informativ nr.93i/15 din 25 februarie 2015, certificatul din data de 19

septembrie 2013 al Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, privind rezultatele

inspectării obiectivului supus examinării și planul de amplasament a construcțiilor și

amenajărilor, recepționat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 10 octombrie

2013, ridicarea topografică de control; avizul din 01 aprilie 2015 al Direcției de

Pompieri și Salvatori privind recepția finală a construcției, avizul nr.12/3-1-378 din 09

martie 2016 al Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chișinău, avizul sanitar

nr. 06h-6/l-1146 din 13 mai 2015 al Centrului Național de Sănătate Publică; raportul

de expertiză din 27 martie 2015 privind starea tehnică a construcțiilor, clădirilor de

locuit al Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, procesul-verbal de

recepție finală al casei de locuit, semnat de către doi membri ai Comisiei de recepție

finală, studiul de prefezabilitate (PUD în volum redus) privind sistematizarea

teritoriului din str. Xxxx, mun. Chișinău.

Reclamanta a invocat că, ulterior a aflat că există o decizie a Consiliului

municipal Chișinău, în care se indică că terenul pe care este construită casa din litigiu,

este teren de uz public-drumuri. Respectiv, la data de 09 iunie 2017 a înaintat către

Consiliul municipal Chișinău o cerere, prin care a solicitat copia deciziei nr. 1/18-1

din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, pentru a face cunoștință. Iar,

la 12 iunie 2017 reclamanta a primit copia deciziei solicitate, cu anexele acesteia, din

care a stabilit că terenul, pe care este construită casa de locuit din str. Xxxx, mun.

Chișinău, este teren de uz public-drumuri, și este preconizat pentru concesionarea

drumurilor de acces auto și pietonale spre imobilele locative.

Reclamanta a menționat că, la 07 iulie 2017 a înaintat o cerere prealabilă către

Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiul Chișinău, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, în

partea ce ține de terenul cu nr. cadastral xxxx, plasat la poziția 2319 din Anexa deciziei

și anume, terenul cu suprafața 0,0315 ha, pe care este construită casa din str. Xxxx,

mun. Chișinău. Prin răspunsul din 14 iulie 2017, Consiliul municipal Chișinău a

respins cererea prealabilă pe motiv că este tardivă.

2

Totodată, reclamanta a specificat că la data de 29 iunie 2017 a înaintat Consiliului

municipal Chișinău cererea nr. l, prin care a solicitat emiterea unei decizii cu privire

la stabilirea hotarelor și formarea terenului din str. Xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată și cererea nr.2, prin care a solicitat emiterea de către Consiliul municipal

Chișinău a unei decizii cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în

volum redus) și a suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus privind

sistematizarea teritoriului din str. Xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP

„Chișinăuproiect” cu stabilirea și aprobarea hotarelor terenului din str. Xxxx, mun.

Chișinău. Însă, până la momentul adresării în instanța de judecată, aceste cereri au

rămas fără răspuns.

Reclamanta a menționat că decizia contestată este ilegală, ori, IMP

„Chișinăuproiect” a elaborat la data de 13 martie 2014, Studiul de prefezabilitate (PUD

în volum redus) privind sistematizarea teritoriului din str. Xxxx, mun. Chișinău, în

care se menționează că terenul sistematizat, propus în studiu, constituie 0,0315 ha și

se află în limita parcelelor cadastrale vecine și în limita liniilor roșii calculate. Accesul

de transport și pietonal către construcția analizată este asigurat. Terenul propus de a fi

format corespunde tuturor cerințelor de exploatare, deci, poate fi format ca parcelă

cadastrală separată. Iar, conform suplimentului la planșa 7 a Studiului de

prefezabilitate privind sistematizarea teritoriului din str. xxxx din mun. Chișinău,

pentru deservirea și exploatarea construcției existente, este necesar de a forma un lot

de teren separat, care să corespundă normelor de urbanism. Accesul către terenul nou

propus de a fi format este efectuat din str. xxxx, iar conform Planului Urbanistic

General, strada xxxx este o stradă de interes urban, pe când strada Drumul Taberei este

de interes local. Accesul către str. xxx se face de pe străzile adiacente: str. xxx, str.

xxx, str. xxxx.

Reclamanta a specificat că, prin răspunsul nr.121-11 din 27 aprilie 2017, IMP

„Chișinăuproiect” a menționat, că potrivit Planului Urbanistic General, aprobat prin

decizia nr.68/1-2 din 22 martie 2007 a Consiliului municipal Chișinău, strada

examinată - Xxxx din mun. Chișinău, nu este reflectată în rețeaua stradală a mun.

Chișinău și nu este reglementată cu linii roșii, fapt ce este în contradicție cu actul

administrativ contestat.

La fel, reclamanta consideră că, este nefondat răspunsul din 14 aprilie 2017 al

Consiliului municipal Chișinău, prin care s-a respins cererea prealabilă a Tatianei

Gîrla, pe motiv că este tardivă, deoarece ea a recepționat decizia contestată la data de

12 iunie 2017.

Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității

răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal Chișinău;

anularea deciziei nr. 1/18-1 din 27 februarie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, în

partea ce ține de terenul cu nr. cadastral xxxx, plasat la poziția 2319, obligarea pârâților

de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața

de 0,0315 ha din str. Xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă separată și o decizie cu privire

la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în volum redus) și a suplimentului la

3

planșa 7 a PUD în volum redus privind sistematizarea teritoriului din str. Xxxx, mun.

Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”.

La data de 15 noiembrie 2018, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a înaintat aceleași pretenții, specificând noi

temeiuri de drept de a înainta acțiunea.

Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, reclamanta a

menționat că, potrivit certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice la data de

14 decembrie 2017, modul de folosință a terenului cu nr. cadastral xxxx este cale de

comunicație, dar nu teren de uz public-drumuri.

Reclamanta a subliniat că, art. l din Regulamentul privind condițiile de amplasare

a obiectivelor în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia, Anexa

nr.4 din Legea drumurilor nr.509 din 22 iunie 1995, prevăd noțiunea de cale de acces

la drumul public, iar potrivit art.7 alin.2 din Legea nominalizată, căile de acces se

proiectează, se construiesc si se amenajează în conformitate cu Certificatul de

urbanism și se execută în baza proiectelor aprobate și autorizațiilor de construire

eliberate de autoritățile publice locale, în conformitate cu procedura și cerințele

stabilite de lege.

La fel, reclamanta a menționat că, deși pct.1.10 din Regulamentul Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău

prevede că, Direcția conlucrează cu toate instituțiile ce desfășoară acțiuni urbanistice

a municipiului Chișinău, pârâții nu motivează de ce aceștia refuză de a aproba Studiul

de prefezabilitate (PUD în volum redus) și suplimentul la planșa 7 a PUD în volum

redus privind sistematizarea teritoriului din str. Xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către

IMP „Chișinăuproiect”, or toate actele emise de IMP „Chișinăuproiect” sunt legale, în

vigoare și careva obiecții vizavi de acestea nu sunt.

La data de 17 septembrie 2019, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat: admiterea acțiunii; constatarea

ilegalității răspunsului nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 al Consiliului municipal

Chișinău; obligarea pârâților de a emite o decizie cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha din str. Xxxx, mun. Chișinău, ca parcelă

separată și o decizie cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate (PUD în volum

redus) și suplimentului la planșa 7 a PUD în volum redus privind sistematizarea

teritoriului din str. Xxxx, mun. Chișinău, elaborat de către IMP „Chișinăuproiect”

(f.d.1-4 vol. II).

La data de 01 iunie 2020, reclamanta Tatiana Gîrla a depus o cerere suplimentară

de concretizare a pretențiilor, prin care și-a menținut pretențiile înaintate, prezentând

probe noi și anume, ordonanța din 25 martie 2019 a procurorului, adjunct-interimar al

procurorului-șef al Procuraturi municipiului Chișinău și adjunct interimar al

procurorului șef al Oficiului Buiucani.

Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, reclamanta a

menționat, că prin ordonanța sus menționată s-a efectuat controlul ierarhic superior

privind examinarea plângerilor de contestare a Tatianei Gîrla, împotriva acțiunilor

ilegale întreprinse de către angajații Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și

4

Relații Funciare: Cristina Hristoforova - specialist superior; Vasile Ungureanu -

specialist principal; Nicolae Bolea - specialist principal; Mihaela Iacob - șef adjunct;

Sergiu Borozan - șef DGAUR și a viceprimarului mun. Chișinău Nistor Grozavu.

Respectiv, prin ordonanța nominalizată, s-a admis ca fiind întemeiată plângerea

Tatianei Gîrla și a fost anulată ca fiind neîntemeiată ordonanța privind refuzul de a

începe urmărirea penală și clasarea procesului penal nr.1312 din 21 iunie 2019, fiind

dispusă reluarea cercetărilor de caz.

Totodată, reclamanta a menționat că, a fost nevoită să se adreseze organului de

urmărire penală din cauza inacțiunilor angajaților autorității publice, care sunt

responsabili de neacceptarea de a fi format separat terenul pentru exploatarea și

deservirea bunului imobil existent, amplasat în mun. Chișinău, str. Drumul Taberei

nr.2B și refuzul de recepție finală a casei de locuit din litigiu. Or, aceste inacțiuni sunt

contrare prevederilor pct. 3 și 9 ale Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996,

Instrucțiunii provizorie privind procedura de examinare a chestiunilor ce țin de

combaterea construcțiilor neautorizate, aprobată prin decizia nr. 13/31 din 10 mai 2004

a Primăriei municipiului Chișinău și Hotărârii din 01 noiembrie 2014 a Judecătoriei

sectorului Râșcani, mun. Chișinău.

Reclamanta a invocat că, Primăria municipiului Chișinău intenționat ignoră și

omite faptul că, casă de locuit din str. xxxx, a fost construită aferent casei de locuit din

str. xxx, încă cu 15 ani în urmă, fiind conectată la toate serviciile comunale, precum și

dispozițiile indicate în încheierea de asigurare a acțiunii din 29 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, care nu a fost atacată cu recurs de pârâți. La fel, reclamanta a

subliniat că dipozițiile prezentei încheieri judecătorești au fost aduse la cunoștiință

pârâților, prin avizul nr.77 din 28 mai 2018 al avocatului Valentin Enachi și avizul din

06 iunie 2018 al Tatianei Gîrla.

Astfel, reclamanta a menționat că, prin scrisoarea de informare din 29 mai 2019

a Direcției Generale Urbanism și Relații Funciare i-au fost aduse la cunoștiință: Actul

de constatare pe teren Nr.24/2019 din 29 mai 2019; Planul lotului, în care este indicat

eronat numărul cadastral xxxx, ca fiind numărul cadastral al terenului situat pe adresa

mun. Chișinău, str. xxxx, Certificatul de urbanism informativ nr.93i/15 din 25

februarie 2015 și Planul lotului de încadrare în teritoriu.

Reclamanta a specificat că, pârâții la 19 decembrie 2019 s-au adresat cu o cerere

de chemare în judecată împotriva Tatianei Gîrla cu privire la eliberarea lotului de

pământ, proprietate municipală și demolarea construcțiilor edificate neautorizat.

La data de 05 decembrie 2018, Ion Grigor a depus o cerere, prin care a solicitat

atragerea lui în proces în calitate de intervenient principal (f.d.212 vol. I).

Prin încheierea protocolară din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus introducerea în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea

reclamantului a lui Ion Grigor (f.d.225 vol. I).

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis

parțial acțiunea înaintată de Tatiana Gîrla, persoană terță Ion Grigor împotriva

Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

5

constatarea ilegalității refuzului nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017, obligarea emiterii

deciziei cu privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului și obligarea emiterii

deciziei cu privire la aprobarea Studiului de prefezabilitate. S-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la cererea

prealabilă. S-a obligat Consiliul municipal Chișinău să emită decizia cu privire la

stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. Xxxx,

municipiul Chișinău, ca parcelă separată. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d.238-252 vol. II).

La data de 29 iulie 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău au depus apel împotriva hotărârii din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate și adoptarea unei hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de Tatiana Gîrla împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și Societatea cu Răspundere Limitată „Alenius-

APF” cu privire la constatarea ilegalității refuzului și obligarea emiterii actelor

administrative (f.d.2 vol. III).

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău și menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.14-35 vol. III).

La data de 09 august 2021, Ion Grigor a depus recurs împotriva deciziei din data

de 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului

și casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

La data de 12 august 2021 Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău au depus recurs împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului și casarea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă

de Tatiana Gîrla.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul depus de Ion Grigor. S-a admis recursul depus de Consiliul

municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău. S-a casat parțial

decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea anulării deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr.01/109-1515 din 14 iulie 2017 cu privire la cererea prealabilă și obligării

Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. Xxxx, municipiul Chișinău, ca

parcelă separată și emite în această parte o nouă decizie prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Gîrla împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și

Societatea cu Răspundere Limitată „Alenius-APF” cu privire la constatarea ilegalității

refuzului Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din data de 14 iulie 2017 și

obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire la stabilirea

6

hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. Xxxx, municipiul

Chișinău, ca parcelă separată. În rest, decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din data de 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

au fost menținute (f.d.217-240 vol. IV).

La 19 aprilie 2022 Tatiana Gîrla a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea

cererii de revizuire și menținerea deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.1-34 vol. V).

Revizuenta Tatiana Gîrla a înaintat cererea de revizuire în baza dispozițiilor art.

446-448, art. 449 lit. b) și art. 450 din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a relatat că, după examinarea

prezentei cauze în ordine de recurs i-au devenit cunoscute circumstanțe noi, care nu

i-au fost cunoscute la data examinării cererii de recurs. Astfel, prin scrisoarea deschisă

din data de 07 februarie 2022 adresată Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău, vecinii terenului din str. Xxxx, municipiul Chișinău, au comunicat

autorităților publice că nu sunt de acord cu lărgirea căii de acces respective. Respectiv,

casa de locuit și terenul aferent acesteia, situate pe adresa str. Xxxx, municipiul

Chișinău, nu limitează accesul către imobilele învecinate.

Revizuenta Tatiana Gîrla a menționat că prin ordonanța din 06 ianuarie 2022,

emisă de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, Ștefan

Ciupercă, a fost refuzată începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal nr.

1687 din data de 09 septembrie 2021. Astfel, conform ordonanței nominalizate,

administratorul SRL „Alenius-APF”, Andrei Furculiță a declarat că este cointeresat ca

terenul în litigiu să nu fie cale de acces, iar casa de locuit situată pe acest teren să fie

legalizată.

La fel, revizuenta a indicat că argumentele expuse în cererea de recurs de către

Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, sunt

combătute prin probele anexate la materialele dosarului și anume: avizul sanitar

nr.06h-6/1-1146 din data de 13 mai 2015, avizul de recepție finală a construcției

nr.1/53 din 01 aprilie 2015, eliberat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale Supraveghere de Stat a Măsurilor contra Incendiilor, avizarea și

coordonarea la 05 februarie 2014 cu SA „Apă-Canal Chișinău” a rețelei de alimentare

cu apă potabilă, avizarea și coordonarea la 16 ianuarie 2014 cu SRL „Geosistem” a

ridicării topografice cu prospecțiuni tehnico-geodezice.

Revizuenta Tatiana Gîrla a invocat că Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău în cererea de recurs, eronat au indicat numărul

cadastral al terenului în litigiu. Or, la 10 octombrie 2013 Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău a stabilit pentru terenul nominalizat, numărul cadastral 0100522119.02, și

numai prin decizia Consiliului municipal Chișinău din 27 februarie 2014 a fost indicat

numărul cadastral xxx, fără a fi specificat faptul, dacă terenul situat pe str. Xxxx,

municipiul Chișinău, cu suprafața de 0,0315 ha, se include în terenul cu numărul

cadastral 0100522598.

Revizuenta a specificat că, Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al

7

municipiului Chișinău intenționat nu fac referire la încheierea din 29 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acestora le-a fost interzisă efectuarea

oricărui act juridic în privința bunului imobil din str. Xxxx, municipiul Chișinău.

La fel, revizuenta a indicat că, la examinarea cauzei nu urma a fi luat în

considerare certificatul de urbanism informativ nr. 93i din 25 februarie 2015, or acesta

conține date eronate or, rețeaua subterană termică și cablurile electrice situate sub

terenul din str. Xxxx, municipiul Chișinău, nu funcționează.

Revizuenta Tatiana Gîrla a invocat că, nu pot fi acceptate argumentele de refuz

în recepția finală a casei de locuit din str. Xxxx, municipiul Chișinău, or acestea

contravin pct. 9 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169–171.

Astfel, în legătură că Codul administrativ nu a reglementat procedura revizuirii

unei hotărâri judecătorești, cererea de revizuire depusă de către Tatiana Gîrla se va

examina în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs

Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag.

66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea

de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

8

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuenta Tatiana Gîrla și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit.

b) Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copia scrisorii deschise

din data de 07 februarie 2022 adresate Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău și copia ordonanței din 06 ianuarie 2022, emise de procurorul în

Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, Ștefan Ciupercă de refuz în

începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal (f.d.35-41, Vol. V).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit.

b) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în

cererea de revizuire depusă de Tatiana Gîrla împotriva deciziei din 15 decembrie 2021

a Curții Supreme de Justiție nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a

acestor prevederi legale.

Or, înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentei.

Astfel, prin scrisoarea deschisă de confirmare din 07 februarie 2022, adresată

Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, vecinii terenului

în litigiu își manifestă dezacordul privind demolarea casei de locuit din str. Xxxx,

municipiul Chișinău și construiri unui bloc locativ pe acest teren, sau lărgirea căii de

acces pe terenul în litigiu.

Iar, prin ordonanța din 06 ianuarie 2022 de refuz în începerea urmăririi penale și

clasarea procesului penal, emisă de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău,

oficiul Buiucani, Ștefan Ciupercă a fost examinată plângerea Tatianei Gîrla cu referire

la acțiunile persoanelor responsabile din cadrul Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare și a Primăriei municipiului Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că, probele prezentate de revizuenta Tatiana Gîrla nu sunt relevante

examinării prezentei cauze, or prin decizia a cărei revizuire se solicită, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Gîrla cu privire la constatarea

ilegalității refuzului Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din data de 14

iulie 2017 și obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire la

stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. Xxxx,

municipiul Chișinău, ca parcelă separată.

Or, instanța de recurs a examinat legalitatea refuzului Consiliului municipal

Chișinău nr.01/109-1515 din data de 14 iulie 2017 și temeinicia pretenției înainate de

Tatiana Gîrla privind obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu

9

privire la stabilirea hotarelor și formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str.

Xxxx, municipiul Chișinău, ca parcelă separată. Iar, actele prezentate de către

revizuenta Tatiana Gîrla se referă la demolarea casei de locuit situată pe str. Xxxx,

municipiul Chișinău și acțiunile persoanelor responsabile din cadrul Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare și a Primăriei municipiului

Chișinău privind întocmirea unor acte cu referire la terenul în litigiu, care nu constituie

obiectul prezentei cauze.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, revizuenta Tatiana Gîrla în susținerea cererii de

revizuire a indicat că argumentele expuse în cererea de recurs de către Consiliul

municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău sunt combătute prin

probele anexate la materialele dosarului și anume: avizul sanitar nr.06h-6/1-1146 din

13 mai 2015, avizul de recepție finală a construcției nr.1/53 din 01 aprilie 2015,

eliberat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale Supraveghere de Stat

a Măsurilor contra Incendiilor, avizarea și coordonarea la 05 februarie 2014 cu SA

„Apă-Canal Chișinău” a rețelei de alimentare cu apă potabilă, avizarea și coordonarea

la 16 ianuarie 2014 cu SRL „Geosistem” a ridicării topografice cu prospecțiuni

tehnico-geodezice. Actele nominalizate sunt anexate la materialele cauzei anterior

pronunțării deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei

revizuire se solicită, respectiv acestea au fost studiate și luate în considerare la

adoptarea soluției de către instanța de recurs.

Astfel, se atestă că Tatiana Gîrla nu a prezentat probe, ce ar demonstra cu

certitudine existența unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientei la data examinări cauzei.

De altfel, instanța de revizuire menționează că Tatiana Gîrla a manifestat un rol

activ la examinarea cererii de recurs, prin prezentarea poziției sale, reflectată în

referințele depuse, și anume: la data de 09 noiembrie 2021(f.d.138-178 vol. IV), la data

de 19 noiembrie 2021 (f.d.183-186 vol. IV) și la data de 19 noiembrie 2021 (f.d.187-

18 vol. IV), care au fost luate în considerare de către instanța de recurs la examinarea

cauzei.

Prin urmare, aspectele invocate de către Tatiana Gîrla în cererea de revizuire

reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție

judecătoresc, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în

decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Gîrla împotriva Consiliului

municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, terți Ion Grigor și Societatea cu

Răspundere Limitată „Alenius-APF” cu privire la constatarea ilegalității refuzului

Consiliului municipal Chișinău nr.01/109-1515 din data de 14 iulie 2017 și obligarea

Consiliului municipal Chișinău să emită decizia cu privire la stabilirea hotarelor și

formarea terenului cu suprafața de 0,0315 ha, din str. Xxxx, municipiul Chișinău, ca

parcelă separată.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

10

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererii de revizuire depuse de Tatiana

Gîrla împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice

și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat

că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Tatiana Gîrla în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din data de

15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

11

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 270, art.

453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana Gîrla

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Gîrla împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, terți

Ion Grigor și Societatea cu Răspundere Limitată „Alenius-APF” cu privire la

constatarea ilegalității refuzului și obligarea emiterii actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

12